Alegerea Sistemului De Operare

ALEGEREA SISTEMULUI DE OPERARE Sistemul de operare este singurul soft care poate fi considerat esenţial, pentru că el "însufleţeşte" calculatorul şi îl face apt să funcţioneze în conformitate cu dorinţele utilizatorului. Rolul sistemului de operare într-un calculator este să asigure o funcţionare eficientă şi stabilă a tuturor componentelor, fie ele hardware sau software. Pentru îndeplinirea acestui rol, sistemul de operare gestionează resursele calculatorului şi acţionează ca o interfaţă între componentele hardware (procesor, placa video, hardisc, etc.) şi software (editor de text, explorator de internet, jocuri, etc.), pentru a le ajuta să conlucreze în mod optim. Definiţia termenului de "sistem de operare" şi explicarea mai pe larg a rolului acestuia într-un calculator sînt prezentate în Manualul de Utilizare Windows. Cele mai folosite SO pentru calculatoarele personale sînt cele de tip Windows şi ele există în mai multe versiuni (în ordinea apariţiei : Windows 95, 98, ME, XP şi Vista). În general trebuie să ne decidem dacă dorim să instalăm cea mai nouă versiune (numită Windows Vista) sau una din versiunile mai vechi din familiile NT (Windows XP) sau 9x (Windows ME sau Windows 98 SE). Windows Vista este cel mai bun SO Windows apărut pînă acum, însă deoarece este nou apărut există încă probleme de compatibilitate hardware (unele companii ce produc componente PC nu au scos încă draivere speciale pentru Vista) sau software (unele softuri mai vechi pot să nu fie compatibile cu Vista). Din această cauză Windows XP este la ora actuală cel mai indicat SO pentru un calculator personal, situaţie care se va menţine probabil pînă la sfîrşitul anului 2008. În ciuda reputaţiei lor în mare parte nemeritată, Windows ME şi Windows 98SE sînt nişte SO stabile şi eficiente care pot fi încă folosite, însă nu sînt recomandate decît pentru calculatoare mai vechi, pe care XP sau Vista nu ar putea rula. Dacă avem în calculator un procesor avînd frecvenţa de tact mai mare de 1 GHz şi o cantitate de memorie RAM de cel puţin 512 MB este recomandat să instalăm Windows XP sau Windows Vista (XP şi Vista rulează şi cu 256 MB memorie RAM însă se mişca un pic mai greu). Sistemele de operare Windows trebuie folosite cu o licenţă care se cumpără de la magazinele care vînd calculatoare. O altă opţiune este să instalăm unul din SO bazate pe UNIX (Linux sau BSD). Aceste SO sînt gratuite în varianta de bază şi pot fi descărcate de pe internet (recomandat) sau instalate de pe CD-urile unor reviste de calculatoare. Dezavantajul acestor SO este dat de faptul că există mai puţine aplicaţii pentru ele decît pentru Windows (totuşi numărul aplicaţiilor existente este foarte mare) şi că majoritatea jocurilor nu funcţionează cu aceste sisteme de operare. În mod obişnuit este suficient să avem instalat pe hardisc un singur sistem de operare şi această configuraţie a sistemului ("single boot" - monobutare) este recomandată utilizatorilor începători. Pe de altă parte este posibil să avem mai multe sisteme de operare instalate pe hardisc, iar mulţi dintre utilizatorii avansaţi preferă acest tip de configuraţie a sistemului ("multiboot" - multibutare). În această parte a manualului va fi explicată pe rînd crearea unui sistem cu monobutare (Windows ME | Windows XP | Windows Vista) şi a unuia cu dublă butare (Windows ME şi Windows XP | Windows XP şi Windows Vista). INSTALAREA WINDOWS ME În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu monobutare ("single boot") prin instalarea sistemului de operare Windows ME. Pentru ca lucrurile să fie înţelese mai uşor va fi luată ca exemplu instalarea pe hardiscul partiţionat cu utilitarul FDISK, prezentată în partea a patra a manualului.

După partiţionarea hardiscului (cu FDISK sau cu Disk Manager) pornim calculatorul cu butare de pe discheta de pornire, care va trebui setată în BIOS ca prim-dispozitiv de butare, aşa cum a fost explicat anterior în partea a patra a manualului. În cazul că am partiţionat hardiscul cu FDISK, discheta de pornire ("boot disk") se află deja în calculator, însă dacă am folosit Disk Manager trebuie să o introducem înainte de a reporni calculatorul (evident, scoţînd în prealabil discheta pe care se află Disk Manager). Va apare un ecran negru cu titlul "Microsoft Windows Millenium Startup Menu" pe care ne sînt prezentate patru opţiuni. Alegem opţiunea "Start computer with CD-ROM support" (pornire cu posibilitatea de a folosi unitatea CD-ROM sub mediul DOS) apăsînd tasta "3" şi apoi tasta Enter. După cîteva minute va apare promptul liniei de comandă care este " A:\> " (fără ghilimele). Ni se spune şi ca CD-ROM-ul este desemnat prin litera H. Introducem CD-ul de instalare a Windows ME în unitatea CD-ROM. În cazul de faţă aceasta este desemnată prin litera H pentru că avem patru partiţii pe hardisc ( C, D, E, F ) şi la pornirea de pe dischetă se creează un disc virtual căruia i se dă litera G. Ne mutăm cu promptul liniei de comandă pe unitatea CD-ROM, tastînd litera unităţii CDROM şi anume h: şi apăsînd tasta Enter. Promptul se schimbă din " A:\> " în " H:\> ". Apoi scriem (tastăm) la promptul liniei de comandă " dir/p " (fără ghilimele) şi apăsăm tasta Enter. Va fi afişat conţinutul CD-ului. Între fişierele acestuia se află şi unul numit " setup.exe " care este fişierul ce iniţiază şi controlează procesul de instalare a sistemului de operare. Scriem setup.exe la promptul liniei de comandă şi apăsăm tasta Enter. Urmează un proces de verificare a integrităţii partiţiilor prin scanarea hardiscului. Acest proces va dura cîteva minute şi este declanşat în momentul în care apăsăm tasta Enter. Va apare un ecran albastru unde urmărim progresul scanării pe rînd a tuturor partiţiilor. La sfîrşitul acesteia apăsăm tasta X (sau selectam butonul Exit de pe ecran şi apăsăm tasta Enter) şi va începe procesul propriu-zis de instalare a sistemului de operare. Va apare o fereastră pe care scrie "Welcome to Windows Me Setup". Facem clic pe butonul "Next" din josul ferestrei. Va apare o fereastră care prezintă termenii contractului ce se stabileşte între compania Microsoft (producătorul SO) şi cumpărătorul SO. Citim contractul şi dacă sîntem de acord facem clic în cerculeţul de lîngă textul "I accept the Agreement " (sînt de acord cu termenii contractului) şi apoi facem clic pe butonul "Next". Va apare o fereastră unde trebuie să introducem în nişte căsuţe codul produsului cumpărat ("Windows Product Key"). După ce terminăm facem clic pe butonul "Next". În următoarea fereastră sîntem întrebaţi ce tip de instalare dorim. Alegem opţiunea selectată deja şi anume "Typical" (instalare obişnuită) şi facem clic pe butonul "Next". În continuare apare o fereastră cu două cîmpuri unde trebuie să completăm numele şi compania la care lucrăm. La nume putem trece numele real sau o poreclă (de ex. porecla folosită în adresa de poştă electronică). La companie putem să trecem numele companiei la care lucrăm, numele unei companii fictive sau să lăsăm cîmpul gol. Facem clic pe butonul "Next". În fereastra următoare sîntem întrebaţi care sînt componentele SO Windows care dorim să fie instalate. Alegem opţiunea selectată deja şi anume "Install the most common components" (instalează componentele obişnuite) şi facem clic pe butonul "Next". În fereastra următoare trebuie să alegem tara în care locuim. Putem să derulăm lista şi să alegem România dar acest lucru nu are importanţă în funcţionarea SO, deci putem să alegem ce ţară dorim sau să lăsăm opţiunea deja selectată. Facem clic pe butonul "Next".

Urmează etapa de creare a unei dischete de pornire. În mod normal nu avem nevoie de aşa ceva, din moment ce avem deja o dischetă de acest fel cu ajutorul căreia am pornit calculatorul şi în plus putem să ne facem cîte dischete dorim după instalarea SO. Scoatem discheta de pornire din unitatea de dischetă şi facem clic pe butonul "Cancel" din fereastră. Urmează etapa de copiere a fişierelor necesare pentru instalarea Windows de pe CD pe hardisc. Facem clic pe butonul "Finish" din partea de jos a ferestrei cu titlul "Ready to begin copying files" (sistemul e pregătit să înceapă copierea fişierelor). Această etapă este automată şi nu trebuie să intervenim. În partea din stînga a ecranului putem urmări progresul acţiunii. Aceasta durează între 15 şi 30 de minute. După terminarea copierii apare o fereastră în care sîntem anunţaţi ca sistemul va reporni automat în 15 secunde sau cînd apăsăm butonul "Restart". Este recomandat să lăsăm sistemul să repornească automat. Urmează prima etapă de punere la punct ("setting up") a componentelor hardware "Plug and Play" pe care le avem în sistem. În această etapă sînt copiate pe hardisc şi încărcate în memorie nişte programe speciale numite draivere ("drivers") care asigură bună funcţionare a componentelor hardware sub Windows. La un moment dat apare o minifereastră în care sîntem anunţaţi că trebuie să furnizăm un nume pentru calculatorul nostru şi pentru grupul de calculatoare ("workgroup") din reţeaua căruia îi aparţine acesta. Facem clic pe butonul OK. Dacă avem calculatorul inclus într-o reţea, în fereastra următoare completăm numele adecvate în cîmpurile respective. Dacă nu avem calculatorul inclus într-o reţea, completăm un nume fictiv în cîmpul "workgroup" iar numele calculatorului îl stabilim în funcţie de preferinţele personale. În cîmpul "computer description" putem completa o descriere a calculatorului care să ajute la identificarea mai uşoară în reţea sau nu scriem nimic. Facem clic pe butonul Next. Urmează etapa de punere la punct ("setting up") a componentelor hardware "non Plug and Play" pe care le avem în sistem. Putem observa progresia acestei acţiuni automate sub forma unei linii albastre formate din mici dreptunghiuri. După terminarea acţiunii calculatorul va reporni singur. Dacă ni se pare că acţiunea de detectare s-a blocat (evidenţiată de faptul că progresia stagnează pentru o perioadă mare de timp) trebuie să repornim manual calculatorul apăsînd în acelaşi timp pe tastele Ctrl, Alt şi Delete. După repornire acţiunea se va relua şi este foarte probabil că va fi dusă la bun sfîrşit. Urmează etapa de punere la punct a unor elemente importante din SO Windows şi anume panoul de control, programele care sînt prezente în meniul de start, ajutorul şi în final configurarea sistemului. La sfîrşitul acestor acţiuni sistemul va reporni automat. Instalarea este terminată. La repornirea sistemului apare o minifereastră în care sînt două cîmpuri. În primul se află completat numele specificat de noi iar cel de-al doilea este gol. Completarea acestui cîmp gol este opţionala. Dacă dorim ca Windows să pornească numai după introducerea unei parole scriem o parolă şi apăsăm butonul OK. Dacă nu dorim să introducem mereu parola ori de cîte ori pornim Windows lăsăm cîmpul gol şi apăsam butonul OK. Va apare o minifereastră cu titlul "updating system settings" (actualizarea parametrilor sistemului) unde urmărim progresia acestei acţiuni care durează cîteva minute. Este posibil să apară un mic film de prezentare a sistemului de operare. Putem să îl lăsăm să ruleze şi la sfîrşit să-l închidem sau apăsăm în acelaşi timp pe tastele Alt şi

F4 şi oprim filmul imediat. În acest moment instalarea SO Windows ME este practic încheiată. Dacă dorim să avem pe hardisc un singur sistem de operare ne oprim în acest punct şi continuăm cu instalarea draiverelor. Dacă dorim să instalăm şi WIN XP continuăm că mai jos. Pentru a beneficia de avantajele oferite de sistemul de operare Windows ME trebuie sa instalăm de asemenea ultimele versiuni ale programelor Internet Explorer, Media Player şi Direct X. Acestea se găsesc întotdeauna pe situl companiei Microsoft, dar sînt prezente uneori şi pe CD-urile revistelor de tehnologia informaţiei (TI) din România. Facem dublu clic pe fişierul care conţine programul pe care dorim să-l instalăm, urmăm instrucţiunile şi facem clic pe butoanele corespunzătoare (de ex. spunem că sîntem de acord cu termenii contractuali). În final calculatorul va reporni singur. INSTALAREA WINDOWS XP HOME EDITION În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu monobutare ("single boot") prin instalarea sistemului de operare Windows XP Home Edition SP 2 ("Service Pack 2"). Această versiune îmbunătăţită de Windows XP Home Edition a fost lansată la jumătatea anului 2004, versiunea originală fiind lansată în anul 2001. Pentru ca lucrurile să fie înţelese mai uşor va fi luată ca exemplu instalarea Windows XP care urmează automat după ce am terminat procedura de partiţionare cu utilitarul inclus în Windows XP, care a fost prezentată în partea a patra a manualului. Introducem CD-ul de instalare a SO Windows XP în unitatea CD-ROM. Repornim calculatorul (Ctrl+Alt+Del) şi setăm CD-ROM-ul ca prim-dispozitiv de butare. Partiţionăm hardiscul cu ajutorul utilitarului inclus în Instalatorul ("Setup") Windows XP, aşa cum a fost explicat anterior în partea a patra a manualului. Putem partiţiona hardiscul şi cu utilitarul Disk Manager, în fapt aceasta metodă fiind mai simplă şi mai rapidă. În această ultimă situaţie, după butarea de pe CD nu mai repartiţionăm hardiscul, ci alegem direct partiţia pe care dorim să instalăm Windows XP. Procesul de instalare va începe automat după partiţionarea hardiscului cu utilitarul inclus în Instalator şi formatarea partiţiei pe care va fi instalat SO Windows XP. Va apare un ecran cu textul "Please wait while Setup copies files to the Windows installation folders" ("aşteptaţi ca instalatorul să copieze fişierele în dosarele de instalare Windows). Urmează o etapă de copiere de pe CD pe hardisc a fişierelor necesare pentru instalarea Windows XP, care va dura cîteva minute şi a cărei evoluţie o putem urmări observînd bara de progres de pe ecran care se colorează treptat. După completarea acestei acţiuni calculatorul va reporni în mod automat. Va apare un ecran de instalare colorat în albastru care este împărţit în două părţi. În partea din stînga se află o mică lista cu etapele care vor fi parcurse de procesul de instalare, iar sub listă se află o mică bara care va arăta progresia etapei care se află în curs de desfăşurare. Etapa curentă (aflată în desfăşurare) este scrisă cu portocaliu. În partea dreaptă a ecranului vor fi afişate succesiv mai multe texte promoţionale, care expun cîteva din caracteristicile SO Windows XP şi scot în evidenţă faptul că SO este uşor de folosit. Etapele procesului de instalare decurg în mod automat şi sînt următoarele : *

Collecting Information ("Culegerea de Informaţii [tehnice despre calculator]") * *

Dynamic Update ("Actualizare Dinamica") Preparing Installation ("Pregătirea Instalării")

* *

Installing Windows ("Instalarea propriu-zisă a SO Windows") Finalizing Installation ("Finalizarea Instalării")

Peste partea din dreapta a ecranului de instalare vor apare succesiv cîteva ferestre în care trebuie să setăm nişte opţiuni. În prima fereastra (numită "Regional and Language Settings") putem selecta limba care să fie folosită la instalare. Alegem opţiunea deja selectată (engleză) şi facem clic pe butonul "Next". Fereastra următoare este numită "Personalize your Software" şi are două cîmpuri, în primul (obligatoriu) trebuind să completăm numele nostru, iar în cel de-al doilea (facultativ, neobligatoriu) trebuind să completăm numele organizaţiei în cadrul căreia ne desfăşurăm activitatea (compania la care sîntem angajaţi, unitatea de învăţămînt la care studiem, etc.). În ambele cazuri stă la latitudinea utilizatorului dacă foloseşte date reale sau fictive. Facem clic pe butonul "Next". Va apare o fereastră în care trebuie să completăm numărul de serie unic al CD-ului de instalare ("Product Key") Windows XP. Scriem succesiunea de grupe de cifre în căsuţele respective şi facem clic pe butonul "Next". În următoarea fereastră trebuie să completăm numele calculatorului nostru. Scriem un nume sugestiv (sau îl lăsăm pe cel propus în mod implicit) şi apoi facem clic pe butonul Next. Va apare o fereastră intitulată "Date and Time Settings" unde trebuie să alegem fusul orar al localităţii unde locuim. Alegem ora localităţii în care locuim (ora Bucureştiului, în caz că locuim oriunde în România) din meniul derulant şi facem clic pe butonul Next. Va reapare ecranul de instalare şi pe el se va suprapune fereastra intitulată "Network Settings" unde trebuie să alegem un mod de instalare în funcţie de parametrii reţelei de calculatoare în care se află calculatorul nostru. Alegem opţiunea deja selectată ("Typical Settings") indiferent dacă avem sau nu calculatorul inclus într-o reţea şi facem clic pe butonul Next. Va urma etapa propriu-zisă de instalare a SO Windows XP, a cărei desfăşurare poate fi urmărită în mica bară de progres de pe ecran. Deasupra acesteia se succed denumirile fazelor parcurse ("Copying Files", "Installing Start menu Items", "Registering Components", "Saving Settings"), şi după ce Instalatorul a copiat toate fişierele necesare pe hardisc calculatorul va reporni. Va apare o fereastră intitulată "Welcome to Microsoft Windows" şi cu textul "Let's spend a few minutes setting up your computer " ("să petrecem cîteva minute pentru a pune la punct calculatorul"). Facem clic pe butonul Next din partea dreapta-jos a ferestrei. Apare o fereastră intitulată "Help protect your PC" în care avem de ales dacă să activăm sau nu serviciul de actualizare automată a SO Windows XP. Acest serviciu presupune conectarea automată la intervale regulate la un server specializat al

companiei Microsoft şi descărcarea ultimelor actualizări ale sistemului de operare. De obicei aceste actualizări conţin aşa-numitele petice de securitate ("security patches") care remediază anumite porţiuni din codul sistemului de operare, în aşa fel încît acesta să nu fie vulnerabil la atacurile unor internauţi rău-intenţionaţi. Avem de ales între două opţiuni: "Help protect my PC by turning on Automatic Updates Now" ("Ajută-mă să îmi protejez PC-ul prin activarea acum a Actualizării Automate") şi "Not right now" ("Nu pe moment"). Este recomandat să alegem în acest moment opţiunea "Not right now" pentru că putem să activăm Actualizarea Automată şi din panoul de control ("Control Panel") după terminarea instalării. Facem deci clic în cerculeţul de lîngă "Not right now" şi apoi facem clic pe butonul "Next". În fereastra următoare Instalatorul Windows XP va verifica prezenţa unei conectări la internet a calculatorului şi va încerca să ne ajute să configurăm conexiunea. Facem clic pe butonul "Skip" din partea dreapta-jos a ferestrei pentru a trece ("sări") peste această etapă, urmînd să configurăm conexiunea la internet după terminarea instalării. Va apare apoi fereastra de activare a SO Windows XP care are textul "Do you want to activate Windows now" ("Doreşti să activezi acum SO Windows?"). Sînt prezente două opţiuni: "Yes activate Windows over the internet now" ("Da, activează Windows acum prin internet") şi "No, remind me every few days" ("Nu, adu-mi aminte odată la cîteva zile"). Facem clic în cerculeţul de lîngă această ultimă opţiune pentru ca să terminăm mai întîi cu instalarea, urmînd să activăm Windows după aceea. Avem posibilitatea să activăm softul în decurs de 30 de zile de la instalare, prin internet sau prin telefon. Procedura de configurare a instalării continuă cu o fereastră în care trebuie să specificăm care sînt persoanele ce vor folosi calculatorul. Există şase cîmpuri, dintre care primul are titlul "Your Name" ("utilizator principal") şi în el trebuie să completăm numele nostru. Următoarele cîmpuri sînt ale altor potenţiali utilizatori şi au titlurile "2nd User" ("al doilea utilizator), "3rd User", "4th User" şi "5th User". Completăm datele cerute, cu menţiunea că numele alese pot fi cele reale sau doar nişte porecle sau diminutive fictive. Dacă sîntem singurul utilizator al calculatorului completăm doar cîmpul "Your Name". Apoi facem clic pe butonul "Next". Va apare ultima fereastră a Instalatorului, care ne informează despre completarea cu succes a procedurii de instalare ("Congratulations, you're ready to go" - "felicitări, eşti gata [să începi să foloseşti calculatorul]"). Facem clic pe butonul "Finish" şi vedem că apare suprafaţa de lucru ("desktop") a SO Windows XP. Procedura de instalare este terminată. Pentru a beneficia de avantajele oferite de sistemul de operare Windows XP trebuie să instalăm de asemenea ultimele versiuni ale programelor Internet Explorer, Media Player şi Direct X. Acestea se găsesc întotdeauna pe situl companiei Microsoft, dar sînt prezente uneori şi pe CD-urile revistelor de tehnologia informaţiei (TI) din România. Dacă am instalat Windows XP SP 2 atunci au fost instalate automat Internet Explorer versiunea 6.2, Windows Media Player (WMP) versiunea 9 şi Direct X versiunea 9.0 c. Dacă la data la care instalăm Windows XP, există versiuni mai noi ale acestor softuri (de ex. WMP 10, care a apărut deja) le putem descărca de la adresele prezentate mai sus. Facem dublu clic pe fişierul care conţine programul pe care dorim să-l instalăm, urmăm instrucţiunile şi facem clic pe butoanele corespunzătoare (de ex. spunem că sîntem de acord cu termenii contractuali). În final calculatorul va reporni singur.

INSTALAREA WINDOWS VISTA HOME BASIC În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu monobutare ("single boot") prin instalarea sistemului de operare Windows Vista Home Basic (procedura este similară pentru instalarea altor ediţii ale SO Vista, cum sînt Vista Home Premium, Vista Ultimate, etc.). Pentru ca lucrurile să fie înţelese mai uşor va fi luată ca exemplu instalarea ce urmează automat după ce am terminat procedura de partiţionare cu utilitarul inclus în Windows Vista, prezentată în partea a patra a manualului. Introducem DVD-ul de instalare a Windows Vista în unitatea DVD-ROM. Repornim calculatorul (Ctrl+Alt+Del) şi setăm DVD-ROM-ul ca prim-dispozitiv de butare. Partiţionăm hardiscul cu ajutorul utilitarului inclus în Instalatorul ("Setup") Windows Vista, aşa cum a fost explicat anterior în partea a patra a manualului. Pentru instalarea Vista este nevoie de o partiţie de cel puţin 6 GB, dar se recomandă o partiţie de minim 10 GB. Putem partiţiona hardiscul şi cu utilitarul Disk Manager, în fapt această metodă e mai simplă şi mai rapidă. În această ultimă situaţie, după butarea de pe DVD nu mai repartiţionăm hardiscul, ci alegem direct partiţia pe care dorim să instalăm Windows Vista. Reluăm descrierea desfăşurării procedurii de instalare începută în partea a patra a manualului de unde am lăsat-o. Facem clic pe butonul "Next" din ecranul utilitarului de partiţionare şi va apare un ecran cu titlul "Installing Windows" unde la partea de sus este prezentă o listă de operaţiuni care vor fi parcurse pentru terminarea instalării ("Copying Windows Files / Expanding Files / Installing Features / Installing Updates / Completing Installation"), iar la partea de jos este prezentă o bară care se colorează progresiv în verde pe măsură ce instalarea avansează. În dreapta titlului fiecărei etape ni se prezintă sub formă de procent gradul ei de completare, iar după ce una din etapele instalării s-a terminat în faţa ei va apare o bifare. Sîntem anunţaţi ca sistemul va reporni automat de cîteva ori pe parcursul instalării SO ("Your computer will restart several times during installation") şi într-adevăr acest lucru se întîmplă după completarea etapelor "Expanding Files" şi "Installing Updates". La sfîrşitul instalării (după terminarea etapei "Completing Installation") apare pe ecran textul "Please wait a moment while Windows prepares to start for the first time" ("aşteptaţi puţin pînă cînd Windows se pregăteşte să pornească pentru prima oară"), după care sistemul reporneşte. În acest moment instalarea e terminată, ea durînd între 30-40 de minute. După repornire vom fi întîmpinaţi de o fereastră unde ni se cere să completăm cîteva date de identificare pentru crearea unui cont de utilizator al SO. În cîmpul "Type a user name" tastăm un nume de utilizator (o poreclă, prenumele nostru, etc.). În cîmpul "Type a password (recommended)" trebuie să tastăm o parolă formată din litere şi cifre. Parola trebuie să fie uşor de reţinut şi nu foarte lungă (o combinaţie de 6-10 litere şi cifre e de ajuns), pentru că va trebui să o introducem de fiecare dată cînd pornim SO. Putem să nu tastăm nici o parolă şi SO va porni fără să mai trebuiască să scriem parola, dar acest lucru nu e recomandat din motive de securitate a datelor de pe calculator. În cîmpul "Retype your password" tastăm din nou parola aleasă. În cîmpul "Type a password hint (opţional)" trebuie să tastăm un indiciu (de exemplu numele felului de mîncare preferat) care să ne ajute să recuperăm parola dacă am uitat-o. După aceea facem clic pe o imagine care să fie asociată contului şi în final pe butonul "Next". Va apare o nouă fereastră cu un cîmp ("Type a computer name") unde trebuie să tastăm un nume pentru calculator, apoi să facem clic pe una din pozele din josul

ferestrei pentru a alege o imagine de fundal şi în final pe butonul "Next". În fereastra ce apare acum va trebui să alegem o opţiune legată de instalarea ultimelor actualizări necesare pentru asigurarea securităţii calculatorului. Pentru că aceasta e o etapă ce se desfăşoară prin internet şi poate lua ceva timp, facem clic pe opţiunea "Ask me later", semnalînd faptul că dorim să decidem mai tîrziu cum vom proceda (actualizarea SO se poate face oricînd). Fereastra următoare ne permite să setăm data şi ora corecte pentru locul unde ne aflăm. După ce terminăm, facem clic pe butonul "Next". Dacă sîntem conectaţi la internet prin intermediul unei plăci de reţea va apare o fereastră în care ni se spune că Windows a detectat faptul că ne aflăm într-o reţea şi va aplica automat setările optime pentru conexiune. Ni se cere să selectăm locaţia curentă a calculatorului din opţiunile "Home" ("acasă"), "Work" ("servici") şi "Public location" ("loc public"). Primele două opţiuni sînt recomandate dacă facem parte dintr-o reţea de calculatoare (de ex. dacă avem acasă mai multe calculatoare grupate într-o reţea). Alegem opţiunea corectă, iar dacă nu sîntem siguri putem alege "Public location", această ultimă opţiune fiind recomandată dacă sîntem conectaţi direct la internet, deci dacă nu facem parte dintr-o reţea propriu-zisă care să conţină şi alte calculatoare. Va apare o fereastră cu textul "Thank You" ("mulţumesc"), unde trebuie să facem clic pe butonul "Start". Etapa de configurare iniţială a SO s-a terminat şi acesta va porni. Urmează o etapă în care sînt afişate mai multe ferestre de prezentare, iar SO investighează configuraţia hardware a calculatorului pentru a alege setările potrivite legate de aspectul grafic. După ce investigarea s-a terminat, va apare ecranul de identificare unde trebuie să tastăm parola aleasă şi să facem clic pe săgeata de lîngă cîmp sau să apăsăm tasta "Enter". Va apare fereastra centrului de întîmpinare ("Welcome Center") pe care o închidem pentru a începe lucrul. INSTALAREA WINDOWS ME ŞI WINDOWS XP HOME EDITION În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu dublă butare ("dual boot") prin instalarea sistemului de operare Windows ME pe partiţia primară a hardiscului şi a sistemului de operare Windows XP Home Edition SP 2 ("Service Pack 2") pe unul din discurile logice ale partiţiei extinse. Pentru ca lucrurile să fie înţelese mai uşor, va fi luată ca exemplu instalarea pe hardiscul partiţionat cu utilitarul Disk Manager, prezentată în partea a patra a manualului. Partiţia primară are 15 GB, este de tip FAT 32 şi va fi folosită pentru instalarea Windows ME şi ulterior a programelor pe care le vom folosi cu acest sistem de operare. Partiţia extinsă conţine două discuri logice, unul de tip NTFS de 10 GB (pentru instalarea Windows XP şi a programelor aferente) şi altul de tip FAT 32 pentru stocarea datelor importante. Aceasta este doar o variantă de partiţionare, pentru că de exemplu putem crea doar partiţii de tip FAT 32, în eventualitatea că vrem să avem acces la datele de pe partiţia pe care se află instalat Windows XP şi de sub sistemul de operare Windows ME. Sistemul cu dublă butare bazat pe partiţii FAT 32 are şi un avantaj mai puţin evident, legat de securitatea datelor noastre. În situaţia în care unul din sistemele de operare nu mai porneşte, avem posibilitatea să butăm calculatorul în sistemul de operare viabil şi să recuperăm datele importante de pe partiţia cu SO care este nefuncţional. Dacă am folosi pentru Windows XP o partiţie NTFS şi acest sistem de operare nu ar mai porni (de ex. în eventualitatea în care un virus a şters mai multe fişiere de sistem), nu am avea posibilitatea ca să vedem partiţia NTFS de sub Windows ME. Dacă însă instalăm Windows XP pe o partiţie FAT 32 conţinutul partiţiei poate fi accesat de sub Windows ME şi ne putem recupera datele foarte uşor. Recuperarea datelor este posibilă şi dacă folosim partiţii NTFS, dar ea este un pic mai

complicată, în special pentru începători. În orice caz este bine să facem copii ale datelor importante pe o partiţie specială a hardiscului ca şi pe alte medii de stocare (discheta, CD-ROM, etc.). Ordinea instalării sistemelor de operare într-un sistem cu multibutare este foarte importantă şi dacă nu o respectăm ne vom trezi în situaţia ca unul din SO instalate nu va putea fi folosit. Astfel într-un sistem multibutare care conţine doar sisteme de operare Windows, primul trebuie instalat sistemul de tip 9x (Windows ME sau 98 SE) şi de abia după aceea sistemul de tip NT (Windows XP sau 2000). Sistemul de tip 9x va trebui instalat pe partiţia primară, iar sistemul de tip NT pe unul din discurile logice ale partiţiei extinse. Procesul de instalare a SO Windows ME decurge exact aşa cum a fost prezentat mai sus. Ca o alternativă pentru butarea iniţială cu ajutorul dischetei de pornire ("boot disk"), dacă nu folosim FDISK pentru partiţionare ci Disk Manager, nu avem nevoie de dischetă de pornire Windows ME şi ca urmare putem buta direct de pe CDROM-ul de instalare Windows ME (cel original este butabil). Sistemul de operare Windows ME va fi instalat pe partiţia primară, anume C: , care are 15 GB. După ce este terminată instalarea Windows ME începem instalarea Windows XP, care şi ea este similară cu procedura expusă anterior. Pentru instalarea Windows XP Home Edition nu mai este nevoie să butăm de pe CD-ROM, dar putem să o facem dacă dorim. Este însă mult mai simplu ca după terminarea instalării Windows ME să scoatem CD-ul cu Windows ME din calculator şi să-l introducem pe cel cu Windows XP HE. Procedura de instalare va fi expusă în continuare. Introducem deci CD-ul cu Windows XP în unitatea CD-ROM (avînd deja instalat Windows ME, bineînţeles). Va apare o fereastră cu titlul "Welcome to Windows XP" în care sîntem întrebaţi ce opţiune alegem din cele trei prezentate. Facem clic pe opţiunea "Install Windows XP". Apare o fereastră cu titlul "Welcome to Windows Setup" în care sîntem întrebaţi ce tip de instalare dorim. Alegem opţiunea "New Installation (Advanced)" care este deja selectată şi facem clic pe butonul "Next". Fereastra următoare prezintă termenii contractului ("License Agreement" - acord de licenţiere) care se stabileşte între compania Microsoft (producătorul SO) şi cumpărătorul SO. Citim contractul şi dacă sîntem de acord facem clic în cerculeţul de lîngă textul "I accept this Agreement" ("sînt de acord cu termenii licenţei de folosire") şi apoi facem clic pe butonul "Next". Va apare o fereastră unde trebuie să introducem în nişte căsuţe codul produsului cumpărat ("Product Key") care constă în cîteva grupe de cifre pe care le aflăm de pe carcasa CD-ului de instalare. După ce terminăm facem clic pe butonul "Next". Apare o fereastră în care putem selecta limba folosită la instalare. Alegem opţiunea deja selectată (engleză) şi facem clic pe butonul "Next". În fereastra următoare ("Get updated setup files") sîntem întrebaţi dacă dorim să ne conectăm la internet pentru a descarcă fişierele actualizate necesare pentru instalare. Facem clic în cerculeţul de lîngă opţiunea "No, skip this step and continue installing Windows" ("treci peste această etapă şi continuă instalarea Windows"). Facem apoi clic pe butonul "Next". Urmează etapa de preparare a instalării Windows XP prin copierea de pe CD pe hardisc a fişierelor necesare. La terminarea acesteia calculatorul va reporni automat. Dupa repornire va apare un ecran cu titlul "Welcome to Setup" care are trei opţiuni:

* To set up Windows XP now, press Enter ("pentru a instala Windows XP acum, apasă tasta Enter"). * To repair a Windows XP installation using Recovery Console, press R ("pentru a repara o instalare anterioară a Windows XP folosind Consola de Recuperare, apasă tasta R"). * To quit Setup, without installing Windows XP, press F3 ("pentru a părăsi utilitarul de instalare, fără a instala Windows XP, apasă tasta F3"). Apăsăm tasta Enter pentru a continua instalarea. Apare un nou ecran, care are textul : "Setup will install Windows XP on partition : D: Partition2 (DSK1_VOL2)

[NTFS]

10024 MB (10014 MB Free)

Use the Up and Down keys to select the file system you want, and then press Enter. If you want to select a different partition for Windows XP, press Esc. ("Partiţia pe care ai selectat-o nu este formatată. Instalatorul va formata acum partiţia. Foloseşte tastele cu săgeata în sus sau în jos pentru a selectă sistemul de fişiere pe care îl doreşti, apoi apasă tasta Enter. Dacă doreşti să selectezi o altă partiţie pentru instalarea Windows XP, apasă tasta Esc.") Avem la dispoziţie următoarele opţiuni referitoare la partiţia D : * * * * *

Format the partition using the NTFS file system (Quick) Format the partition using the FAT file system (Quick) Format the partition using the NTFS file system Format the partition using the FAT file system Leave the current file system intact (no changes)

Dacă partiţia D: ar fi de tipul FAT 32 (şi nu NTFS cum este în cazul de faţă), la acest moment am mai avea o opţiune la dispoziţie şi anume "Convert the partition to NTFS" ("converteşte partiţia în [sistemul de fişiere] NTFS). Convertirea ar avea loc mai tîrziu şi ar dura cîteva minute. Sub lista de opţiuni se află tastele pe care putem să le folosim în această situaţie : Enter = Continue ("Continuă") şi Esc = Cancel ("Anulează"). Opţiunea "Leave the current file system intact" ("lasă sistemul de fişiere existent intact- neschimbat") este prezentă pentru că Instalatorul a sesizat că partiţia este deja formatata. Putem reformata partiţia dar nu are nici un sens, pentru că formatarea făcută cu utilitarul Disk Manager este foarte bună, şi în plus reformatarea ne-ar lua timp. Selectăm deci opţiunea "Leave the current file system intact" şi apăsăm tasta Enter. Urmează o etapă în care Instalatorul inspectează hardiscul şi apoi începe operaţiunea de copiere pe hardisc a datelor necesare pentru instalarea Win XP, după care sistemul va reporni automat. După repornire apare un ecran de instalare colorat în albastru care este împărţit în două părţi. În partea din stînga se află o mică lista cu etapele care vor fi parcurse de procesul de instalare, iar sub listă se află o mică bară care va arăta progresia etapei care se află în curs de desfăşurare. Etapa curentă (aflată în desfăşurare) este scrisă cu portocaliu. În partea dreaptă a ecranului vor fi afişate succesiv mai multe texte

promoţionale, care expun cîteva din caracteristicile SO Windows XP şi scot în evidenţă faptul că SO este uşor de folosit. Etapele procesului de instalare decurg în mod automat şi sînt următoarele : * * * * *

Collecting Information ("Culegerea de Informaţii [tehnice despre calculator]") Dynamic Update ("Actualizare Dinamică") Preparing Installation ("Pregătirea Instalării") Installing Windows ("Instalarea propriu-zisă a SO Windows") Finalizing Installation ("Finalizarea Instalării")

Peste partea din dreapta a ecranului de instalare vor apare succesiv cîteva ferestre în care trebuie să setăm nişte opţiuni. În prima fereastră (numită "Regional and Language Settings") putem selecta limbă care să fie folosită la instalare. Alegem opţiunea deja selectată (engleză) şi facem clic pe butonul "Next". Fereastra următoare este numită "Personalize your Software" şi are două cîmpuri, în primul (obligatoriu) trebuind să completăm numele nostru, iar în cel de-al doilea (facultativ, neobligatoriu) trebuind să completăm numele organizaţiei în cadrul căreia ne desfăşurăm activitatea (compania la care sîntem angajaţi, unitatea de învăţămînt la care studiem, etc.). În ambele cazuri stă la latitudinea utilizatorului dacă foloseşte date reale sau fictive. Facem clic pe butonul "Next". Va apare o fereastră intitulată "Date and Time Settings" unde trebuie să alegem fusul orar al localităţii unde locuim. Alegem ora localităţii în care locuim (ora Bucureştiului, în caz că locuim oriunde în România) din meniul derulant şi facem clic pe butonul Next. Apare din nou ecranul de instalare şi pe el se va suprapune fereastra intitulată "Network Settings" unde trebuie să alegem un mod de instalare în funcţie de parametrii reţelei de calculatoare în care se află calculatorul nostru. Alegem opţiunea deja selectată ("Typical Settings") indiferent dacă avem sau nu calculatorul inclus într-o reţea şi facem clic pe butonul Next. Va urma etapa propriu-zisă de instalare a SO Windows XP, a cărei desfăşurare poate fi urmărită în mică bară de progresie de pe ecran. Deasupra acesteia se succed denumirile fazelor parcurse ("Copying Files", "Installing Start menu Items", "Registering Components", "Saving Settings"), şi după ce Instalatorul a copiat toate fişierele necesare pe hardisc calculatorul va reporni. Va apare o fereastră intitulată "Welcome to Microsoft Windows" şi cu textul "Let's spend a few minutes setting up your computer " ("să petrecem cîteva minute pentru a pune la punct calculatorul"). Facem clic pe butonul Next din partea dreaptă-jos a ferestrei. Apare o fereastră intitulată "Help protect your PC" în care avem de ales dacă să activăm sau nu serviciul de actualizare automată a SO Windows XP. Acest serviciu presupune conectarea automată la intervale regulate la un server specializat al companiei Microsoft şi descărcarea ultimelor actualizări ale sistemului de operare. De obicei aceste actualizări conţin aşa-numitele petice de securitate ("security patches") care remediază anumite porţiuni din codul sistemului de operare, în aşa fel încît acesta să nu fie vulnerabil la atacurile unor internauţi rău-intenţionaţi. Avem de ales între două opţiuni: "Help protect my PC by turning on Automatic Updates Now" ("ajută-mă să îmi protejez PC-ul prin activarea acum a Actualizării Automate") şi "Not right now" ("nu pe moment"). Este recomandat să alegem în acest moment opţiunea "Not right now" pentru că putem să activăm actualizarea Automată şi din panoul de control ("Control Panel") după terminarea instalării. Facem deci clic în cerculeţul de lîngă "Not right now" şi apoi facem clic pe butonul "Next".

Procedura de configurare a instalării continuă cu o fereastră în care trebuie să specificăm care sînt persoanele ce vor folosi calculatorul. Există şase cîmpuri, dintre care primul are titlul "Your Name" ("utilizator principal") şi în el trebuie să completăm numele nostru. Următoarele cîmpuri sînt ale altor potenţiali utilizatori şi au titlurile "2nd User" ("al doilea utilizator), "3rd User", "4th User" şi "5th User". Completăm datele cerute, cu menţiunea că numele alese pot fi cele reale sau doar nişte porecle sau diminutive fictive. Dacă sîntem singurul utilizator al calculatorului completăm doar cîmpul "Your Name". Apoi facem clic pe butonul "Next". Va apare ultima fereastră a Instalatorului, care ne informează despre finalizarea cu succes a procedurii de instalare ("Congratulations, you're ready to go" - "felicitări, eşti gata [să începi să foloseşti calculatorul]"). Facem clic pe butonul "Finish" şi vedem că apare suprafaţa de lucru ("desktop") a SO Windows XP. Procedura de instalare este terminată. După instalarea ambelor SO, butarea va fi controlată de managerul de butare ("boot manager" - butmanagerul) inclus în Windows XP. La fiecare pornire a calculatorului vom putea să alegem care sistem de operare să fie încărcat pentru sesiunea curentă, Windows XP sau Windows ME. Pentru această selectăm cu ajutorul tastelor cu săgeţi SO dorit (din lista cu două elemente ce apare pe ecran pentru un anumit interval de timp) şi apoi apăsăm tasta Enter. Dacă nu facem nici o selecţie, atunci sistemul va lansa în mod automat SO setat ca "principal" ("default operating system") în secţiunea "Startup and Recovery" din fereastră "Hardware" a panoului de control ("Control Panel"). Procedura de setare a SO principal, ca şi a duratei de timp cît să fie afişat ecranul de selecţie a SO la butare este explicată în Manualul de Utilizare Windows. INSTALAREA WINDOWS XP ŞI WINDOWS VISTA În această secţiune va fi expus procesul de creare a unui sistem cu dublă butare ("dual boot") prin instalarea sistemului de operare Windows XP Home Edition SP 2 ("Service Pack 2") pe partiţia primară a hardiscului şi a sistemului de operare Windows Vista pe unul din discurile logice ale partiţiei extinse. Pentru că lucrurile să fie înţelese mai uşor, va fi luată ca exemplu instalarea pe hardiscul partiţionat cu utilitarul Disk Manager, prezentată în partea a patra a manualului. Trebuie să instalăm mai întîi Windows XP şi apoi Windows Vista. Ambele proceduri au fost descrise anterior. După instalarea Windows XP pornim instalarea Windows Vista fie prin butare de pe DVD (repornim calculatorul cu DVD-ul în el avînd butarea primară de pe CD/DVD setata în BIOS), fie din interiorul Windows XP. Să luăm această ultimă variantă. Sîntem în Windows XP şi introducem DVD-ul cu Windows Vista iar acesta va porni automat. Apare un ecran cu două opţiuni : "Check compatibility online" ("verifică pe internet dacă sistemul e compatibil d.p.d.v. hardware cu Vista") şi "Install Now" ("instalează acum"). Facem clic pe butonul "Install Now" şi va apare o altă fereastră cu două opţiuni "Go online to get the latest updates for the installation" ("descarcă de pe internet ultimele actualizări legate de procesul de instalare") şi "Do not get the latest updates" ("nu descărca ultimele actualizări"). Alegem să nu descărcăm actualizările făcînd clic pe butonul respectiv. Va apare un ecran unde trebuie să tastăm cheia de activare a produsului. De aici încolo procedura de instalare e similară cu aceea descrisă în secţiunea Instalarea Windows Vista de mai sus. După instalarea ambelor sisteme de operare, butarea va fi controlată de managerul de butare ("boot manager" - butmanagerul) inclus în Windows Vista. La

fiecare pornire a calculatorului vom putea să alegem care sistem de operare să fie încărcat pentru sesiunea curentă, Windows Vista sau Windows XP. Pentru aceasta selectăm cu ajutorul tastelor cu săgeţi SO dorit (din lista cu două elemente ce apare pe ecran pentru un anumit interval de timp) şi apoi apăsăm tasta Enter (trebuie menţionat că Windows XP nu apare ca atare în listă, ci sub denumirea "Earlier version of Windows"). Dacă nu facem nici o selecţie, atunci sistemul va lansa în mod automat SO setat ca "implicit" ("default operating system") în secţiunea "Startup and Recovery" din fereastră "Advanced" a multiferestrei "System Properties" ("Proprietăţile Sistemului"). La secţiunea de setare a SO implicit se ajunge în mod obişnuit pe traseul : Butonul de Start (cel cu logoul Vista pe el) => Control Panel => System and Maintenance => System => Advanced System Settings (în partea stîngă a panoului) => Advanced (tab selectat deja în fereastra "System Properties")=> Settings => Startup and Recovery. Dacă însă am ales ca panoul de control ("control panel") să fie afişat în mod clasic ("classic view") atunci ajungem pe traseul Butonul de Start (cel cu logoul Vista pe el) => Control Panel => System => Advanced System Settings (în partea stîngă a panoului) => Advanced (tab selectat deja în fereastra "System Properties")=> Settings => Startup and Recovery. În fereastra "System Properties" la secţiunea "System Startup" putem să alegem SO care să fie încărcat la pornirea calculatorului (sau la repornirea acestuia) în cazul în care avem instalate mai multe SO pe hardisc. Dacă facem clic pe săgetuţa de lîngă cîmpul "Default operating system" va apare un meniu care conţine SO instalate. În cazul în care avem instalat pe hardisc atît Windows Vista cît şi Windows XP în meniu vor fi două opţiuni şi anume : "Microsoft Windows Vista" şi "Earlier Version of Windows" (care este de fapt Windows XP). Facem clic pe SO care dorim să fie încărcat la pornirea calculatorului, în funcţie de necesităţile noastre pentru o anumită perioadă şi de preferinţa pentru unul sau altul dintre SO. Putem schimba de cîte ori vrem SO care se încarcă la pornirea calculatorului, nu se va întîmpla nimic rău. La pornirea calculatorului va fi afişată o listă cu SO instalate şi dacă nu alegem noi unul din ele (cu tastele cu săgeţi şi apoi apăsînd pe tasta Enter) calculatorul va încărca SO pe care l-am specificat că fiind SO implicit ("default operating system"). Există şi o opţiune legată de timpul (în secunde) cît să fie afişată lista cu SO la pornirea calculatorului ("Time to display list of operating sytems"). Folosim săgetuţele de lîngă căsuţă sau scriem noi înşine un număr, în cazul în care valoarea predefinită (30 de secunde) ni se pare prea mare sau prea mică. Atenţie, nu trebuie să debifăm căsuţa care se află în fata opţiunii "Time to display list of operating sytems" pentru că dacă facem acest lucru calculatorul va buta SO principal fără a mai afişa lista cu SO instalate. Celelalte opţiuni din această fereastră se adresează exclusiv utilizatorilor avansaţi, deci utilizatorii începători nu trebuie să facă modificări la ele. INSTALAREA DRAIVERELOR Draiverul este un program de calculator care are funcţia de a acţiona ca o interfaţă între o anumită componenta hardware şi softurile (inclusiv sistemul de operare) care utilizează piesa respectivă. Comenzile pentru componenta hardware vin de la diferite programe (de ex. un joc aflat în desfăşurare) prin intermediul sistemului de operare, iar rolul draiverului este de a a transmite comenzile către componenta hardware, în aşa fel încît ea să funcţioneze optim şi stabil. Draiverul poate fi asemănat cu bordul unei automobil (care conţine volanul, pedalele, schimbătorul de viteze, etc.) şi rolul său este de a-i permite sistemului de operare (omul aflat la volan) să conducă maşina (componenta hardware). Draiverul primeşte deci comenzi de la SO şi la rîndul său le transmite cipului care controlează funcţionarea componentei hardware. Acest cip

este atît "motorul" cît şi "creierul" componentei respective şi ca urmare cu cît draiverul este mai bine scris de către programatori, cu atît performanţa şi stabilitatea componentei hardware vor fi mai bune. Draiverele sînt de două feluri : Generice şi Specifice. Draiverele generice sînt şi ele de două feluri, în funcţie de cine le-a conceput : * Draiverele generice scrise de inginerii companiei producătoare a cipului componentei hardware sînt de obicei cele mai bune, pentru că programatorii au acces direct la specificaţiile tehnice ale cipului, care sînt un secret tehnologic al companiei respective. În procesul de scriere a draiverului, accentul este pus în mod egal pe performanţă, pe stabilitate şi pe compatibilitatea cu SO, deci funcţionarea componentei hardware este optimă. Aceste draivere pot fi folosite pentru toate componentele pe care se află cipul respectiv, indiferent de fabricantul propriu-zis, adică de compania care asamblează piesa. De exemplu un draiver scris de NVIDIA este bun pentru orice placă video care are un cipset GeForce, indiferent de compania care a asamblat placa video în cauză. Lucrurile stau asemănător pentru plăcile video care integrează un cipset Radeon produs de ATI, draiverul scris de inginerii de la ATI fiind foarte bun. Draiverele generice sînt oferite gratuit spre descărcare pe situl producătorului cipsetului. * Draiverele generice scrise de programatorii companiei care a creat sistemul de operare pun accentul în principal pe compatibilitatea cu SO şi pe stabilitate şi mai puţin pe performanţă. Ca urmare ele sînt mai puţin bune d.p.d.v al performanţei oferite, pentru că programatorii SO nu au de obicei acces la documentaţia tehnologică detaliată a componentelor hardware. Draiverele generice incluse în SO sînt create special pentru a permite funcţionarea tuturor componentelor hardware detectate de sistemul de operare, fie că ele se află deja prezente la instalarea SO, fie că sînt adăugate pe parcursul utilizării ulterioare a calculatorului. În momentul în care utilizatorul adaugă o componentă nouă, SO va căuta în colecţia sa de draivere ("driver database") şi dacă găseşte un draiver potrivit îl instalează, iar dacă nu găseşte, porneşte un vrăjitor care ajuta utilizatorul să instaleze draiverul de pe un CD sau o dischetă furnizate de fabricantul componentei. Draiverele specifice sînt puse la dispoziţie de către companiile care asamblează piesele pentru calculator. Ele se bazează pe draiverele generice scrise de programatorii companiilor care au fabricat cipurile integrate pe componente, dar adaugă de obicei un plus de performanţă sau de stabilitate. Astfel, inginerii programatori ai unei companii care fabrică plăci video ajustează draiverul generic furnizat de creatorul cipsetului grafic în aşa fel, încît produsele companiei respective să capete un plus de performanţă în jocurile noi sau un plus de calitate a imaginii. Pentru a obţine o performanţă maximă, este deci recomandat să instalăm aceste draivere, care sînt de obicei furnizate pe un CD sau dischetă de către fabricantul pieselor în cauză, sau pot fi descărcate de pe situl acestuia. Dezavantajul lor este dat de faptul că între data apariţiei draiverului generic al producătorului cipsetului şi data la care este oferit draiverul specific poate să treacă destulă vreme şi prin urmare este posibil ca în acest interval de timp să fi apărut deja o versiune nouă a draiverului generic. Draiverele pot fi îmbunătăţite prin actualizare ("update") şi acest lucru se răsfrînge pozitiv asupra funcţionării componentelor. Programatorii caută în permanenţă să

crească performanţa şi stabilitatea componentelor prin furnizarea la intervale regulate de timp a unor noi versiuni de draivere. Acest lucru este valabil în special pentru plăcile video, pentru care este oferită o nouă versiune de draiver o dată la cîteva luni. Nici compatibilitatea componentelor cu softurile nou apărute nu este neglijată, de multe ori fiind scoase versiuni noi de draivere atunci cînd se observă că funcţionarea cu un anumit soft nu este la înălţime. De exemplu dacă un joc nou apărut nu este redat corespunzător (apar artefacte grafice majore, etc.) de o placă video, atunci fabricantul acesteia va scoate o nouă versiune de draiver care va corecta neajunsurile observate. Sistemele de operare Windows conţin o mare parte din draiverele necesare pentru funcţionarea pieselor calculatorului, însă aşa cum am spus deja, aceste draivere sînt concepute în aşa fel încît accentul este pus pe compatibilitatea şi pe stabilitatea sistemului de operare. Performanţa pieselor în condiţiile în care sînt folosite aceste draivere incluse în SO este de cele mai multe ori medie. Din această cauză este de preferat ca pentru fiecare piesă să instalăm draiverul generic conceput de producătorul cipsetului piesei respective (sau cel specific conceput chiar de fabricant), pentru că în acest fel piesa funcţionează optim. Există însă şi situaţii în care draiverele incluse în SO sînt cea mai bună alegere, acest lucru fiind valabil în special pentru piesele cu o tehnologie de funcţionare mai simplă (hardisc, unitate optică, unitate de dischetă, placa de reţea, maus, etc.). Draiverul unei anumite componente este diferit în funcţie de sistemul de operare sub care va funcţiona piesa (Windows, Linux, etc.). În cazul că folosim un SO Windows, de multe ori trebuie să alegem draiverul potrivit pentru o anumită componentă în funcţie de tipul SO, pentru că draiverul pentru sistemele de tip 9x (Windows Me şi Windows 98 SE) este diferit de draiverul pentru sistemele de tip NT (Windows XP şi Windows 2000). Dacă avem un calculator cu dublă-butare (de ex. cu Windows ME şi Windows XP) va trebui să instalăm draiverul corespunzător pentru fiecare din sistemele de operare. Draiverele sînt prezente întotdeauna pe CD-urile care însoţesc piesele de calculator, dar este posibil să nu fie vorba de ultima versiune. Este deci recomandat să mergem pe situl producătorului şi să descărcăm ultima versiune a draiverului pentru SO pe care îl folosim. Dacă nu avem conexiune la internet, putem folosi versiunea mai veche, de obicei diferenţa de performanţă a piesei nu este prea mare (excepţie fac plăcile video, la care diferenţa de performanţă este uneori considerabilă). Dacă nu ştim cum să instalăm draiverul unei componente trebuie să citim micul pliant sau manual care este livrat împreună cu orice piesă pentru calculator. În acesta este explicată nu numai instalarea piesei, ci şi instalarea draiverului. Pentru a instala un draiver trebuie în general să facem dublu clic pe fişierul ce conţine draiverul. Vor apare pe rînd mai multe ferestre unde trebuie să apăsăm pe butonul "Next". După ce este terminată instalarea, calculatorul trebuie de obicei repornit. Draiverele componentelor hardware trebuie instalate în următoarea ordine: Placă de Bază, Placă de Sunet (Integrata), Placă Video, Monitor, Tuner TV, Modem, Imprimantă, Scaner. În mod evident, nu vom instala draivere decît pentru componentele hardware prezente în calculator sau conectate la acesta, dacă nu avem tuner TV, imprimantă sau scaner, nu avem de ce să instalăm draiverele respective. 1. DRAIVERUL PLĂCII DE BAZĂ

Cei mai mari producători de cipseturi pentru plăci de bază sînt VIA (PB pentru procesoare AMD şi Intel), INTEL (PB pentru procesoare Intel) şi NVIDIA (PB pentru procesoare AMD). Fiecare dintre aceştia oferă un pachet de draivere generice pentru cipseturile pe care le produce, iar instalarea lui este obligatorie dacă dorim să avem o PB care sa fie stabilă şi performantă. 1.1 CIPSET VIA În cazul în care avem o PB cu cipset VIA trebuie să instalăm pachetul de draivere numit "VIA Hyperion 4in1" (fost "VIA 4in1"). Nu există versiuni diferite ale pachetului pentru diversele sisteme de operare Windows (XP, 2000, ME, 98SE). Varianta SO va fi recunoscută automat la instalare şi vor fi alese automat draiverele potrivite. De asemenea şi procesorul (AMD sau Intel) va fi recunoscut automat. Pachetul de draivere este prezent pe CD-ul plăcii de bază, dar este posibil să nu fie vorba de cea mai recentă versiune a lui. Aceasta este însă de multe ori prezentă pe CD-urile revistelor care se ocupă cu domeniul tehnologiei informaţiei. Pentru a fi siguri că vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl VIA la secţiunea specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această companie şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a pachetului de draivere "VIA Hyperion 4in1". În această pagina avem două panouri. Facem clic în primul din stînga pe opţiunea care indică SO instalat pe calculatorul nostru (de ex. Windows ME). În acest moment pagina se va reîncărca şi în panoul din dreapta vor apare diferitele tipuri de draivere pentru componentele cu cipseturi VIA. Facem clic în panoul din dreapta pe opţiunea "Chipset or Platform Driver". Va apare o pagină cu o scurtă prezentare a draiverului, unde este prezentă şi o legătură pe care dacă facem clic iniţiem procedura de descărcare, care este similară cu aceea a oricărui fişier prezent pe internet. După terminarea descărcării vom avea pe suprafaţa de lucru ("desktop") un fişier arhivat în format ZIP, numele lui incluzînd versiunea draiverului (de ex. "via_hyperion 4 în 1_455.zip"). Din acesta extragem fişierul executabil (pachetul de draivere propriu-zis) cu arhivatorul preferat. Facem dublu clic pe fişierul care conţine draiverul (de ex. "VIAHyperion4in1455.exe") pe care dorim să-l instalăm, apoi urmăm instrucţiunile vrăjitorului de instalare ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare. De exemplu în prima fereastra (numită "Welcome") a vrăjitorului facem clic pe butonul "Next", iar în fereastra următoare citim licenţa de utilizare şi dacă sîntem de acord cu ea facem clic pe butonul "Yes". Va urma o succesiune de ferestre care prezintă diverse opţiuni de instalare a unor draivere. Utilizatorii începători nu trebuie să schimbe setările predefinite existente în ferestre şi de aceea tot ce rămîne de făcut este să se facă de fiecare dată clic pe butonul "Next". Ultima fereastră se numeşte "Restarting Windows" şi în ea sîntem întrebaţi dacă dorim să repornim SO Windows pentru ca instalarea draiverelor să fie completă. Opţiunea "Yes, I want to restart my computer now" este deja selectată (dacă nu este, facem clic în cerculeţul de lîngă ea) şi trebuie să facem clic pe butonul "OK" pentru a reporni Windows. 1.2 CIPSET NVIDIA În cazul în care avem o PB cu cipset NVIDIA trebuie să instalăm pachetul de draivere numit nForce, care are versiuni diferite pentru SO Windows de tip NT (Windows XP şi Windows 2000) şi pentru cele de tip 9x (Windows ME şi Windows 98SE). Pachetul de draivere este prezent pe CD-ul plăcii de bază, dar este posibil să nu fie

vorba de cea mai recentă versiune a lui. Aceasta este de multe ori prezentă pe CDurile revistelor care se ocupă cu domeniul tehnologiei informaţiei. Pentru a fi siguri că vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl NVIDIA la secţiunea specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această companie şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a pachetului de draivere pentru cipseturile plăcilor de bază. În această pagina avem trei panouri. Facem clic în primul din stînga pe opţiunea "Platform / nForce Drivers". Apoi facem clic în panoul central pe opţiunea "unified Drivers" şi ulterior în panoul din dreapta facem clic pe sistemul de operare instalat pe calculator (de ex. Windows 9x/Me). Nu ne mai rămîne decît să facem clic pe butonul "Go". Va apare o pagină care conţine mai multe legături (una principală şi altele secundare) către draiverul care ne trebuie. Nu contează pe care din legături facem clic, fişierul pe care îl vom descărca va fi acelaşi, însă înainte de a începe descărcarea propriu-zisă va trebui să acceptăm licenţa de folosire. După descărcarea fişierului (al cărui nume include versiunea draiverului, de ex. "nForce_4.27_Win98ME_internaţional.exe") facem dublu clic pe el, apoi urmăm instrucţiunile vrăjitorului ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare. 1.3 CIPSET INTEL În cazul în care avem o PB cu cipset INTEL vom folosi softul "Intel Chipset Software Installation Utility" pentru a instala pachetul de draivere necesar functionarii optime a plăcii de baza. Nu exista versiuni diferite pentru WinXP şi Win ME. Varianta SO va fi recunoscuta automat la instalare şi vor fi alese automat draiverele potrivite. Pachetul de draivere este prezent pe CD-ul plăcii de bază, dar este posibil să nu fie vorba de cea mai recentă versiune a lui. Aceasta este de multe ori prezentă pe CDurile revistelor care se ocupă cu domeniul tehnologiei informaţiei. Pentru a fi siguri că vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl INTEL la secţiunea specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această companie şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a pachetului de draivere pentru cipseturile plăcilor de bază. Facem clic în partea din stînga a paginii cu draivere pe rubrica "Chipsets" şi apoi în meniul care apare ducem cursorul mausului peste secţiunea "Desktop Chipsets". Va fi afişat un nou meniu unde va trebui să facem clic pe numele cipsetului pe care îl avem pe placa de bază (de ex. Intel 875P). În pagina dedicată acestui cipset avem un cîmp lîngă care este o săgetuţă. Facem clic pe aceasta şi în meniul derulant care apare vom face clic pe numele sistemului de operare instalat pe calculator (de ex. Windows XP Home Edition) şi apoi pe butonul "Go". Va apare pagina care conţine legătura către draiverul care ne interesează. Fişierul care trebuie descărcat se numeşte "INF Update Utility" şi este în format executabil (infinst_enu.exe). După descărcarea pe hardisc facem dublu clic pe fişierul care conţine draiverul, apoi urmăm instrucţiunile vrăjitorului de instalare ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare. 2. DRAIVERUL PLĂCII DE SUNET INTEGRATE Draiverul plăcii de sunet integrate se află de obicei pe CD-ul care vine împreună cu placa de bază. Şi în acest caz este recomandat să mergem pe situl producatorului şi să descărcăm ultima versiune a draiverului. În cazul codecului AC 97, folosit pe scara larga în multe PB, producătorul cipului de sunet se numeste Realtek . Mergem pe situl Realtek la secţiunea "Downloads" şi facem clic pe legătura numită "ALC 650 (Software)". Va apare o nouă pagină unde trebuie să facem clic pe legătura numită

"Drivers & Utilities Download". În fine, ajungem la pagina care conţine legătura către draiver. În tabelul "AC'97 Audio Codecs" mergem la secţiunea "Windows 98Gold/98se/Me/2000/XP for Driver only" şi facem clic pe una din legăturile pe care scrie "Go". Va fi iniţiată descărcarea draiverului, care este sub formă de fişier executabil (avînd un nume care indică versiunea, de ex. "wdm_a365.exe"). Pentru a instala draiverul facem dublu clic pe acest fişier, apoi urmăm instrucţiunile vrăjitorului de instalare ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare. Nu există versiuni diferite pentru WinXP şi Win ME, vrăjitorul recunoaşte în mod automat sistemul de operare şi instalează fişierele corespunzătoare. După ce este terminată instalarea calculatorul trebuie repornit. 3. DRAIVERUL PLĂCII VIDEO Producătorii de plăci video actualizează destul de frecvent draiverele pentru plăcile video, de cele mai multe ori pentru a le face să funcţioneze optim cu ultimele jocuri apărute. În cazul PV avem de ales între draiverul generic conceput de producătorul cipului grafic al PV şi draiverul specific conceput de producătorul PV (pe baza draiverului generic). 3.1 CIPSET NVIDIA În cazul în care avem o PV cu cipset NVIDIA trebuie să instalăm draiverul numit ForceWare, care are versiuni diferite pentru SO Windows de tip NT (Windows XP şi Windows 2000) şi pentru cele de tip 9x (Windows ME şi Windows 98SE). Pentru a fi siguri că vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl NVIDIA la secţiunea specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această companie şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a draiverului pentru cipseturile plăcilor video. În această pagina avem trei panouri. Facem clic în primul din stînga pe opţiunea "Graphics Driver". Apoi facem clic în panoul central pe opţiunea "GeForce and TNT2" şi ulterior în panoul din dreapta facem clic pe sistemul de operare instalat pe calculator (de ex. Windows XP/2000). Nu ne mai rămîne decît să facem clic pe butonul "Go". Va apare o pagină care conţine mai multe legături (una principală şi altele secundare) către draiverul care ne trebuie. Atenţie, draiverul pentru placa video are două variante, care se deosebesc doar prin vrăjitorul folosit la instalare. Varianta "US English" (engleză americană) are instalarea exclusiv în această limbă, în timp ce varianta internaţională permite şi alegerea unei alte limbi în afara celei engleze. Draiverul propriu-zis este acelaşi în ambele cazuri, însă varianta internaţională este de două ori mai mare decît cea engleza, din cauza faptului că include instalarea în mai multe limbi. Din motive de reducere a costurilor plătite operatorului de telefonie este recomandat să descărcăm varianta în limba engleză. Nu contează pe care din legături ("Primary Download Site" sau "Mirror Site") facem clic, fişierul pe care îl vom descărca va fi acelaşi, însă înainte de a începe descărcarea propriu-zisă va fi afişată licenţa de folosire pe care va trebui să o acceptăm făcînd clic pe butonul "Accept" din josul ferestrei. Procedura de descărcare este aceeaşi ca pentru orice fişier prezent pe internet. După descărcarea fişierului (al cărui nume include versiunea draiverului, de ex. "66.93_win2kxp_english.exe ") facem dublu clic pe el, apoi urmăm instrucţiunile vrăjitorului ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare (toate numite "Next" cu excepţia ultimului, numit "Finish") pentru a duce la bun sfîrşit instalarea. La sfîrşitul acesteia, calculatorul va reporni în mod automat. Dacă draiverul a fost testat de inginerii de la Microsoft şi a fost considerat perfect

compatibil cu sistemul de operare Windows XP atunci el va primi certificarea WHQL ("Windows Hardware Quality Labs") şi putem fi siguri că placă video va funcţionă în mod optim şi stabil. Dacă draiverul nu a primit încă certificarea WHQL (de ex. Pentru că testarea lui nu s-a terminat) asta nu înseamnă că nu poate fi folosit cu rezultate bune. Singura deosebire faţă de instalarea unui draiver WHQL este că la un moment dat va apare o fereastră cu textul "The software you are installing for this hardware has not passed Windows Logo testing to verify its compatibility with Windows XP" ("Softul [draiverul] pe care îl instalezi pentru această componenta hardware nu a trecut testarea Windows Logo pentru verificarea compatibilităţii cu Windows XP". În fereastră se află două butoane "Continue Anyway" ("continuă oricum") şi "Stop Installation". Facem clic pe "Continue Anyway" pentru a merge mai departe cu instalarea. Compania NVIDIA are cîteva sfaturi referitoare la instalarea draiverelor: * Descărcătoarele de fişiere ("download accelerators") trebuie dezactivate înainte de a iniţia descărcarea draiverului. Softuri de acest tip mai sînt numite şi "download managers" şi dintre ele fac parte: "Free Download Manager", "Leech Get", "GetRight", etc. * Modulul de scanare în timp real al antivirusului trebuie dezactivat înainte de iniţierea instalării draiverului, pentru că îl poate împiedica pe acesta să se configureze optim. * Înainte de instalarea uei noi versiuni este recomandat ca vechea versiune ("NVIDIA Display drivers") să fie dezinstalată folosind opţiunea "Add/Remove Programs din panoul de control ("Control Panel") al SO Windows. 3.1 CIPSET ATI În cazul în care avem o PV cu cipset ATI trebuie să instalăm draiverul numit Catalyst, care are versiuni diferite pentru SO Windows de tip NT (Windows XP şi Windows 2000) şi pentru cele de tip 9x (Windows ME şi Windows 98SE). Pentru a fi siguri că vom instala cea mai recentă versiune trebuie să mergem pe situl ATI la secţiunea specială care conţine draiverele pentru componentele produse de această companie şi să verificăm care este cea mai nouă versiune a draiverului pentru cipseturile plăcilor video. În această pagina avem trei panouri. În primul din stînga alegem sistemul de operare făcînd clic pe numele lui (de ex. Windows XP). Apoi facem clic în panoul central pe opţiunea "Graphic Driver" şi ulterior în panoul din dreapta facem clic pe familia de plăci video din care face parte şi placa noastră (de ex. Radeon family). Nu ne mai rămîne decît să facem clic pe butonul "Go" şi va apare o pagină care conţine legături către draiverul care ne trebuie. Avem două posibilităţi la dispoziţie în funcţie de viteza conexiunii la internet. Prima din ele este rezervată pentru conexiunile de mare viteză (Cablu şi DSL) iar cea de-a doua pentru conexiunile lente de tip "dial-up". După descărcarea fişierului (al cărui nume include versiunea draiverului, de ex. "wxp-w2k-8-071-041026a-018719c.exe") facem dublu clic pe el, apoi urmăm instrucţiunile vrăjitorului ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare pentru a duce la bun sfîrşit instalarea. La sfîrşitul acesteia, calculatorul va reporni în mod automat.

4. DRAIVERUL MONITORULUI Acest draiver este esenţial pentru afişarea corectă a culorilor pe ecranul monitorului, pentru că fiecare fabricant de monitoare foloseşte un anumit profil coloristic. Draiverul monitorului se află de obicei pe CD-ul care vine împreună cu el. Este recomandat (dar nu este obligatoriu) să mergem pe situl producătorului şi să verificăm care este ultima versiune a draiverului. De cele mai multe ori însă versiunea iniţială de draiver (prezentă şi pe CD) nu a mai fost modificată. Există şi monitoare care funcţionează bine cu draiverul generic inclus în SO Windows, fără să fie nevoie deci de instalarea unui draiver specific, care poate nici nu este furnizat de către fabricantul monitorului. Draiverul monitorului trebuie instalat după draiverul plăcii video. Există versiuni diferite ale draiverului pentru Win XP şi Win ME. 4.1 MONITORUL PHILIPS Monitorul Philips este însoţit de un CD care conţine draivere pentru multe tipuri de monitoare produse de această companie. Pe acest CD se află variantele draiverelor atît pentru SO Windows de tip NT (Windows XP şi Windows 2000) şi pentru cele de tip 9x (Windows ME şi Windows 98SE). Vom lua ca exemplu instalarea draiverului pentru monitorul CRT Philips 107E. Sub SO Windows ME instalarea decurge în felul următor: Introducem CD-ul în unitatea CD-ROM. Închidem fereastra Internet Explorer care este lansată automat. Apoi facem clic dreapta pe suprafaţa de lucru ("desktop") şi în meniul care apare facem clic pe opţiunea "Properties". Apare o multifereastră în care trebuie să facem clic pe titlul ferestrei "Settings" pentru a o aduce în prim plan. Facem clic pe butonul "Advanced". Apare o nouă multifereastră în care trebuie să facem clic pe titlul ferestrei "Monitor" pentru a o aduce în prim plan. Facem clic pe butonul "Change". În fereastra care apare selectăm opţiunea "Specify the location of the driver" şi apoi facem clic pe butonul "Next". Apare o nouă fereastră în care selectăm opţiunea "Display all the drivers în a specific location..." şi facem clic pe butonul "Next". În fereastra următoare facem clic pe butonul "Have Disk".Va apare o minifereastră numită "Install from disk". Facem clic pe butonul "Browse" şi în fereastra numită "Open" selectăm litera CD-ului şi apoi facem clic pe butonul OK. Apăsăm din nou pe butonul OK de această dată în minifereastra "Install from disk". Ne reîntoarcem la fereastra numită "Update device driver wizard" în care facem clic pe butonul "Next" iar draiverul va fi instalat. Sub SO Windows XP Home Edition SP2 instalarea decurge în felul următor: Introducem CD-ul în unitatea CD-ROM. Închidem fereastra Internet Explorer care este lansată automat. Apoi facem clic dreapta pe suprafaţa de lucru ("desktop") şi în meniul care apare facem clic pe opţiunea "Properties". Apare o multifereastră în care trebuie să facem clic pe titlul ferestrei (tabul) "Settings" pentru a o aduce în prim plan. Facem clic pe butonul "Advanced". Apare o nouă multifereastră în care trebuie să facem clic pe tabul "Monitor" pentru a o aduce în prim plan. Facem clic pe butonul "Properties". Apare multifereastra numită "Plug and Play Monitor Properties" în care facem clic pe tabul "Driver". Apoi facem clic pe butonul "Update Driver" ("actualizează draiverul"). Va apare prima fereastră a vrăjitorului de instalare unde sîntem întrebaţi dacă sîntem de acord să ne conectăm la serverul de pe internet ce conţine actualizări pentru SO Windows. Selectăm opţiunea "No, no this time" ("nu, nu de această dată") făcînd clic pe ea şi apoi facem clic pe butonul "Next". În fereastra următoare facem clic pe opţiunea "Install from a list or specific location" ("instalează

dintr-o lista sau dintr-o locaţie specifică") şi apoi pe butonul "Next". Apare o fereastră în care trebuie să indicăm modul în care să fie căutat draiverul. Facem clic pe opţiunea "Don't search. I will choose the driver to install" ("Nu căuta. Voi alege singur draiverul potrivit") şi apoi pe butonul "Next". În fereastra următoare este prezentată o listă cu dispozitive asemănătoare (compatibile) cu monitorul nostru, în care este prezent un singur element şi anume "Plug and Play Monitor". Facem clic pe butonul "Have Disk" şi va apare minifereastra cu titlul "Install from disk", în care facem clic pe butonul "Browse". Va fi afişată o minifereastră de explorare în care facem clic pe săgetuţa de lîngă cîmpul "Look În" ("caută în") şi în meniul care apare facem clic pe unitatea CD-ROM, apoi pe butonul "Open" din colţul dreapta-jos al miniferestrei. Ne vom întoarce la minifereastra cu titlul "Install from disk" în care facem clic pe butonul "OK". Reapare fereastra cu lista de dispozitive compatibile, însă acum în lista există elementul numit "Philips 107E4". Facem clic pe butonul "Next" şi va apare ultima fereastră a vrăjitorului, în care trebuie să facem clic pe butonul "Finish". Instalarea draiverului pentru monitor s-a încheiat cu succes. 5. DRAIVERUL MODEMULUI Cele mai ieftine softmodemuri sînt produse de companii a căror activitate principală este producerea de plăci de baza. Pe CD-ul modemului se afla draivere pentru modemuri cu o varietate de cipseturi. Citim pliantul care vine împreună cu modemul şi vedem ce cipset conţine modemul cumparat de noi, iar apoi căutăm pe CD fisierul care conţine draiverul corespunzator şi facem dublu clic pe el, apoi urmăm instrucţiunile vrăjitorului ("install wizard") şi facem clic pe butoanele corespunzătoare pentru a duce la bun sfîrşit procedura de instalare.