9.-inducția-completă-si-incompletă.docx

9. Argumentarea nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă Logica inductivă se ocupă cu studiul rationamentelor de la particular la general, adică se ocupă cu studiul argumentelor bazate pe generalizare. Într-un argument inductiv concluzia spune mai mult (este mai generală) decât premisele din care a fost obținută. exemplu: Porcul mistreț este omnivore. Ursul este onmivor. Omul este omnivore. Porcul mistreț, ursul și omul sunt unele dintre mamifere. (Deci) Toate mamiferele sunt omnivore. Proprietățile argumentelor inductive: 1. Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obținută (concluzia este mai generală decât fiecare dintre premisele din care a fost obținută). 2. Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obținută (chiar dacă premisele sunt adevărate nu putem fi siguri de adevărul concluziei, adică premisele nu constituie un temei suficient pentru concluzie, aceasta fiind probabilă). Principalele tipuri de argumentare inductivă sunt: inducția completă, inducția incompletă, inducția prin simplă enumerare și inducția științifică. 1. Inducția completă este o argumentare ce presupune: a. Existența unei clase de obiecte al cărei număr de elemente nu este foarte mare (o clasa finită). b. Fiecare element al clasei poate fi examinat individual. c. Fiecare element al clasei are o anumită proprietate. d. Se concluzionează ca întreaga clasă de obiecte are respectiva proprietate. Concluzia la care se ajunge nu are caracter amplificator si nici caracter probabil. Dacă premisele sunt adevărate atunci cu certitudine și concluzia rezultată va fi adevărată.. Inducția completă are valoare de cunoaștere redusă, deoarece concluzia, în raport cu fiecare dintre premise este mai generală, ea nu face decât să exprime într-o formă concisă ceea ce premisele au redat anterior. Exemple: 1. Dacă fiecare om este o ființă conștientă, atunci toți oamenii sunt ființe conștiente. 2. Mama are părul blond. Tata are părul blond. …Bunica are părul blond. …Bunicul are părul blond. …Eu am părul blond. …Mama, tata, bunica, bunicul și cu mine suntem toti membrii familiei mele. (Deci). Toți membrii familiei mele au părul blond. Schema de inferență: a1 este P a2 este P a3 este P a4 este P

a1, a2, a3, a4 sunt toți S Toți S sunt P 2. Inducția incompletă (amplificatoare) este fundamental diferită de cea completă, astfel într-o inducție incompletă vom avea: a. O clasă de obiecte al cărei număr este foarte mare, tinde spre infinit. b. Numărul de elemente al clasei fiind foarte mare, acestea nu pot fi toate examinate fiecare individual. c. O parte dintre elementele clasei au o anumită proprietate. d. Se generalizează ajungându-se la concluzia că întreaga clasă de obiecte are respectiva proprietate. Inducția incompletă se numește și amplificatoare deoarece pornind de la un număr finit de obiecte care au o proprietate (prin generalizare) se ajunge la o concluzie ce face referire la o clasa cu un număr infinit de elemente. Concluzia este cu mult mai generală decât premisele. Concluzia are un caracter probabil, inducția incompletă fiind un raționament ipotetic, deoarece deși premisele sunt adevărate, concluzia rămâne totusi doar probabilă. Trecerea de la un număr determinat de cazuri la toate cazurile posibile amplifică concluzia care rămâne probabilă. Creșterea gradului de probabilitate de adevăr al concluziei depinde de numărul cazurilor examinate. Cu cât sunt examinate mai multe elemente cu atât concluzia va avea un grad mai ridicat de probabilitate de adevăr. După gradul de probabilitate de adevăr al concluziei inducțiile pot fi tari sau slabe. În cele tari concluzia are un grad ridicat de probabilitate de adevăr, iar în cele slabe concluzia are un grad mic de probabilitate de adevăr.. Obs. 1. Inducția incompletă are un rol important în cunoaștere și în practica argumentării, orientând demersurile gândirii de la particular la general. 2. În toate formele de inducție incompletă se realizează trecerea de la unele cazuri examinate la toate cazurile existente. Schema de inferență: a1 este P a2 este P a3 este P . . an este P a1, a2, a3,…., an sunt unii S (Probabil) Toți S sunt P Întrebări tip grilă 1. Raționamentul ,, Dacă unele gutui sunt culese toamnă, atunci toate gutuile sunt culese toamna,, este un exemplu de : a. inducție completă b. inducție incompletă c. deductive d. raționament mediatic

R: 2. Pentru raționamentul ,,Dacă fiecare elev este preocupat să învețe la școală, atunci toți elevii sunt preocupați să învețe la școală,, von avea un exemplu de: a. inducție completă b. inducție incompletă c. deductive d. polisilogism R: 3. Inducția incompletă se mai numește: a. inducție insuficientă b. inferență imediată c. amplificatoare d. raționament lipsit de completitudine R: 4. răspunsuri 1.b, 2.a, 3.c, 4.