A Lucrarii De Absolvire-facultatea De Biologie, Univ. Bucuresti - Paraschiva Crenguta Cristina Marinescu

PROIECTAREA ŞI REALIZAREA  CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII –  MODALITATE DE OPTIMIZARE A PREDĂRII  ŞI ÎNVĂŢĂRII LA BIOLOGIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:  Lect. Drd. CÎRSTOIU JEANINA ABSOLVENT: PARASCHIVA I. CRENGUŢA CRISTINA  ( MARINESCU ) 

CUPRINS

Lucrarea de faţă este structurată pe patru capitole precedate de o scurtă  introducere, precum şi de Motivaţia alegerii temei. Astfel : •

Cap. I – Aspecte teoretice şi practice ale curriculum-ului la decizia şcolii

•

Cap. II – Alegerea curriculum-ului la decizia şcolii

•

Cap. III – C.D.Ş. la biologie

•

Cap. IV – Concluzii

 

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Provocarea în alegerea acestei teme a fost reprezentată de afirmaţia unui elev al şcolii în care îmi desfăşor activitatea : „ Opţionalul ne place pentru că nu memorăm lecţii, pentru că învăţăm să cunoaştem oamenii, să ne cunoaştem pe noi, să fim mai buni, mai îngăduitori cu cei de lângă noi. Ne învaţă să comunicăm, să înlăturăm barierele din comunicare, să ne spunem părerea, să ştim să ne apreciem şi chiar să înţelegem că nu întotdeauna avem dreptate. Ne învaţă să rezolvăm un conflict, atunci când el apare si, mai ales, ne-a învăţat că orice părere contează.” ( elev de la Şcoala Nr. 1 Şotânga, jud. Dâmboviţa )

OPŢIONAL LA NIVELUL MAI MULTOR ARII CURRICULARE TIPUL OPŢIONALULUI: OPŢIONAL INTEGRAT TEMA OPŢIONALULUI: „ GRĂDINA  MEA” CLASA : a Va NR. DE ORE: 36 DURATA: 1 AN RITMICITATE: 1 ORĂ / SĂPTĂMÂNĂ ARGUMENT MOTO: „ Treceam printre tigrii şi le aruncam garoafe, Treceam printre jaguari şi le aruncam trandafiri, Treceam printre leoparzi şi le aruncam crizanteme, Iar ei cuprinşi de perplexitate mă lăsau să trec.” GEO BOGZA – „ Treceam” Încercăm să ne apropiem de sufletul sensibil al copilului. Declaraţia unui elev (absolvent) m-a inspirat: „ Am iubit această şcoală pentru atmosfera caldă pe care o avea. Relaţiile bune între profesori sau extins şi asupra noastră, a elevilor. Profesorii erau apropiaţi de noi, şi aşa am învăţat foarte multe.” Profesorul de Biologie şi profesorul de Educaţie tehnologică propun elevilor de clasa a Va care au lucrat până acum doar cu învăţătorul, această relaţie complexă. Acest opţional răspunde dorinţei părinţilor şi elevilor de a învăţa să iubească florile, să le cultive şi să le îngrijească încă din anii copilăriei.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

La sfârşitul clasei a Va elevii vor fi capabili :

Pe parcursul clasei a Va se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să recunoască şi să descrie particularităţile mediului de viaţă, speciile de plante floricole studiate

-observarea şi descrierea unor specii floricole studiate din biobază, gospodărie şi din ecosistemele amenajate; -observarea formei, mărimii, culorii speciilor floricole studiate

1.2. să identifice ecologia speciilor floricole

-evidenţierea factorilor de mediu şi modul de acţiune al acestora asupra plantelor studiate; -caracterizarea componentelor plantelor studiate faţă de factorii de mediu

1.3. să analizeze elementele componente ale plantelor floricole

-observarea organelor plantei, tipuri de corole, tipuri de inflorescenţe, forme de frunze, marginea frunzei

1.4. să identifice speciile de plante floricole specifice zonei în care locuiesc

-discuţii dirijate privind speciile de plante floricole din zona geografică locuită

2.1. să utilizeze metode şi mijloace adecvate studierii plantelor floricole

-alegerea materialelor necesare semănatului florilor ( gunoi, lădiţe, seminţe, plantatoare)

2.2. să realizeze activităţi, experimente practicaplicative

-sortarea seminţelor, tratarea, semănatul în lădiţe, răsadniţe; -dezinfectarea vaselor pentru repicatul răsadurilor; -lucrări de îngrijire a răsadurilor; -plantarea răsadurilor definitive în parcul şcolii

2.3. să analizeze produsele obţinute în urma aplicaţiilor -elaborarea unor reguli privind plantarea, creşterea şi realizate şi să aplice concluziile rezultate îngrijirea plantelor floricole; -asigurarea condiţiilor optime pentru îngrijirea plantelor floricole din biobază, grădina proprie 3.1. să exerseze diverse surse de informare pentru colectarea de date privind comportamentul plantelor floricole

-utilizarea albumelor, atlaselor, filmelor, dicţionarelor, determinatoarelor pentru caracterizarea speciilor floricole studiate

3.2. să formuleze corect rezultate şi concluzii obţinute -interpretarea datelor din grafice, scheme, desene care pe baza informaţiilor provenite din diverse surse reprezintă influenţa factorilor de mediu asupra referitoare la cerinţele plantelor şi cultivarea lor diverselor flori de grădină; -elaborarea de referate, postere, pentru avertizarea populaţiei asupra pericolelor dispariţiei unor specii 4.1. să rezolve situaţii problemă în cadrul activităţilor de îngrijire a florilor din biobază, gospodărie, natură

-îngrijirea zilnică a plantelor; -studiu de caz privind rolul omului în conservarea speciilor de plante

4.2. să argumenteze avantajele tipurilor de comportamente de apărare pentru supravieţuirea speciilor de plante

-proiecte, postere, referate privind comportamentul plantelor faţă de factorii de mediu

LISTA DE CONŢINUTURI Introducere : Florile, prietenele omului Generalităţi cu privire la morfologia, biologia şi ecologia speciilor • Morfologia plantei • Biologia speciilor floricole • Ecologia speciilor floricole – Lumina, izvorul vieţii plantelor – Şi plantele „ răcesc” – Cum să udăm plantele de cameră – Aerul în viaţa plantelor – Hrana după preferinţe – Fantezie şi muncă Producerea răsadurilor de flori • Pregătirea solului pentru semănat • Sortarea, tratarea seminţelor pentru semănat • Semănatul în lădiţe • Semănatul în răsadniţă Tehnologiile de ingrijire a răsadurilor de flori • Udatul răsadurilor • Îndepărtarea buruienilor • Pregătirea materialelor necesare pentru repicatul răsadurilor • Repicatul răsadurilor

Tehnologiile de cultivare a florilor de grădină 1. Plante anuale pentru flori tăiate • Cârciumăreasa • Begonia • Floarea de piatră • Creasta cocoşului • Ochiul boului • Petunia 2. Plante anuale volubile şi agăţătoare • Zoreaua • Edera 3. Plante bianuale • Panseaua • Părăluţa 4. Plante perene hemicriptofite • Bujorul • Crizantema 5. Plante perene geofite • Crinul • Dalia • Gladiola • Laleaua • Zambila şi narcisa Cultivarea răsadurilor în parcul şcolii • Lucrări de pregătire a solului în vederea plantării definitive a răsadurilor • Plantarea răsadurilor • Îngrijirea florilor cultivate în parcul şcolii Date tehnice privind înmulţirea prin seminţe a unor flori cultivate în grădină Îndex privind denumirea populară şi ştiinţifică a celor mai răspândite plante floricole din ţara noastră.

 

MODALITĂŢI DE EVALUARE

• Probe orale, scrise şi practice Observaţie: având în vedere valoarea aplicativă a cursului opţional, avaluarea va fi reprezentată de probele practice bazate pe activităţi de investigare-experimentare şi observaţii directe ale materialului biologic. • Observarea sistematică a elevilor Observaţie: se va face repartizarea sectoarelor din biobaza şcolii pe grupe de elevi care vor primi sarcini precise pe tot parcursul anului şcolar. Ritmic voi urmări rezolvarea sarcinilor pentru a putea regla eventualele disfuncţionalităţi care ar ameninţa realizarea dezvoltării biobazei şcolii, obiectiv de care depind alte activităţi didactice, ca şi continuitatea opţionalului în anul următor. • Referate, postere, proiecte

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 

1. I. Roventa – Plante floricole perene de parcuri şi grădini, Editura Agrosilvică Bucureşti 2. El. Petria , El. Mantu – Să cultivăm plante în clasă şi acasă, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1969 3. Ing. Şt. Bălănescu, Ing. N. Lupşa – Ghidul grădinaruluiamator, Editura Ceres Bucureşti, 1977 4. Alexandrina Amăriuţei – Păstrarea florilor tăiate, Editura Ceres, 1987

EFICIENŢA APLICĂRII ÎN ŞCOALĂ A OPŢIONALULUI INTEGRAT „ GRĂDINA MEA”

Datorită tematicii complexe a acestui opţional, începând cu generalităţi cu privire la morfologia, biologia şi ecologia speciilor floricole, continuând cu producerea şi îngrijirea răsadurilor de flori şi finalizând cu tehnologii de cultivare a răsadurilor în parcul şcolii, se poate eficientiza caracterul aplicativ al acestuia. Astfel, se pot ornamenta spaţiile verzi din curtea şcolii (grădina, aleile, peluza). În cadrul acestora florile pot fi grupate şi aranjate în diferite moduri, dintre care cele mai practice sunt: Bordura multicoloră care poate fi plasată de-a lungul aleilor care duc către cele două intrări (principală şi secundară) în şcoală.spaţiul existent permite amenajarea unor fâşii late de 1-3 m, ocupate cu plante de la diferite specii. Într-o astfel de amenajare se folosesc cu deosebire florile perene. Cele anuale şi bianuale pot servi numai pentru umplerea golurilor lăsate de unele plante perene care intră în repaus pe perioada de vară sau se dgarnisesc parţial de frunze şi flori. La realizarea unei borduri mixte se va ţine seama de înălţimea plantelor, diametrul tufei, culoarea florilor şi frunzelor, epoca şi durata înfloririi, cerinţele faţă de factorii de mediu. Amenajarea unei borduri mixte necesită cunoaşterea plantelor sub toate aspectele (însuşiri decorative, cerinţe faţă de factorii de mediu, etc). Acest mod de aranjare oferă următoarele avantaje: -asigură un decor cu flori variate ca formă şi culoare din primăvară până toamna; -permite să se rupă o parte din flori fără a distruge decorul de ansamblu; -necesită puţine îngrijiri;

Pata florală poate fi plasată pe peluza de iarbă din curtea şcolii. Este o porţiune de teren cu contur sinuos plantată cu flori de la o singură specie. Pentru amenajarea petelor florale se folosesc specii din toate categoriile ca durată de viaţă (anuale, bienale, vivace). Rondul este suprafaţa de teren de formă circulară sau eliptică, care poate fi plasată în faţa clădirii şcolii. Amenajarea rondului se face de două ori pe an: pentru sezonul de primăvară şi pentru cel de vară-toamnă. Florile folosite, cu deosebire, sunt cele bianuale pentru decorul de primăvară, la care se pot adăuga o serie de bulboase (laleaua, narcisa,etc) şi speciile anuale pentru decorul de vară-toamnă. Aşezarea în grup sau solitar constituie alte modalităţi de utilizare a florilor în grădina şcolii.

O altă finalitate a acestui curs opţional o constituie plantarea bulboaselor în ghivece, în condiţii de laborator, şi obţinerea de plante înflorite în preajma zilei de 8 Martie, ocazie cu care elevii pot oferi ghivece cu flori cadrelor didactice, gest care poartă atât însemnele muncii lor cât şi recunoştinţă faţă de cei care contribuie la educaţia lor.

BENEFICIILE ÎNVĂŢĂRII PENTRU ELEVI PRIN PARCURGEREA OPŢIONALULUI  INTEGRAT CU TEMA „ GRĂDINA MEA”: 

REZULTATE PE PLAN PERSONAL: -un sentiment de utilitate, eficacitate, formarea identităţii personale, dezvoltare spirituală şi morală; -dezvoltarea abilităţii de colaborare, leadership şi comunicare; -învăţarea prin activităţi practice are un efect pozitiv asupra însuşirii disciplinei şi îmbunătăţeşte abilitatea elevilor de a aplica cele învăţate în „lumea reală”; -o înţelegere mai complexă şi abilităţi îmbunătăţite de a rezolva probleme, de a identifica soluţii, cu alte cuvinte, dezvoltare cognitivă. REZULTATE PE PLAN SOCIAL -dezvoltarea sentimentului de responsabilitate socială şi a abilităţilor de cetăţenie activă; -combaterea stereotipurilor; -efect pozitiv asupra angajamentului faţă de sarcinile de lucru; -activităţile de învăţare exersate în şcoală se leagă de implicarea în viaţa comunităţii după părăsirea şcolii. PLANURI DE CARIERĂ -învăţarea prin activităţi practice contribuie la schiţarea sau consolidarea planurilor de carieră ale elevilor

IMPACTUL CURSULUI OPŢIONAL „GRĂDINA MEA” •

• • • •

• •

Schimbă modul de gândire şi percepţie al profesorilor care se implică în realizarea acestui curs, legat de actul educaţional din interiorul şi din exteriorul şcolii; Copiii ar avea conştiinţa că trebuie să facă ceva pentru şcoala lor şi ar deveni mândri că învaţă acolo; Elevii vor avea curajul de a lua atitudine faţă de unele aspecte din şcoală; Calitatea relaţiilor dintre cei implicaţi în actul educaţional se va îmbunătăţi, atât la nivel intern, cât şi extern (în afara şcolii); Elevii vor căpăta încredere în ei, ar deveni importanţi în şcoală – lucru posibil ca urmare a organizării unor activităţi în care să fie văzuţi de ceilalţi elevi ai şcolii; Se va contura ideea şi dorinţa, pentru unii copii, de a fi lideri; Elevii vor deveni modele pentru ceilalţi elevi din şcoală – vor fi mult mai organizaţi şi responsabili în ceea ce fac.