710

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

PROGRAMUL INFOSOC

UniSMART Sisteme modulare educaţionale asistate de resurse ale tehnologiei informaţiei pentru învăţământ superior

PARTENER FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE

STUDIU COMPARATIV despre MODELAREA EDUCAŢIONALĂ A UNUI CURS prin utilizarea limbajelor de modelare educaţională sau a instrumentelor Platformei ARIADNE

Responsabil : Cerc. Dan GROSU

Bucureşti Decembrie 2002 ______________________________________________________________________________ Pagina 1

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională Conţinut 1. Introducere în problematica modelării educaţionale 1.1 Metode de învăţare 1.2 Importanţa EML-urilor 1.3 Objecte de învăţare reutilizabile 1.4 Programe de modelare educaţională 2. Limbajul PALO 2.1 Structura limbajului PALO 2.1.1 Modelele unui EML 2.1.2 Clasificarea entităţilor 2.2. Un şablon de instruire din limbajul PALO 3. Limbajul EML 3.1. Unitatea de studiu 3.2. Metadata 3.3. Roluri 3.4. Obiectivele învăţării şi pre-condiţii 3.5. Activităţi 3.6. Mediul de învăţare 3.7. Metode pentru interacţiune 3.8. Structura activităţilor 3.9. Acţiuni 3.10. Condiţii 4. Platforma ARIADNE 4.1. Categoriile de elemente dintr-un CDF 4.2. Categoria General 4.3. Categoria Learner 4.4. Categoria SessionTypeList 4.5. Categoria SessionList 4.6. Categoria CresourceList 4.7. Categoria TeachersList 4.8. Categoria LocationList 5. Concluzii 5.1. TargeTeam 5.2. Observaţii finale Bibliografie ______________________________________________________________________________ Pagina 2

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională 1. Introducere în problematica modelării educaţionale Începând cu Proiectul ARIADNE, dezvoltat în Programul Cadru 4, şi continuând cu Proiectele CANDLE, CUBER, UNIVERSAL şi EASEL, dezvoltate în Programul Cadru 5, s-au făcut paşi importanţi în direcţia standardizării modului în care este implementat conţinutul cursurilor virtuale. Următorul pas îl constituie o abordare orientată pe dimensiunea pedagogică, cum este dezvoltarea şi utilizarea limbajelor de modelare educaţională. Aceasta este tendinţa pentru FP6. Adepţii limbajelor de modelare educaţională (EML) consideră că acestea reprezintă noua paradigmă a procesului de creare a unui material educaţional, care presupune abstractizarea conţinutului şi a proceselor de învăţare dintr-un curs sau dintr-o unitate de studiu. Grupul EMLPT din cadrul CEN/ISSS a definit un EML ca fiind "un model informatic bogat semantic împreună cu legarea şi descrierea proceselor care au loc în unităţile de studiu, privite dintr-o perspectivă pedagogică." Utilizând o astfel de abordare se poate extinde abstractizarea de la descrierea materialului de învăţare la unităţi de studiu de mari dimensiuni, în loc să ne limităm la obiecte de învăţare, şi se pot încorpora metodele de instruire pentru o unitate. Consecinţa este că mediile de învăţare pot fi reconstruite ca mulţimi de componente care pot fi modelate şi descrise cu ajutorul unui model informatic abstract prin intermediul căruia pot fi abordate problemele pedagogice. Interesul în limbajele de modelare educaţională se explică prin apariţia elementului numit proces. Formalizarea proceselor este ceea ce diferinţiază EML-urile de alte specificaţii pentru învăţare; într-un limbaj de modelare educaţională, o "unitate de studiu" educaţională poate să conţină orice fel de conţinut, dar, în acelaşi timp, poate să presupună serii de activităţi, cum ar fi conversaţii între beneficiari şi tutor. Sau conţinutul poate fi rezultatul unei unităţi; de exemplu, mai mulţi studenţi care lucrează împreună pentru a redacta o lucrare de cercetare. Conform lui Koper (Universitatea Deschisă a Ţărilor de Jos), distincţia între conţinutul învăţării şi procesul învăţării este esenţa filosofiei EML. "Învăţarea înseamnă altceva decît simpla consumare a conţinutului [...] învăţarea este activă; studenţii care nu sunt activi nu învaţă nimic". Utilizând abordarea EML, conţinutul învăţării este o unealtă folosită de beneficiari şi tutori în cadrul activităţilor de învăţare; învăţarea este concentrată pe activitate, nu pe conţinut.

1.1 Metode de învăţare Elementele fundamentale ale limbajelor de modelare educaţională sunt pedagogia ______________________________________________________________________________ Pagina 3

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională metodele folosite pentru predare şi învăţare - şi "Obiectele de Învăţare Reutilizabile" dintr-un curs, cum ar fi lecţii, obiectivele, teme, informaţiile anterioare. Pentru orice tehnologie educaţională există trei opţiuni în raport cu pedagogia: °

Să nu susţină nici o pedagogie ("pedagogy-neutral")

°

Să adopte o pedagogie ca standard

°

Să susţină mai multe pedagogii

Cele mai multe tehnologii de învăţare încearcă să fie "pedagogic neutre". Totuşi, conform lui Rob Koper, acest tip de soluţie provoacă probleme în momentul modelării semantice a unui curs virtual, iar Bill Oliver (Centrul pentru Standarde Instituţionalizate în Tehnologiile Educaţionale - Marea Britanie) atrăgea atenţia că "dacă nu adopţi nici o pedagogie, poţi să pierzi anumite pedagogii." De exemplu, anumite unităţi de studiu pot consta în întregime din activităţi fără o bază de curs predefinită. Un astfel de curs ar fi foarte dificil, dacă nu chiar imposibil, de modelat într-un sistem neutru pedagogic. Rob Koper consideră că abordarea cu o pedagogie unică este o poziţie care nu poate fi susţinută în cazul unui EML, întrucât "există sute de modele pedagogice diferite; implementarea unuia dintre acestea nu este o cale corectă pentru utilizarea generalizată a unui limbaj şi standardizare." Soluţia oferită de Koper este utilizarea unui meta-model pedagogic care permite crearea unor şabloane pentru diferite metode. Cheia stă în găsirea unei căi de a exprima o pedagogie la un nivel suficient de înalt pentru permite abodări diverse, păstrând-o, în acelaşi timp, abordabilă de către utilizator. Un punct de vedere contrar a fost exprimat de Eddy Forte (Institutul Federal pentru Tehnologie al Elveţiei din Lausanne), care afirma că "există întotdeauna un model pedagogic subânţeles pentru un EML", dincolo de încercările de abstractizare sau meta-modelare. "Un standard trebuie să rămînă, atât cât este posibil, neutru pedagogic." Neutralitatea pedagogică este esenţială pentru modelul cu obiecte de învăţare reutilizabile; contextualizarea sa ar împiedica utilizarea într-un alt context. Concluzia imediată este descrierea orientată pedagogic a proceselor de învăţare folosind obiecte neutre pedagogic. Această dispută ştiinţifică a transformat intreaga problemă, de la chestiunea dimensiunii obiectelor re-utilizabile la o temă de cercetare fundamentală. În lucrarea de faţă vom vedea care sunt soluţiile pentru implementarea modelării educaţionale la care au ajuns adepţii celor două puncte de vedere.

______________________________________________________________________________ Pagina 4

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională 1.2 Importanţa EML-urilor Dar motivaţia cea mai puternică pentru susţinerea Limbajelor de Modelare Educaţională rămîne convingerea că abordările actuale, concentrate pe conţinutul învăţării, sunt prea reducţioniste şi nu sunt suficient de specifice pentru activităţile de învăţare. Reducând studiul la obiecte de învăţare şi ignorînd metodele de învăţare nu se poate atinge o adevărată interoperabilitate. "EML-urile conţin logica şi suportul de curs a unei unităţi de studiu, astfel încât permit interoperabilitatea şi colaborarea între instituţii şi industrie" afimă Koper, "Pentru a realiza o adevărată interoperabilitate este necesar să exprimăm întreg cursul, indiferent de instrumentele utilizate în procesul dezvoltării şi execuţiei cursului".

1.3 Objecte de învăţare reutilizabile Privite din acest punct de vedere, limbajele de modelare educaţională şi obiectele de învăţare reutilizabile reprezintă abordări diferite ale problemei interoperabilităţii. Pentru abordarea bazată pe obiecte de învăţare, interoperabilitatea conţinutului este împiedicată de bagajul contextual al obiectului - numai prin eliminarea referirilor la metode de predare, rolurile studenţilor şi activităţi poate deveni un obiect reutilizabil. EML-urile, pe de altă parte, sunt construite pe baza presupuneri că dacă măreşti unităţile - lecţii sau cursuri întregi - şi incluzi şi informaţia contextuală poţi să produci componente care sunt utilizabile de mai mulţi beneficiari şi reutilizabile. Disputa este oarecum similară celeia din primii ani ai Programării Orientate pe Obiecte. Motivaţia iniţială era dată de posibilitatea de a re-utiliza obiecte individuale în alte aplicaţii; totuşi, a devenit clar că reutilizarea poate fi atinsă prin gruparea obiectelor, împreună cu contextul funcţional în care se utilizează. Reutilizarea componentelor a facilitat construirea noilor aplicaţii din părţi existente. Dar analogia cu modelarea orientată obiect poate merge doar până la un punct. Ceea ce îl preocupă pe Forte este relativa complexitate a unităţilor de studiu. "Beneficiarii sunt profesori şi ei vor accepta cu greu un model care nu este suficient de simplu." Profesorii nu sunt experţi în pedagogie, iar cea mai mare parte din pregătirea lor este, mai degrabă, empirică. Ei au nevoie de ceva simplu, cu care să se poată obişnui. Cele mai avansate programe pentru dezvoltarea unor limbaje de modelare educaţională au propus soluţii la această problemă, dar acestea se află la un nivel incipient.

______________________________________________________________________________ Pagina 5

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională 1.4 Programe de modelare educaţională Există mai multe programe pentru producerea unor limbaje de modelare educaţională. Două dintre acestea sunt mai avansate: °

PALO, produs de UNED Madrid

°

EML, produs de Open University of the Netherlands

Există şi alte proiecte în care a fost elaborată o structură conceptuală pentru dezvoltarea unui curs online, dar abordarea ulterioară nu presupune existenţa unui limbaj de modelare educaţională. Cele mai interesante sunt: °

CDF (Course Description Format) de la ARIADNE

°

TargetTeam, produs de Universitatea Forţelor Armate, Germania

De fapt, există circa 20 de programe care urmăresc dezvoltarea unei structuri conceptuale pentru procesul de modelare educaţională, dar cele de mai sus sunt cele mai semnificative. În contiuare vom examina, pe scurt, pe fiecare dintre acestea.

______________________________________________________________________________ Pagina 6

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională 2. Limbajul PALO Miguel Artacho de la Universitatea Naţională pentru Învăţămînt la Distanţă a Spaniei descrie PALO ca o "abordare cognitivă a limbajelor de modelare educaţională". La fel ca EML de la Universitatea Deschisă a Ţărilor de Jos, PALO încearcă să descrie mari unităţi de studiu mai degrabă decît obiecte de învăţare şi să încorporeze metode de instruire pentru aceste unităţi. PALO oferă o declarare a structurii unei unităţi (care se poate face sub forma unei tabele pentru forma tipărită sau cu elemente de navigaţie pentru utilizarea pe web), a activităţilor studenţilor şi profesorilor, a organizării acestora şi conţinutului. În locul unei mulţimi locale sau distribuite de pachete de informaţii, prin abordarea PALO se urmăreşte crearea structuri de materiale conectate semantic. Astfel pot fi asamblate concepte, probleme sau soluţii dintr-un domeniu de studiu şi conectate astfel încît să rezulte “probleme asociate cu conceptul x” sau “soluţii pentru problema x” din unitatea de studiu. În abordarea PALO, construirea bazei de cunoştinţe este un aspect esenţial în dezvoltarea unui curs. O altă diferenţă crucială a acestei abordări este că, în timp ce EML utilizează o abordare bazată pe un meta-model, la PALO pedagogia este implicită într-un şablon utilizat. De aici rezultă riscul unei proliferări a şabloanelor care vor acoperii diferite metode pedagogice, ceea ce însemnă că practicienii vor trebui să construiască ei înşişi DTD-uri. Desigur, o astfel de situaţie va putea fi evitată atunci cînd instrumentele potrivite vor fi disponibile. În acest moment, cursurile PALO sunt documente SGML, dar tendinţa în Proiectul PALO este realizarea unor instrumente în Java şi migrarea de la SGML la XML.

2.1 Structura limbajului PALO Limbajul PALO este o propunere deschisă pentru un limbaj de modelare educaţională, dezvoltat în cadrul Departamentului de Limbaje şi Sisteme computerizate a Universităţii UNED, care oferă posibilitatea reprezentării şi întreţinerii unui curs instalat pe web de UNED. În acelaşi timp, PALO reprezintă o parte importantă din activitatea Atelierului pentru tehnologii ale învăţării a CEN/ISSS şi a grupului EML-PT. În continuare vom descrie modelul informatic al PALO, bazat pe un cadru de reprezentare cu cinci nivele şi o abordare cognitivă a modelării unui domeniu de studiu. 2.1.1 Modelele unui EML Un material de învăţare, incluzând aici conţinutul şi procesele, poate fi descris în întregime cu ajutorul unui model informatic şi a reprezentării semantice a entităţilor sale. Un ______________________________________________________________________________ Pagina 7

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională EML este o implementare a acestui model informatic, împreună cu instrumentele pentru interpretarea şi configurarea descrierii formale bazate pe acesta, într-un format specific care urmează să fie pus la dispoziţia utilizatorilor. Modelul informatic Suntem obişnuiţi să privim mediile de învăţare ca sisteme computerizate, cu o arhitectură a componentelor software şi o bibliotecă cu conţinut reutilizabil care este livrat utilizatorului. Problema unei astfel de abordări este că nu priveşte componentele sistemului dintr-o perspectivă pedagogică. Tendinţa actuală este de a concentra eforturile pe modelarea şi descrierea materialului de învăţare şi a mediilor de învăţare. Dar materialul de învăţare nu este doar o mulţime de porţiuni de conţinut pasive, ci, mai general, o mulţime de componente pedagogice, care includ definiţii ale proceselor de învăţare, activităţilor şi structurii conţinutului. În acest fel devin vizibile caracteristicile pedagogice ale mediului de învăţare. Propunerea unor limbaje de modelare educaţională are rolul de a rezolva problema abstractizării mediilor de învăţare din perspectiva pedagogcă prin crearea unui model informatic care poate fi prelucrat cu ajutorul XML sau SGML. Un astfel de model este rezultatul unui proces de conceptualizare, realizat cu scopul de a identifica elementele unui mediu de învăţare întemeiat pe conţinutul şi testările dintr-o ontologie a învăţării. Modelul semantic Un model informatic EML este o descriere, nu o implementare a unui material de învăţare. Acest model informatic - care descrie componentele şi procesele dintr-o unitate - este o mulţime de componente formale care descriu un comportament semnificativ a unui mediu de învăţare, care poate însemna o funcţie, un instrument, o porţiune de conţinut sau o caracteristică. Implementarea unui element a modelului informatic în termenii unui sub-sistem computaţional poate fi realizată printr-un proces de interpretare sau compilare, conform unei semantici. Ca rezultat unei astfel de interpretări, un element poate fi transformat într-o tehnologie de învăţare sau într-un format de utilizator. Modul în care este făcută interpretarea este definit de modelul semantic a unui EML. Prin urmare, un EML trebuie să aibă în vedere modelul informatic şi modelul semantic pentru a putea să interpreteze şi să descrie o unitate de învăţare, iar apoi pentru a interpreta descrierea în termenii unei funcţionalităţi pedagogice şi de instruire a elementului modelat întrun format de utilizator. De asemeni, modelul informatic este explicit şi poate fi avea o multitudine de reprezentări, ca fişier XML sau SGML, semantica fiecărui element modelat fiind ______________________________________________________________________________ Pagina 8

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională determinată de interpretor sau compilator. Modelul pedagogic din PALO este alcătuit prin îmbinarea elementelor modelului informatic, numite şabloane de instruire. Mai multe şabloane de instruire produc o mulţime de caracteristici care definesc scopul pedagogic a unui fişier PALO. Procesul creării fişierelor PALO are o primă etapă bazată pe selectarea şablonului de instruire adecvat şi o a doua etapă în care este creată descrierea conform acestuia. 2.1.2 Clasificarea entităţilor Un mediu de învăţare este compus din mai multe componente, cu semnificaţie şi comportament foarte diferit. Prin urmare, elementele corespunzătoare acestora în modelul informatic pot fi clasificate în mai multe categorii de elemente sau entităţi nivele. Un nivel conţine informaţii despre un anumit tip de componente, procese sau funcţii ale unui mediu de învăţare. În acest moment, abordarea PALO constă din următoarele nivele: °

Nivelul 1: Conţinut educaţional

°

Nivelul 2: Activitatea şi modelul colaborării

°

Nivelul 3: Structura

°

Nivelul 4: Succesiunea şi Programarea

°

Nivelul 5: Management

Fiecare nivel, pentru un şablon dat va conţine o selecţie de elemente din modelul informatic. Dacă elementele sunt create pentru fiecare dintre aceste categorii depinde de şablon. Pe de altă parte, clasificarea este utilă atunci cînd comparăm diferite propuneri de limbaje de modelare educaţională. Nivelul 1: Conţinut educaţional Acest nivel descrie elementele modelului informatic referitoare la inserarea conţinutului educaţional. Acest conţinut poate fi format din orice pachet de cunoştinţe de orice tip, dar fără un proces sau context asociat. Poate fi considerat conţinut de învăţare un text, o descriere, o referinţă externă (de exemplu, un obiect de învăţare dintr-o structură externă, cum este European Knowledge Pool a ARIADNE), un document, un obiect de învăţare. ______________________________________________________________________________ Pagina 9

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională În general, limbajele de modelare educaţională trebuie să conţină mecanisme flexibile pentru încorporarea acestor tipuri de conţinut şi a altora. Pentru a fi interoperabile în cadrul standardelor existente, unele dintre aceste mecanisme trebuie să ia în considerare toate propunerile care au fost făcute. Nivelul 2: Activitatea şi modelul colaborării Procesele de învăţare reprezintă problema centrală a mediilor de învăţare. Principala contribuţie a EML-urilor este că oferă un cadru pentru reprezentarea unei largi game de activităţi, de la un simplu chestionar la o activitate complexă dintr-un proces colaborativ. Din perspectiva PALO, o sarcină implică mai mult decît descrierea muncii care urmează să fie efectuată, acoperind şi alte aspecte cum ar fi definirea resurselor disponibile şi a instrumentelor cu care va îndeplinită respectiva activitate. De aceea este necesară reprezentarea abstractă a unei activităţi. Aceasta poate fi, de exemplu, definiţia social-cognitivă din Teoria Activităţii. Nivelul 3: Structura Nivelul structural oferă descompunerea ierarhică a mediului de învăţare. Acest nivel oferă o descriere precisă a hărţii conţinutului care poate fi încorporat în modelul informatic. Ultitatea unei astfel de ierarhii este dată de faptul că fiecare dintre elemente poate avea proprietăţi pedagogice ataşate cum ar fi: º Stabilirea unor dependenţe pedagogice între diferite părţi ale mediului (adică, necesitatea asimilării unor cunoştinţe anterioare) º Asocierea evaluărilor (unele părţi sunt evaluate separat în raport cu altele) º Usabilitatea (facilitarea accesului la părţi ale mediului) º Interfaţa de utilizator (adică, modelul de navigare într-un format HTML este definit prin structura ierarhică a limbajului de modelare) Pentru a ilustra această definiţie, structura unui mediu de învăţare poate fi un curs, compus din unităţi de studiu, compuse din părţi sau teme. Nivelul 4: Succesiunea şi Programarea Acest nivel se ocupă de problemele datorate restricţiilor de timp şi de dependenţele pedagogice asociate anumitor componente ale mediului de învăţare. Programarea se va face în funcţie de informaţii legate de: ______________________________________________________________________________ Pagina 10

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională º Dependenţe între diferite părţi ale componentelor. O astfel de situaţie are loc atunci când anumite părţi sau elemente sunt anterioare altor părţi ale descrierii. º Termene sau alte programări ale componentelor º Coordonarea unor activităţi Aceste consideraţii sunt utile pentru configurarea comportamentului unui mediu de învăţare, mai ales în cazul mediilor de învăţare în care se fac experimente. Nivelul 5: Management Pe acest nivel se are în vedere informaţia necesară pentru gestionarea descrierii cu scopul de a o putea transforma într-un format de utilizator. Gestionarea informaţiei este realizată de instrumentul de pocesare a limbajului de modelare educaţională şi este legată de următoarele: º Locaţia bibliotecilor, resurselor sau instrumentelor descrise º Metadata În acelaşi timp, pe acest nivel sunt considerate modele datelor utilizate în timpul exploatării mediului. De exemplu, sunt valorificate fisierele back-up ale modelelor de date.

2.2. Un şablon de instruire din limbajul PALO PALO este un EML proiectat pentru a oferi modalitatea de definire a cursurilor deschise de la universitatea UNED, asgurând reutilizarea şi întreţinerea materialului academic. Modelul pedagogic al PALO se bazează pe utilizarea şabloanelor de instruire, mulţimi de elemente ale limbajului care asigură funcţionalitatea specifică şi schema pedagogică. Modelul informatic Modelul informatic prezentat aici corespunde unui şablon de instruire proiectat pentru a descrie un mediu experimental din chimie. Etapa conţinutului educaţional Modelul conţinutului din PALO este bazat pe o abordare cognitivă; ceea ce înseamnă că ______________________________________________________________________________ Pagina 11

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională în locul utilizării unei mulţimi locale sau distribuite de "obiecte de cunoştinţe", în PALO se crează o bază de cunoştinţe specifică fiecărui curs, cu material conectat semantic. De exemplu, se pot aduna "concepte", "probleme" şi "soluţii", iar apoi acestea sunt conectate astfel încât să rezulte "probleme asociate conceptului x" sau "soluţii asociate problemei x" în unitatea de studiu. În PALO, construirea bazei de cunoştinţe tematice este un aspect central în dezvoltarea cursului. De aceea, este necesară conceptualizarea şi definirea unei ontologii care să descrie conţinutul cursului, cu scopul de a realiza o cunoaştere a domeniului care să permită descrierea conţinutului cursului şi a relaţiilor semantice între elemente. Bazele de cunoştinţe ale cursurilor au în PALO o structură comună, întemeiată pe domenii, entităţi şi relaţii care descriu resprectiva materie. De exemplu, atunci când modelăm un curs cu conţinut tehnico-şiinţific, avem o structură a domeniului compusă din concept, exemple, explicaţie şi cunoştinţe anterioare. Figura de mai jos indică aceste elemente şi relaţiile care le corespund. Accesul la acest domeniu specific se realizează cu ajutorul a trei elemente care să determine accesul la entităţi, relaţii şi să creeze un glosar.

ontologie de bază Printre aceste elemente sunt bd_object, bd_relation şi glossary. bd_element Elementul bd_object poate regăsi un element al domeniului localizat într-o sursă externă. Obiectele se regăsesc prin identificarea domeniului, numelui obiectului şi categoriei.

______________________________________________________________________________ Pagina 12

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

schema bd_object Declararea unui obiect se face recursiv pentru a permite accesul la obiecte imbricate. Acest lucru se realizează prin declararea legăturilor. Pentru obiectul la care se face referirea în legătură se aplică aceeaşi structură care să ofere o mulţime de posibile obiecte, relaţii şi glosar. Printr-o declarare bd_object se identifică un obiect concret din domeniu. bd_relation O relaţie adună unul sau mai multe obiecte legate semantic printr-o relaţie din ontologia domeniului. În exemplul următor, relaţia prerequisite poate fi utilizată pentru regăsi cunoştinţe anterioare studierii conceptului, cum ar fi "exemple pentru conceptul x". Care sunt cunoştinţele anterioare introducerii acestui concept? Am văzut că o relaţie este utilizată pentru a permite accesul la cunoştinţe necesare pentru introducerea conceptului de "cataliză". Sintagma cunoştinţe anterioare va oferi un link care permite accesul la lista cunoştinţelor anterioare.

______________________________________________________________________________ Pagina 13

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională glossary Un glosar este o colecţie de entităţi dintr-o categorie dată.

definiţie glosar Un “glosar de concepte” poate fi definit ca: Glosar de concepte Sintagma Glosar de concepte va da acces la o listă de elemente ale domeniului care fac poarte din categoria concept, ordonate alfabetic. O formă mai complexă de glosar apare în cazurile în care sunt implicare relaţii. De exemplu, dacă pentru fiecare dintre concepte există o listă cu exemple. Aceasta se poate implementa cu ajutorul definiţiei referinţei, ceea ce ar permite utilizarea relaţiei (are) pentru realizarea imbricării. explanation O explicaţie este un cuvânt sau o sintagmă care dă acces la un fragment de text. Printr-o explicaţie se oferă un mecanism pentru încapsularea unui fragment de text care ______________________________________________________________________________ Pagina 14

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională nu a fost modelat sau stocat într-un domeniu extern. O explicaţie poate furniza un text formatat. Este posibilă imbricarea structurilor prin utilizarea elementului content_explanation.

schema unei explicaţii as_is Acesta este elementul cu ajutorul căruia se poate introduce material de învăţare formatat. Opţiunile disponibile în PALO sunt LaTeX, SMILES şi XHTML. Etapa activităţilor Etapa activităţilor defineşte activităţi, chestionare şi eseuri. task O activitate trebuie înţeleasă ca un proces de învăţare în care există mai multe componente şi personaje. PALO foloseşte o definiţie simplă a activităţii, bazată pe modul în care un individ abordează învăţare, şi o extinde prin utilizarea unui model colaborativ. Activităţile din PALO presupun două personaje, studentul şi profesorul, şi o mulţime de instrumente implicite, oferite în vederea îndeplinirii activităţii. În acelaşi timp, activitatea poate avea o descriere în care sunt incluse elemente ale conţinutului învăţării. Exemplul următor prezintă modelarea unei activităţi. Beneficiarului i se cere să comenteze rezultatul unei simulări stocate în modelul domeniului. <SIMULATION NAME="simulation"> ______________________________________________________________________________ Pagina 15

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională <ELEMENT DOMAIN="Experimental" NAME="s011" CATEGORY="Simulation" /> Efectuează simularea. Comentează rezultatele.

schema activităţii În definirea de mai sus, Task_001 propune comentarea unui proces chimic anterior. Instrumentul implicit oferit este un editor de text (atributul TOOL_TYPE ia valoarea text), dar ar putea fi şi un set de întrebări (test) sau un fişier (file), printre altele. Atunci când atributul asessment este setat pe yes activitatea va fi evaluată, iar în felul acesta se dă un mecanism pentru interpretarea semantică. Într-un astfel de caz există şi elementul opţional qualifier care oferă asistenţă în timpul procesului de evaluare, inclusiv comentarii asupra subiectelor importante care ar fi trebuit abordate de către student. ______________________________________________________________________________ Pagina 16

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională Simularea şi instrumentele aduc noi elemente activităţii. O simulare este un proces intern sau extern al activităţii al cărei rezultat se obţine prin executarea simulării. Simulările se pot executa şi de către instrumente externe activităţii şi pot face parte din baza de cunoştinţe a domeniului. essay Un eseu este definit în PALO ca o grupare de activtăţi eterogene în vederea evaluării. În şablonul de învăţare pe care-l exemplificăm, această grupare de elemente dă o abstractizare a mediului de instruire în chimie.

schema eseului questionaire Un chestionar grupează seturi de întrebări. Un set de întrebări este stabilit pentru fiecare activitate în care atributul respectiv este setat pe test. ______________________________________________________________________________ Pagina 17

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

schema chestionarului

Etapa structurii Etapa structurii defineşte elementele pentru structurarea materialului de învăţare şi oferă un model ierarhic mediului de învăţare care rezultă. Şabloanele PALO oferă mai multe elemente de structură, dar o interfaţă similară compusă din elemente fixe (directory şi management) şi unul sau mai multe elemente module. Chemical lab Elementul PALO de pe cel mai înalt nivel ierarhic în acest şablon este chemical_lab, compus din informaţii de mangement legate de etapa de management şi un director (opţional) pentru a ghia utilizatorul prin materialul de învăţare. Directorul este compus din următoarele obiecte: °

Obiective: scopul mediului de învăţare descris

°

Recunoşteri: meritele colaboratorilor şi informaţii despre autor

°

Instrucţiuni: instrucţiuni pentru utilizarea mediului de învăţare

°

Cerinţe: cerinţe tehnice, cunoştinţe anterioare necesare.

______________________________________________________________________________ Pagina 18

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

schema directorului În sfârşit, principalul element al şablonului este modulul. Descrierea PALO defineşte un document împărţit în unul sau mai multe module, fiecare împărţit într-una sau mai multe părţi şi sub-părţi.

module Un modul defineşte conceptul de unitate de studiu minimă care este parcursă de către student şi evaluată de către profesor. Modulul poate conţine mai multe tipuri de conţinut de învăţare şi una sau mai multe părţi. Poate avea propria schemă de metadate, dar acest element este opţional. Elementul modul este interpretat ca o unitate de învăţare, formată dintr-un grup consistent de activităţi şi conţinut de învăţare. Are şi posibilitatea de a conţine infomaţi despre ______________________________________________________________________________ Pagina 19

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională progamare. Definiţia este descrisă în schema din următoarea figură

schema unui modul part Partea este al doilea nivel ierarhic, având o structură mai simplă decât modulul, dar conţinând procese sub forma unei activităţi sau a unui grup de activităţi. subpart Subpartea este ultimul nivel ierarhic al şablonului PALO. Este similar celui anterior, dar nu mai are elemente de sub-structuri. O subparte poate conţine procese de învăţare sub forma ______________________________________________________________________________ Pagina 20

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională activităţilor sau grupurilor de activităţi. Toate elementele de structură definesc tabela de conţinut a materialului de învăţare, sub forma unui document sau a unui model de navigare într-un document de pe web.

schema unei părţi Etapa programării Etapa programării este definită de atributele elementelor descrise în etapa anterioară. În PALO există două mecansme pentru programare: termene şi pre-condiţii.

______________________________________________________________________________ Pagina 21

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională deadlines Un termen poate fi ataşat unui întreg document sau fiecăruia dintre module. Termenele sunt interpretate în legătură cu funcţionarea software-ului asociat formei finale a mediului de învăţare. Dar rolul principal al termenelor este legat de module şi activităţi, deoarece permit separarea cursului într-un număr finit de paşi. prerrequisites Acest atribut apare la module şi activităţi. La definirea sa pentru module apar următoarele condiţii: °

Finalizarea la termen a modulului anterior

°

Evaluarea pozitivă după parcurgerea modulului anterior

°

Realizarea uneia sau mai multor activităţi din modulul anterior În cazul unei activităţi, atributul este asociat cu completarea altei activităţi (anterioare).

Etapa de management Etapa de management defineşte informaţiile pentru managementul întregului curs sau a materialului de învăţare descris într-un fişier PALO.

Management information schema

______________________________________________________________________________ Pagina 22

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională DB a obiectelor şi activităţilor PALO consideră două modele de date în informaţiile de management: °

Baza de cunoştinţe a domeniului materiei de studiu respective şi baza de date a obiectelor de învăţare. Modelul conceptual al bazei de date este dat de baza de cunoştinţe cu materialul legat semantic. Pentru un fişier PALO este permisă o singură DB a obiectelor şi activităţilor

°

Utilizare şi accesul la baza de date. DB descrie informaţia de management a mediului de învăţare în starea finală, produs de instrumentele de compilare PALO.

Metadata Metadatele asociate unui curs sau unităţi de învăţare sunt descrise într-un fişier PALO. PALO utilizează schema pentru metadate Dublin Core. Câmpurile de metadate care rezultă vor fi introduse în forma finală a mediului de învăţare prin tag-uri META, conform RFC2731.

schema metadatelor

______________________________________________________________________________ Pagina 23

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională 3. Limbajul EML Poate cel mai cunoscut limbaj de modelare educaţională este EML, dezvoltat de către Open University of the Netherlands (OUNL). Aborarea pedagogică în EML este realizată printro încercare de maximă abstractizare a metodelor de învăţare: rolurile (cum ar fi cele de student sau tutor) au prioritate în faţa activităţilor dintr-un mediu de învăţare. După cum afirmă Jocelyn Manderveld de la OUNL, "toate pedagogiile conţin această axiomă întrucât învăţarea este un proces activ ". Un mediu de învăţare poate conţine baza de curs, instrumente de învăţare şi comunicare şi alte elemente folosite de către beneficiari şi alţi utilizatori în activitatea lor. Aceasta este diferenţa fundamentală între un limbaj de modelare educaţională şi un model de învăţare a cărui obiect unic este baza de curs, iar acest lucru este foarte clar definit în schema EML. Activităţile sunt structurate prin utilizarea unui "flux de învăţare" care include puncte decizionale (astfel încît, de exemplu, evaluarea unei activităţi o determină pe următoarea), secvenţe şi alegeri. Înaltul nivel de abstractizare şi flexibilitatea sa fac din EML un instrument puternic pentru exprimarea diferitelor scenarii de învăţare, inclusiv a învăţării personalizate. În continuare vom vedea care este structura EML.

3.1 Unitatea de studiu În EML se pot defini unităţi de studiu. Acestea pot corespunde unui întreg curriculum, unui curs, unui seminar sau unei unităţi mai mici, în raport cu funcţia specifică respectivei unităţi. Construcţia unei unităţi de studiu este următoarea: Unit-of-study. °

Metadata. Informaţii despre obiectul de învăţare reutilizabil, cu scopul regăsirii acestuia.

°

Roles. Rolurile persoanelor care apar într-o unitate de studiu.

°

Learning-objectives (opţional). Obiectivele unităţii de studiu.

°

Prerequisites (opţional). Condiţiile în care poate fi iniţiată o unitate de studiu.

°

Content (opţional). "Ingredientele" unei unităţi de studiu. Acestea pot fi °

Environments. Mediile de învăţare/lucru pentru unităţile de studiu.

______________________________________________________________________________ Pagina 24

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională ° °

Activities. Mulţimea sarcinilor indivizibile.

Method. Modul în care activităţile sunt prezentate şi îndeplinite în succesiune. Aceasta este o secvenţă de °

Activity-structure (zero sau mai multe). Secvenţă unică sau posibilitatea alegerii activităţilor.

°

Play (una sau mai multe). Atribuirea activităţilor fiecărui rol.

°

Conditions (una sau mai multe). Implementarea condiţională a activităţilor.

După cum se poate observa, anumite părţi ale design-ului structural sunt opţionale. Prin particularizarea unei părţi de design se crează un anumit tip de unitate de studiu. De exemplu, pot fi modelate ca unităţi de studiu un curriculum şi un curs; în ambele cazuri se definesc metadate, roluri, obiective, cunoştinţe anterioare şi un mod de desfăşurare. În afară de asta, un curriculum conţine referinţe la unităţi de studiu care reprezintă cursuri sau alte curricula. Un curs defineşte şi/sau face referinţe la activităţi individuale şi medii de învăţare. Mai observăm ca pot apărea comentarii (observaţii personale ale celui care a creat respectiva unitate) în locuri diferite dintr-un design EML. Pentru păstrarea clarităţii, acestea au fost lăsate în afara design-ului structural.

3.2 Metadata Mai multe elemente din EML, inclusiv unităţile de studiu, conţin metadate. Metdata descrie informaţia care urmează să fie modelată. Elementele descriptive utilizate sunt folosite în procesul de regăsire a respectivelor componente. Numai titlul este necesar întotdeauna; restul elementelor de metadata sunt specificate doar dacă sunt cerute de o aplicaţie. Metadata °

Title. Titlul obiectului, urmat de °

Creator. Autorul

°

Description. O scurtă descriere.

°

Keywords. Termeni extraşi dintr-un vocabular controlat pentru a asigura o regăsire eficientă

______________________________________________________________________________ Pagina 25

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională °

Copyright. Descrierea drepturilor de copyright, a anului şi proprietarului.

°

Study-load. Unităţi care exprimă ponderea cursului în termeni, de exemplu, de puncte de studiu sau ore de studiu.

°

Object-type. Indicator generic a tipului obiectului, de exemplu "curriculum".

°

Supplied. Specifică dacă obiectul este pus la dispoziţie în mediul de învăţare.

°

Contributor. Un contributor la specificaţiile obiectului.

°

History. Înregistrarea schimbărilor făcute în timp.

°

Status. Statutul actual al obiectului de învăţare.

°

Creation-date. Data la care obiectul a fost creat.

°

Date-last-change. Data ultimei modificări.

°

Min-completion-time. Timpul minim pentru parcurgerea obiectului.

°

Max-completion-time. Timpul maxim pentru parcurgerea obiectului.

°

Meta. Model generic pentru alte specificaţii de metadate.

Anumite metadate sunt atribuite unor activităţi, în timp ce altele sunt intrinseci obiectelor de învăţare. "Pachetul" metadata a fost definit într-un mod generic şi toate metadatele pot da interpretări precise ale obiectelor pentru care au fost definite.

3.3 Roluri Roles. Acestea definesc: °

Learner. Descrierea rolului beneficiarului, cu caracteristicile stabilite pentru persoana care îndeplineşte respectivul rol. Aceasta este o secvenţă de °

Information-for-role (opţional).Descrierea rolului, urmată de °

Property. Numele caracteristicii

°

Property-group. Un grup de caracteristici

______________________________________________________________________________ Pagina 26

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională °

Role (zero sau mai multe). O specificare mai precisă a rolului ("un subrol"). °

°

Staff (opţional). Descrierea rolului staffului °

°

Este reluat modelul pentru rolul beneficiarului

Este reluat modelul pentru rolul beneficiarului

General-properties (opţional). Proprietăţi comune tuturor participanţilor. °

Este o combinaţie a caracteristicilor şi caracteristicilor de grup descrise pentru benficiar.

Elementul este utilizat pentru specificarea persoanelor care joacă un rol în unitatea de studiu. Întotdeauna există cel puţin un beneficiar. Apelul unui proces de învăţare se face prin atribuirea uneia sau mai multor activităţi unui beneficiar. Orice altă persoană (profesor, expert, tutore sau evaluator) care se presupune că va interacţiona cu beneficiarul trebuie specificată sub forma unui rol unic. Aceste persoane pot fi membrii instituţiei educaţionale (şi astfel să joace rolul staff-ului) sau alţi beneficiari. Caracteristicile şi caracteristicile de grup pot fi definite pentru fiecare rol. Acestea sunt unităţile de bază ale dosarului corespunzător unui anumit rol. Ele ajută la personalizarea unei unităţi de studiu. Domeniile de valori ale caracteristicilor pot fi 'boolean', 'integer', 'text' sau 'file'. Pentru fiecare caracteristică se definesc reguli de prelucrare.

3.4. Obiectivele învăţării şi pre-condiţii Pentru fiecare unitate de studiu sau activitate pot fi definite unul sau mai multe obiective. Fiecare obiectiv de învăţare constă din cel puţin o descriere (obiectivul propriu-zis) şi o caracterizare a obiectivului. Learning-objectives. Este format din obiectivele învăţării şi referinţe la acestea. °

Learning-objective. Un obiectiv, descris prin °

Metadata (opţional). Informaţie despre obiect.

°

Objective-description. Un text care descrie obiectivul.

°

Objective-type. Tipul obiectivului. De exemplu, "deprindere".

°

Only-for-learner (opţional). Indică faptul că obiectivul se aplică numai la anumite roluri ale beneficiarilor.

______________________________________________________________________________ Pagina 27

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională °

Performance-property (optional). Oferă posibilitatea definirii unor nivele de performanţă pentru respectivul obiectiv.

Precondiţiile sunt structurate într-un mod analog obiectivelor învăţării. Acestea exprimă necesarul pentru iniţierea unei unităţi de studiu sau, mai precis, a unei activităţi dintr-o unitate de studiu. Precondiţiile pot lua forma unor afirmaţii despre: °

Cunoştinţe anterioare,

°

Factori de situaţie; de exemplu, posesia unui anumit tip de echipament.

°

Alte precondiţii

3.5. Activităţi Activităţile formează componenta principală a elementului Content. Acestea descriu scenariul didactic din unitatea de studiu. Dacă nu se face altă specificare, ordinea în care activităţile sunt plasate în Content este ordinea în care vor fi prezentate beneficiarului. Această ordine poate fi modificată în sectiunea metodelor şi adaptată tipurilor de utilizatori. Principala perspectivă pentru specificarea activităţilor este cea a beneficiarului. Aceste activităţi de învăţare pot fi parcurse separat şi au unul sau mai multe obiective. Activităţile pot fi caracterizate în funcţie de modelul didactic ales; de exemplu, lecţii, sarcini sau exerciţii. În plus, mai pot fi definite activtăţi pentru susţinerea învăţării. Acestea vor fi atribuite unui rol specific, cum ar fi profesorul, evaluatprul sau alţi beneficiari care interacţionează cu respectivul beneficiar în procesul învăţării. Activity. Design-ul unei activităţi este o secvenţă de °

Metadata. Informaţii despre activitate

°

Obiective şi precondiţii.

°

Environment. Obiecte necesare în mediul de învăţare a acestei activităţi.

°

Activity-description. Descrierea completă a activităţii, care presupune °

Introducere (opţional)

°

Ce trebuie făcut

______________________________________________________________________________ Pagina 28

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională °

Cum trebuie făcut (opţional)

°

Împreună cu cine trebuie făcut (opţional)

°

Când trebuie făcut (opţional)

°

De ce trebuie făcut (opţional)

°

Indicii asupra modului în care se face (opţional)

°

Specificaţii pentru momentul încheierii şi înregistrării activităţii

°

Feedback după terminarea activităţii (opţional)

Două elemente de limbaj sunt foarte importante în descrierea structurii activităţilor: Activity-description () şi Environment (<Environment>).

3.6. Mediul de învăţare Elementul Environment defineşte mediul de învăţare în care o activitate ar trebui să se producă. Un mediu de învăţare conţine următoarele obiecte: Environment. Scevenţă de °

Metadata. Urmată de una sau mai multe dintre următoarele: °

Knowledge-object Cărţi, articole.

°

Announcement-object oferă informaţii recente

°

Communication-object pentru poşta electronică şi conferinţe

°

Tool-object Aplicaţii software

°

Questionnaire-object Teste şi chestionare.

°

Role-information-object Imaginea dosarului

°

Personal-object Pentru adăugarea observaţiilor şi hyperlink-urilor personale.

°

Index-search-object Oferă motorul de căutare.

______________________________________________________________________________ Pagina 29

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională °

Environment pentru includerea unor medii separate.

3.7. Metode pentru interacţiune Odată ce o specificţie EML este înărcată în "player" (de exemplu, Edubox 1.0), unităţile de studiu devin obiecte interactive. În acest context, interacţiunea este un proces pesonal condus pe criterii didactice. Acesta include selectarea activităţilor care vor avea loc (într-un mediu particular) şi o cale pentru reprezentarea activităţilor şi a celorlalte obiecte din mediul de învăţare pentru beneficiar sau membrii staff-ului. Există trei părţi în secţiunea referitoare la metode dintrun EML. Metodele se definesc folosind, eventual, combinaţii de °

Structuri de activităţi, adică şabloane predefinite pentru interacţiune.

°

Acţiuni, activităţi pe care cei implicaţi le vor executa pe rând.

°

Condiţii, formalizate prin expresiile care sunt evaluate.

3.8. Structura activităţilor Diferite secvenţe de activităţi pot fi definite foloind structuri de activităţi. Beneficiarul trebuie să aleagă o cale prin mulţimea activităţilor, dintre care unele sunt specificate secvenţial, iar altele permit traiectorii alternative. Structura generală este cea care urmează. Activity-structure. O secvenţă de °

Metadata (opţional). Informaţii despre această structură predefinită

°

Oricare dintre °

Activity-sequence. Secvenţă de activităţi sau structuri

°

Activity-selection. Alegere între activităţi şi structuri

3.9. Acţiuni ______________________________________________________________________________ Pagina 30

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională Acţiunile permit divizarea secvenţelor de activităţi, adică permit interacţiunea rolurilor într-un mod predefinit. Acţiunile se pretează foarte bine la modele didactice, cum ar fi jocurile sau simulările. Elementul Continue din secţiunea Play permite stabilirea unei condiţii pentru trecerea la următoarea acţiune. Structura generală a unei acţiuni este următoarea. Play. Secvenţă de °

Metadata, informaţii despre acţiune

°

Una sau mai multe secvenţe de °

Role-ref, rolul căruia îi este atribuită respectiva activitate, structură sau unitate de studiu

°

Una dintre următoarele

°

°

Referinţă la o activitate

°

Referinţă la o structură de activităţi

°

Referinţă la o unitate de studiu

Continue (opţional). Determină dacă acţiunea va continua (prin testarea unei condiţii, de exemplu)

3.10. Condiţii Prin specificarea condiţiilor se atribuie anumior roluri de beneficiar activităţi, structuri de activităţi şi acţiuni specifice. Aceste condiţii sunt definite prin expresii "if-then-else". Structura generală a acestui element este umătoarea Conditions. Secvenţă de °

Metadata (opţional).

°

Una sau mai multe secvenţe de °

Condiţie. Expresie care testează roluri, proprietăţi, sistemul

______________________________________________________________________________ Pagina 31

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională °

°

Acţiune care are loc dacă rezultatul testării este succes. Aceasta poate fi una dintre următoarele °

Prezintă o activitate (structură), acţiune sau porţiune din baza de curs.

°

Ascunde o activitate (structură), acţiune sau porţiune din baza de curs.

Acţiune alternativă.

Partea de condiţii permite specificarea regulilor pentru accesul la diferite părţi de text. Există mai multe locuri în secţiunea Content în care (blocuri de) text pot avea atribuit un tip de conţinut, cum ar fi "introducere", "exemplu" sau "paragraf". Aceste tipuri de conţinut pot fi alese şi accesate în funcţie de intenţia designer-ului.

______________________________________________________________________________ Pagina 32

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională 4. Platforma ARIADNE ARIADNE este un program susţinut de Comisia Uniunii Europene în cadrul sectorului instruire şi educaţie din Programul IST (Tehnologiile Societăţii Informaţionale). Scopul principal al ARIADNE este de a crea un cadru pentru utilizarea în comun şi re-utilizarea materialului pedagogic electronic, atât de către universităţi cât de către corporaţii. În acest scop ARIADNE a construit Knowledge Pool System (KPS), cea mai importantă bază de cunoştinţe la nivel European destinată documentelor pedagogice, împreună cu instrumentele pentru indexare şi interogare. ARIADNE nu inteţionează să elaboreze metadate care să descrie persoanele implicate în procesul de învăţare sau instruire, nici să dezvolte mecanisme de evaluare. CDF (Descrierea Formatului Curriculumului) de la ARIADNE a fost dezvoltat la început, într-o versiune mai simplă, în timpul proiectului european ARIADNE (1996-2000). Ultima versiune încorporează, printre altele, informaţii evidenţiate în documentul Pedagogical Scenario, dezvoltat în cadrul acestor Proiecte UE. Implementat ca editor - sau chiar ca şablon de documente - CDF oferă un puternic mediu de design pedagogic pentru multe procese de învăţare susţinute de tehnologie. Un CDF complet (fişier text XML) poate fi utilizat cu uşurinţă de un LMS (Sistem pentru Managementul Învăţării) pentru a genera un curs online, atunci cînd LMS poate accesa conţinutul electronic necesar pentru dezvoltarea cursului - care este referit în CDF. Aşa se întîmplă în cazul combinaţiei de instrumente Ariadne: Curriculum Editor / LMS / KPS. Intenţia ARIADNE era să depună specificaţiile atît la IEEE, Comitetul pentru Standardizarea Tehnologiilor Învăţării, ca un parte a unui posibil standard internaţional, cît şi la Comisia Tehnică a Proiectului ADL (editori ai specificaţiilor SCORM), pentru comentarii şi posibila utilizare în versiuni ulterioare ale SCORM. Specificaţiile CDF se bazează pe aceeaşi abordare cu meta-date structurate care a fost aplicată cu succes în dezvoltarea iniţială a ARIADNE Educational Metadata Scheme din 1996 şi în specificaţiile IEEE-LTSC pentru LOM-uri (Meta-datele Obiectelor de Învăţare). Un A-CDF poate fi considerat ca Schema Meta-datelor unui Curs. Caracteristicile vizate la dezvoltarea specificaţiilor CDF au fost simplicitatea, neutralitatea pedagogică şi generalitatea. Autorii au considerat că fără aceste trei proprietăţi, un model de modelare educaţională nu poate fi adoptat de altcineva în afară de autorii săi. În continuare puteţi urmării elementele unui CDF, însoţite de scurte comentarii care vă vor permite să vă formaţi o părere despre aplicabilitatea, avantajele şi lispurile structurii propuse.

______________________________________________________________________________ Pagina 33

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională 4.1. Categoriile de elemente dintr-un CDF

CDF Secvenţa

Comentarii

1. General

Caracteristici generale ale curriculumului în momentul designului.

2. Learner

Informatii generale cu privire la grupul ţintă.

3. SessionTypeList

Lista tipurilor de sesiuini definite şi utilizate în cadrul cursului.

4. SessionList

Lista sesiunilor cursului.

5. CResourceList

Lista resurselor de comunicaţii necesare.

6. TeacherList

Lista membrilor colectivului implicat în predarea cursului.

7. LocationList

Lista locaţiilor generice (sau fizice) necasare pentru activităţile de învăţare.

4.2 Categoria General Categoria General cuprinde 31 de elemente de date care trebuiesc oferite în stadiul preliminar de design al cursului: General Secvenţă de course-title

Comentarii Aprobat de către persoana care a hotărît existenţa cursului.

course-descriptor-file-name (Poate fi necesar atunci cînd CDF este utilizat de un LMS) cdf-id

(Necesar atunci cînd CDF-ul este utilizat de către un LMS sau este stocat ca LO într-o bază de date; Auto-generat)

exec-resp-person

Persoana (din cadrul Organizaţiei) care decide existenţa cursului şi alocarea resurselor umane sau

______________________________________________________________________________ Pagina 34

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională de orice alt tip. exec-resp-institution

Organizaţia care şi-a asumat răspunderea pentru construirea cursului.

Executive-summary

Un text în care este descris conţinutul cursului, pus la dispoziţie de Responsabilul cursului.

pedag-resp-person

Responsabilul pentru implementarea cursului.

pedag-resp-institution

Organizaţia persoanei.

course-level course-background

Dacă acesta este un curs complet nou sau se bazează pe unul care exista anterior.

Teaching-language course-remark Discipline-name sub-discipline leading-concept pedag-duration

Estimarea timpului de studiu (în ore) necesar pentru parcurgerea cursului.

course-timespan

Estimarea duratei de timp (în săptămîni) pe care se va extinde cursul.

course-start-date course-end-date course-student-load

Dacă prcurgerea cursului trebuie să fie unica activitate a beneficirului ( full-time) sau nu (parttime).

actor-learner-number

Estimarea numărului de beneficiari simultani ai cursului. Dacă există mai multe serii consecutive,

______________________________________________________________________________ Pagina 35

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională atunci va fi luată în considerare una singură. actor-teacher-number

Estimarea numărului de profesori necesari.

actor-assistant-number

Estimarea numărului de asistenţi şi prepratori necesari.

actor-other-number

Estimarea personalului non-didactic.

Training-environment

Tipul cursului: academic, profesional, educaţie continuă, etc..

course-access

Dacă este un curs obligatoriu sau opţional.

Fee

Dacă bneficiarul plăteşte taxă.

learner-assessment-kind

Dacă beneficiarii sunt verificaţi, iniţial, continuu, la final sau deloc.

Certification

Dacă se eliberează diplome.

Certification-title

Titlul înscris pe diplomă, dacă aceasta există.

4.3. Categoria Learner Categoria Learner conţine 16 elemente cu informaţii relevante în privinţa grupului ţintă. Aceste date trebuiesc cunoscute în stadiul preliminar de design al cursului: Learner Secvenţă de learner-country learner-kind

Acest atribut poate lua două valori: CAPTIVE (beneficiarii trebuie să urmeze cursul) şi FREE (beneficirii pot opta pentru repectivul curs).

learner-pop-description learner-pop-distribution

Dacă grupul ţintă din care provin beneficiarii este local (într-o rază de 10 km), regional (într-o rază de 10 până la 100 km) sau răspândit.

______________________________________________________________________________ Pagina 36

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

learner-prerequisites learner-remark Learning-locations

Dacă studiul va avea loc acasă, la locul de muncă, la un centru de resurse sau în mai multe locaţii.

Learning-timeframe

Dacă studiul are loc în timpul orelor de muncă, în timpul liber, ca studii serale sau altfel.

Available-learntimemonday

Estimarea (în ore) a timpului pe care benficiarul îl va dedica studiului în ziua respectivă.

Available-learntime-tuesday ... Available- learntimeSunday tot-avail-course-learntime

Estimarea (în ore) a întregului timp dedicat studiului, pe toată durata cursului.

4.4. Categoria SessionTypeList Categoria SessionTypeList regrupează toate tipurile de sesiuni definite; o SessionType este caracterizată de 14 atribute:

SessionTypeList Secvenţă de SessionType

Comentarii Secvenţă de template-title

Numele dat tipului (sau profilului) sesiunii de învăţare.

template-description Descrierea textuală, dacă este cazul, a tipului. ______________________________________________________________________________ Pagina 37

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

temporal-type

Acest atribut poste lua două valori: FIXED si FUZZY (sau FLOATING). Fixed înseamnă că sesiunile de învăţare create pe baza acestui profil au loc sunt fixate în timp şi spaţiu. De exemplu, au loc într-o clasă. Fuzzy (sau Floating) înseamnă că sesiunile de învăţare create pe baza acestui profil se desfăşoară pe durata a mai multe zile sau că accesul de face din mai multe locaţii.

pedagogic-duration

Timpul necesar (de obicei) pentru parcurgerea unei sesiuni de lucru de acest tip.

recurrent

Poate lua două valori: RECURRENT sau NONRECURRENT. Sesiunile de învăţare create pe baza unui profil recurent au loc în aceeaşi zi săptămânii. Pentru o sesiune realizată pe baza unui profil non-recurent trebuie precizată o dată anume.

fuzzy-rec-start-day

Ziua în care începe recurenţa. (numai pentru profile fuzzy şi recurente)

fuzzy-rec-end-day

Ziua în care se termină recurenţa. (numai pentru profile fuzzy şi recurente)

______________________________________________________________________________ Pagina 38

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

fixed-rec-day

Ziua în care are loc recurenţa. (numai pentru profile fixed şi recurente)

start-time

Ora de începere (numai pentru profile fixed).

end-time

Ora de încheiere. (numai pentru sesiuni cu profil fixed)

active-period

Procentul din sesiunea de învăţare dedicat învăţării active.

expositive-period

Procentul din sesiunea de învăţare dedicat utilizării documentelor disponibile.

interactive-period

Procentul din sesiunea de învăţare dedicat interacţiunii umane.

location-type

Tipul de locaţie necesară.

4.5. Categoria SessionList Categoria SessionList grupează sesiuni de învăţare; o sesiune este caracterizată de 18 atribute, majoritatea moştenite de la SessionType corespunzător. Doză importante elemente sunt definite pe nivelul sesiunii de învăţare: ConceptList şi PeddocList Session Secvenţă de List Session

Comentarii Secvenţă de Sessionname

______________________________________________________________________________ Pagina 39

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

Sessiondescription Temporaltype Pedagogicduration Start-date Start-time End-date End-date Reftemplate Locationtype Locationname Locationname Locationname Interactiveperiod ConceptList Secvenţă de Concept

Lista subiectelor care se vor preda în respectiva sesiune. Secvenţă de Conceptlanguage

Limba în care este prezentat conceptul.

______________________________________________________________________________ Pagina 40

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

concept PeddocList

Unul dintre subiecte.

Secvenţă de

Lista documentelor pedagogice utilizate în sesiune.

Peddoc

Secvenţă de peddoc-LKP-ID Identificatorul unic al documentului în KPS. peddoc-title peddoc-label

Etichetă opţională.

peddoc-duration peddoc-URL

URL opţional.

4.6. Categoria CresourceList Categoria CResourceList grupează toate CResource (Resurse de Comunicaţii) care vor fi utilizate în cadrul cursului. O CResource este caracterizată de 4 atribute. CResourceList

Secvenţă de Cresource

Secvenţă de name URL

URL-ul resursei

icon-URL

URL-ul unde se găseşte iconul resursei.

description

4.7. Categoria TeachersList Categoria TeachersList grupează cadrele didactice care intervin în curs. Un profesor (Teacher) este caraterizat de 5 atribute. ______________________________________________________________________________ Pagina 41

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

TeacherList

Secvenţă de Teacher

Secvenţă de

Un cadru didactic

teacher-name teacher-email teacher-phone teacher-remark teacher-remark Rolul cadrului didactic (profesor, asistent, preparator, etc.)

4.8. Categoria LocationList Categoria LocationList grupează locaţiile (locaţii reale sau virtuale de învăţare) utilizate în cadrul cursului. O locaţie (Location) este caracterizată de 4 atribute. LocationList

Secvenţă de Location

Secvenţă de location-name

Numele sau adresa locaţiei.

location-type

Tiprul locaţiei (categoria General).

location-description location-capacity

Numărul maxim de beneficiari din respectiva locaţie.

location-computernumber os-type ______________________________________________________________________________ Pagina 42

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională

network-type specific-peripheral

Descrierea perifericelor şi a altor facilităţi.

location-remark

5. Concluzie În ciuda faptului că în proiectul ARIADNE se păstrează o strictă "neutralitate pedagogică", expresia preocupării europene pentru multi-lingvism şi multi-culturalitate, problema favorizării unor anumite modalităţi de selectare a documentelor pedagogice din Knowledge Pool System nu poate fi neglijată. În acest sens, o bună indicaţie despre o posibilă viitoare dezvoltare a ARIADNE ne este dată de Proiectul TargeTeam. 5.1. TargeTeam TargeTeam nu este un limbaj de modelare educaţională propriu-zis, deoarece este concentrat pe conţinut şi nu pe procesele de învăţare. Gunnar Teege, de la Universitatea Forţelor Armate ale Germaniei, descrie TeachTeam ca fiind “o abordare focalizată pe autor”, a cărei intenţie este să permită reutilizarea conţinutului. Totuşi, şi în acest caz există un sistem de relaţii semantice între obiectele de învăţare similar celui folosit de PALO; obiectele TeachML conţin metadata educaţionale specifice pentru descrierea specificaţiei semantice. De exemplu, un obiect poate fi un argument pentru sau împotriva a ceva, un exemplu de ceva, etc.. Alte relaţii pot include probleme, soluţii, indicaţii, explicaţii sau demonstraţii. Conexiunile semantice oferă posibilitatea orientării în parcurgerea unui material fără a mai fi necesară o formatare explicită a unităţilor de studiu. 5.2. Observaţii finale Aceste consideraţii ne fac să apreciem că, pentru viitorul imediat, o foarte importantă direcţie de cercetare va fi legată de sistemele de navigare în reţele cu hartă semantică. Aplicarea rezultatelor din lingvistica conceptuală la cazul unor latice de concepte didactice va trebui să producă optimizarea selecţiei documentelor educaţionale din European Knowledge Pool şi la dezvoltarea unor sisteme inteligente de învăţare.

______________________________________________________________________________ Pagina 43

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională Bibliografie [1] Mircea Malita and Orio Giarini, "The Double Helix of Learning and Work" 2002 under print [2] Horatiu Dragomirescu , "Organizatii bazate pe cunoastere", Societatea Informationala Societatea Cunoasterii, Editura Expert, Bucuresti 2001 [3] Cristina V. Niculescu, "Noi tipuri de sisteme educationale pentru SI-SC", Societatea Informationala - Societatea Cunoasterii, Editura Expert, Bucuresti 2001 [4] Dan Grosu, "Educational Structurea for ICT Training" 2002 under print [5] University of Texas, Austin, "Knowledge Management Home Page", http://www.bus.utexas.edu/kman/ [6] The Knowledge and Innovation Management Professional Society, http://www.kmpro.org/ [7] The Knowledge Management Forum, http://www.km-forum.org/ [8] Athens Laboratory of Business Administration, "Management Curriculum on and for the Information Society" http://212.54.192.10/macis/ [9] The Association for Computing Machinery, "Special Interest Group on Computer-Human Interaction" http://www.acm.org/sigchi/ [10] ARIADNE Foundation, http://www.ariadne-eu.org/ [11] ADLNet - Advanced Distributed Learning Network http://www.adlnet.org [13] Learnativity.com, http://www.learnativity.com/ [14] Chuck Baritt, Deborah Lewis, "Reusable Learning Object Strategy", 2000 Cisco Systems Inc. [15] Ruth Clark, "Developing Technical Training: A Structured Approach for the Development of Classroom and Computer-based instructional materials" Performance Technology Press 1989 [16] M.D. Merill, D.G. Twitchell, "Instructional Design Theory", Educational Technology Publication, 1994 [17] Bloom, Benjamin, Krathwohl, "Taxonomy of Educational Objectives", Addison-Wesley Pub. Co. 1994 [18] Rob Koper, "Modeling units of study from a pedagogical perspective", Educational Technology Expertise Center, 2001 ______________________________________________________________________________ Pagina 44

Dan Grosu "Studiu comparativ despre modelarea educaţională [19] Miguel Rodriguez-Artacho, "PALO Language Overview", UNED Press 2002 [20] Miguel Rodriguez-Artacho, Felisa Vardejo "High-level Design of Web-based Environments for Distance Education", UNED Press 2002 [21] Gunnar Teege, "Targeteam V 056", UniBW München 2002 [22] Scott Wilson, "Europe focuses on EML" 2001

______________________________________________________________________________ Pagina 45