6.s.n. Lazarev - Diagnostic Area Karmei - Trepte Catre Divinitate

,,

1

~

,J

II DIAGNOSTICAREA

!I IJ.

KARMEI

Cartea a sasea , . ! iI I I

TREPTE DIVINITATE

CATRE

/ '"

I I I! ,I

Editura

DHARANA Bucure~ti

~

tJ -

,. I ,

II !.

,1

,,inainte de lectura acestei carti ar fi bine sa liisap deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe parinp, pe lumea inconjuratoare, pe dumneavoastrii in~ivii ~i pe destin" S. N. Lazarev

---

i

~ 1---' ~.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale LAZAREV, SERGHEJ NICOLAEVIC Diagnosticarea karmei: Trepte dUre divinitate I Serghei Nikolaevici Lazarev ; trad.: Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei. - Bucu~ti : Dharana,

ZOO I

p. ; em. - (Diagnosticarea karmei; 6) ISBN 973-85007-7-x l. Odainic. Viorica (trad.) II. Onofrei, Dorin (trOO.) 159.961

JlA3APEB C. H. ):\HarHoeTHKa KaPMbI. KHHra meeTa..CryneHH CaHKT-fieTepGypr 2000

K GOJICeCTBeHHoMY.

Copyright @ 1999 by S. N. Lazarev Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova. Multipliearea ~i/ sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tarn aeeeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L. Drepturile de distributie In sWinatate apartin In exclusivitate. Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L.

Editura DHARANA Bueuresti Departament distributie: Tel: 01-337 24 24; Fax: 01-6446377 e-mail: [email protected] Redactor: Dorin Onofrei Coperta colectiei: Mihai Marinescu Ilustralie coperta I : Andrei Rublev

-

-

Fragment

icoan! sec. XV

Tehnoredactare : Marian lrimia Editura Kannat Press Tel: 044-110139, 095-Q74395 e-mail: [email protected]

Serghei

Nikolaevici

DIAGNOSTICAREA

Lazarev

..-J

I

II !.

KARMEI

TREPTE CATRE DIVINITATE

.A I

Traducere din limba rosa VIORICAODAINIC ~i DORIN ONOFREI

.

Editura

DHARANA Bucure~ti

.:.............

-

1

~ ,~

INTRODUCERE

, ,..

..-J

\ I.

In

1997, cand am terminat de scris cea de-a patra carte, eram convins ca procesul descrierii valorilor umane a ajuns la final. Cu cat ma orientez mai bine in tot ceea ce se cheama fericire umana, cu atat imi este mai u~or sa identific valorile pe care am inceput sa Ie divinizez, de care am inceput sa depind, ca, in fine, sa inlatur aceasta dependentii. Clasificarea era pe deplin incheiata. A~adar, gata cu cramponarile. De acum inainte pot asigura atat propria-mi sanatate cat ~i pe cea a copiilor mei. Cu alte cuvinte, puteam pune punct cercetiirilor mele in domeniul karmei. Oricine putea fi vindecat. Era suficient sa se cerceteze cat mai amanun\it ce lIimpiedica sa scape de rela\ia de dependentii ~i sa se stabileasca modal itatea optima de ac\iune care sa-I ajute sa-~i schimbe caracterul. A~adar, am terminat cu partea teoretica, ramanea doar cea practica. Sim\eam ca interesul meu fa\a de acest subiect incepe sa scada. in primul rand, totul era deja limpede, in al doilea rand, nu banuisem niciodata ca procesul de gandire poate provoca dezgust ~i chiar suferintii fizica. Eram domic sa simt,

,I ,

7

-

1

.

sa revin din nou la pictura. Ceva mai tarziu intentionam sa ma

~ ~

",

-

Cand insa se ajunge la ~ocuri puternice, cum ar fi, de exemplu, moartea persoanei iubite, aceia~i psihologi ~i psihoterapeuti se arata a fi ei in~i~i depa~iti de situatie. $i doar intoarcerea la Dumnezeu ii scoate din impasul tara nici 0 sperantil. Cu cat este mai puternica in noi necesitatea iubirii Divine, cu atat mai mica ne este dependenta de iubirea umana ~i distrugerea sau zdruncinarea acesteia nu se mai transforma pentru noi intr-o tragedie. In viziunea mea, omul are in total doua functii de bazil: perpetuarea speciei ~i autoconservarea. Ele se inscriu in tema relatiilor. Pe de alta parte, necesitatea individului de a se dezvolta, de a-~i largi posibilitatile ~i de a stapani lumea inconjuratoare ne trimite la tema aptitudinilor ~i a intelectului. Toate acestea sunt absolut necesare vietii. Atunci insa cand devin un scop in sine, ele dau na~tere dependentei, apoi agresivitatii, ca, in final, totul sa se dezintegreze ~i sa se

ocup de problema imbatranirii. In to!i ace~ti ani a trebuit sa lucrez neintrerupt la propria mea armonizare, de aceea caracterul ~i starea fizica mi s-au schimbat mult. Totu~i n-am constatat 0 revigorare, 0 intinerire a organismului. Lucrurile au evoluat mai curand in directia opusa. Cu cat ma concentram mai mult asupra procesului mental, asupra in!elegerii ~i a generalizarii, cu atat resimteam mai dureros orice stres ~i cu atat mai activ se desta~urau procesele de imbatranire. Am hotarat sa ma retrag din activitatea de cercetator ~i vindecator, pentru a ma ocupa indeaproape de propria-mi persoana, deoarece, pana atunci, nu dispusesem de timpul necesar pentru aceasta. Intregul lant al valorilor umane fusese redus la cateva verigi. Valorile materiale alcatuiau prima veriga; in ceea ce Ie prive~te, totul este clar. Apoi urmau straturile ce tin de valorile spirituale. Toate valorile spirituale se imparteau in doua ramuri. De 0 parte se situau rela(iile interumane. Dependenta de ele dadea na~tere geloziei. De cealalta parte se aflau aptitudinile ~i intelectul. Dependenta de ele genera trufia. Sa zicem ca descopar la pacient 0 puternica dependenta de planul spiritual, mai exact, de acea zona care tine de relatii. Atunci ii explic ca, pentru a inlatura aceasta dependenta, nu i se cere decat sa-~i gaseasca un alt punct de sprijin. Psihologia moderna ii recomanda individului sa-~i largeasca sfera de interese. In acest fel, e~ecul suferit intr-un anumit domeniu provoaca mai putine traume, individul putiindu-~i indrepta interesul spre alte zone. Totu~i aceasta schema functioneazil doar la un nivel superficial, cum este cazul contlictelor, supararilor, tradarilor. 8

~ .

l-

.""'"

.~

.

\ I.

,;1',

prabu~easca. A~adar, valorile umane alcatuiesc un ansamblu al

materialului ~i spiritualului. Imi propusesem sa obtin 0 eliberare cat mai rapida de valorile matel'iale ~i spirituale. Cu cat ma concentram mai mult asupra acestui obiectiv, cu atat mai mult se accelera scurgerea timpului ~i, la 0 anum ita etapa a acestei accelerari, am observat cum dependenta de valoarea "X" se converte~te in dependenta de valoarea "Y". Spre exemplu, omul aparent obsedat de bani, pragmatic ~i materialist este, in realitate, motivat de un teribil idealism launtric, iar intensificarea ulterioara a dependentei de aspectele spirituale i-ar putea fi fatala. Apoi am constatat ca individul care ~i-a invins gelozia i~i deplaseaza, in subcon~tient, punctul de sprijin pe aptitudini ~i intelect, ~i nicidecum pe iubirea de Dumnezeu, astfel incat in locul

:'1

9

~

--

1

~ ~ "-'---"~-'~""-'--

geloziei iese la suprafatii trufia. La un moment dat am realizat ca, pe langa aceste trepte ~i straturi ale umanului, mai existii ~i altele, mult mai ample ~i mai profunde, pentru ca, In cele din urma, sa descopar acest nou filon reprezentat de categoria idealurilor, spiritualitatii, nobletii. Ele alcatuiau un strat mult mai subtil ~i mai amplu, care se situa la baza relatiilor ~i a aptitudinilor. Dependenta de acest strat provoca, de obicei, fie 0 dependentii de relatii, fie una de aptitudini. insa, atunci ciind dependenta era deosebit de puternica, gelozia ~i trufia izbucneau simultan. Aceasta noua tema a spiritualitiitii, nobletii, idealurilor ~i sperantelor era, In acel~i timp, ~i tema contactu!ui cu viitorul. Cu cat este mai ridicat nivelul spiritual al individului, cu cat este mai nobil ~i mai elevat, cu cat mai mult viseazii, cu atat mai mari Ii sunt posibilitiitile de a stiipani viitorul care i se dezvaluie. Trecutul este material, pe cand viitorul este spiritual. Cu cat mai mult viitor este cuprins In sutletul nostru, cu atilt mai pline ne sunt prezentul ~i trecutul. La un individ, aptitudinile ~i intelectul se manifesta cu atilt mai activ, cu cat el este mai nobil ~i mai spiritualizat. Se poate lntilmpla ca aceste calitiiti sa se manifeste abia la nepotii lui. Aceea~i corelatie existii ~i lntre gradul de spiritualizare ~i relatii, acestea devenind mai variate ~i mai armonioase. Tot ce avem ne vine din viitor ~i se materializeazii In prezent, de aceea gradul spiritualiziirii noastre interioare da masura posibilitatilor noastre In prezent. Cu cat mai muM spiritualizare ~i noblete sala~luie~te In sutletul omului, cu atat mai mare va fi tezaurul, nu numai spiritual, ci ~i material, atlat In posesia urma~ilor lui. Astfel, chiar ~i In cazulln care copiii ~i nepotii lnceteazii a mai fi spirituali ~i nobili, rezervele lor interioare Ie 10

vor permite, 0 perioada oarecare, sa continue 0 viatii spirituala. Atunci de ce se lntampla de atiltea ori ca urm~ii sa renunte la spiritualitate ~i noblete? Fiindca divinizarea viitorului da na~tere dependentei de el, fapt ce duce la pierderea acestui viitor. Dar, cu un viitor lnchis, pe om 11pa~te primejdia unei boli incurabi!e sau moartea. A~adar, cu cat este mai elevata spiritual itatea, cu atat mai puternica este tentatia de a i se lnchina ~i de a depinde de ea. Prirnele simptome ale dependentei se manifesta prin aparitia unui sentiment de frica pentru propriul viitor ~i pentru viitorul persoanelor apropiate, proiectele ~i visurile devin 0 adevarata obsesie. Apoi neacceptarea dureroasa a tluctuatiilor viitorului, cand proiectele ~i sperantele nu se realizeazii, iar tablou! imaginar al lumii nu se suprapune cu realitatea, scoate la iveala incapacitatea de a accepta prabu~irea idealurilor ~i destramarea planurilor ~i a sperantelor. Tradarea ~i nedreptatea venite din partea semenilor ~i a societatii sunt un indiciu al puternicei dependente de vi itor. Drept urmare, este grav afectata sanatatea, iar destinul poate e~ua complet. De fiecare datii cand examinam persoane bolnave de cancer sau afectate de sterilitate, constatam invariabil ca dependenta lor de idealuri ~i de viitor depa~ea de mai multe ori pragul fata!. A~adar, planul material tine de trecut, eel spiritual - de viitor, iar rntre ele vom a~eza, deo parte, relatiile umane ~i, de cealalta parte, aptitudinile ~i intelectu!. E important sa retraim, episod cu episod, lntreaga viata, acceptilnd umilirea tuturor acestor valori ca pe 0 modalitate de purificare. Trebuie sa ne eliberiim de regretele pentru trecut ~i de temerile pentru viitor.

, ,....

.~

\i

,4

,

11

-

7

~ .'" -'_.w

. -"" II cunoa~tem pe Dumnezeu prin sentimentul de iubire, care nu depinde de nimic. In acel~i timp, orice forma de agresivitate fatA de iubire ne Indeparteazil de Dumnezeu ~i ne cufunda, ~i mai mult, In cele umane. De aceea, primul \ucrn care se cere lacut, atunci cand ne analizam retrospectiv viata, este sa inlaturam orice manifestare de agresivitate la adresa iubirii, care se putea exprima printr-un refuz al vietii, prin nemultumire de sine ~i de propria soartJi, prin blamarea semenilor ~i suparari legate de ei. Aceasta schema, conceputa pentru a-i ajuta pe oameni, functiona irepro~abil, astfellncat acele nenoroeiri ~i tragedii, care se abiiteau asupra lor, acele situatii complicate, pe care speciali~tii se cazneau sa Ie solutioneze ani in ~ir, i~i gaseau rezolvarea, u~or ~i tiresc, in doar cateva ore. lata, spre exemplu, cazul unei paciente, care imi povestea: - Vad cum tiului meu i se intiimpla lucruri teribile ~i nu sunt in stare sa fac nimic ca sa-I ajut. A avut 0 iubita, dar, cu putin timp in urma, s-a despartit de ea. A suportat foarte greu aceasta ruptura. In momentul de fatA, toate proiectele ~i sperantele legate de serviciu, de afaceri ~i de viata personala i s-au dus de rapa. A pierdut absolut orice control asupra situatiei. Mai mult chiar, tiul meu este maestru In arte martiale ~i iata ca, in ultimele luni, a fost atacat de cateva ori in plina strada, dar n-a fost in stare nici macar sa se apere cum trebuie, de parca era legat, nu alta. EI simte ca a ajuns Intr-un punct mort ~i s-a apucat de bautura. Luneca tot mai mult in prapastie, iar eu sunt incapabila sa-I ajut cu ceva. lmi sunt suticiente doar cateva secunde pentru a vedea In plan subtil intreaga situatie. - Va sta In puteri sa-i schimbati in numai ciiteva ore 12

destinul, Ii spun doamnei. Toate necazurile enumerate de dumneavoastra pot disparea ca un fum. Vise cere insa sa lucrati serios cu propriul dumneavoastra suflet. Fiul dumneavoastra s-a a~at de idealuri. Inchiderea viitorului depa~e~te la el de 5 ori pragul fatal. In mare masura aceasta este consecinta propriei dumneavoastra atitudini fatA de viata, caci nu v-ati lasat calauzita de iubirea Divina, ei de idealuri, spiritualitate ~i noblete. Ii dispretuiati pe oamenii saraci cu duhul, adica pe cei lipsiti de aptitudini ~i pe cei nerozi, pe indivizii lara scrupule ~i pe cei necinstiti. lar atunci cand va erau calcate in picioare idealurile, cand erati tradata sau victima a unei atitudini nedrepte, simteati dorinta de a va pune capiit vietii. Pentru a Ie asigura viitorilor copii 0 cantitate cat mai mare de iubire Divina, este necesar ca, inainte de concepere, femeia sa se de~eze de toate cele umane. Dar, cu cat mai putemica este ata~area de valorile umane, cu atiit mai dureroasa este aceasta ruptura. Deta~area se poate produce prin intermediul unor nedreptati venite din partea oamenilor sau, daca nu suntem in stare sa Ie acceptam, prin intermediul bolilor, nenorocirilor ori chiar al mortii. Daca nu ne dam seama ca jignirea venita din partea altei persoane este, de fapt, 0 favoare oferita de Dumnezeu, problemele urmeaza sa tie transferate deja copiilor no~tri, care vor fi supu~i tratamentului prin boli ~i nenorociri. A~adar, retraiti-va de la capat intreaga viatA ~i patrundeti-va de sentimentul ca cele mai stinte valori spirituale nu inseamna nimic in comparatie cu iubirea fatA de Dumnezeu. Acceptati orice umilire sau nedreptate ca pe 0 ~ansa de a va salva copilul, ca pe 0 posibilitate de a realiza 0 schimbare launtrica

~

.~

I II !.

fi

13

...............

-

1

~ .

prin indepartarea de uman ~i prin aspiratia catre Divin. ~i trebuie sa va rugati nu numai pentru fiu, ci ~i pentru nepoti. in plan subtil vi'id0 pata intunecata lipiti'i de fiul dumneavoastra. Este viitorul lui copil. Dar, pentru ca sortii sa-i fie favorabili, sufletullui trebuie sa se purifice. in acest moment, purificarea se realizeazi'i prin umilirea idealurilor ~i a spiritualitatii la tati'il lui. Daca yeti reu~i sa acceptati de bunavoie purificarea retroactiva a sufletului pentru ca, transformandu-va dumneavoastra in~iva, sa obtineti armonizarea Jauntrica a fiului ~i a nepotilor, procedura de purificare fortati'i va deveni inutila. Cu cat mai putin depinde sufletul nostru de valorile umane, cu atiit mai putin necesari'i ii este purificarea data sub forma de necazuri ~i nenorociri. lar cand parintii reu~esc sa-~i schimbe real mente atitudinea falii de trecut ~i prezent, ei pot asista la 0 transformare nu mai putin reala a prezentului ~i a viitorului, atat in propria lor soartA, cat ~i in cea a urma~ilor. Nu ma mai mir deloc cand, in doar cateva ore, firea ~i soarta copilului se schimbi'i. imi amintesc cum 0 avertizasem in repetate randuri pe 0 cuno~tinlii de-a mea ca fiul ei cel mai mare poate muri. Ea a inceput Sa se roage, sa lucreze la desavar~irea propriei persoane, insa nimic nu se schimba. - ~tii, imi spunea ea, am incercat sa-I familiarizez cum va cu toate astea. Dar, imediat ce-i puneam caseta video cu conferinlele tale, el 0 ~tergea din camera, lipand in gura mare, iar cand incercam sa-i citesc cartile tale, el refuza in ruptul capului sa asculte. - Nu vreau sa fii suparata pe mine maitiirziu, i-am zis, dar fiul tau are tot mai puline ~anse sa supravietuiasca. lar la intrebarea muta din ochii ei am ri'ispuns: 14

_..-----

- Ori incepi realmente sa te schimbi ~i-ti convingi propriul suflet ca Divinul este mai important decat umanul ~i ca orice fericire umana nu este decat 0 modalitate de a acumula iubire pentru Dumnezeu, ori copilul tau se va imbolnavi ~i va muri, ~i asta in timpul cel mai apropiat. Un timp oarecare, ea n-a schitat nici 0 mi~care, apoi a zis:

..". '._~--

".~..

..-J

I If !.

- Bine, am sa incerc. Seara, ea m-a sunat, dar la inceput nu a putut scoate nici un cuvant, vocea ii era gatuiti'i de lacrimi. Am crezut ca s-a intiimplat cine ~tie ce nenorocire. - ~tii, spunea ea plangand, cu 0 jumatate de ora in urma, fiul meu s-a apropiat de mine cu cartea ta in mana ~i m-a rugat sa-i citesc din ea. - Atunci de ce plangi? - m-am mirat eu. - Fiindca ma simt fericita. A~adar, cercetarile meIe au inceput Sa se contureze. Cu toate acestea, multe dintre afectiunile grave se vindecau anevoie. Sincer sa fiu, nu inlelegeam de ceo 0 explicatie acceptabila in cazul pacienlilor gray bolnavi ar putea fi urmatoarea: in vietile precedente, amploarea agresivitalii falii de iubire ~i amploarea nesocotirii legilor supreme a atins cote uria~e. De aceea schimbarile de caracter se produceau foarte lent. 0 a doua cauzii 0 constituia, dupa cat se pare, faptul ci'i, pe langa nivelul idealurilor ~i al spiritualitatii, mai existau ~i altele, mult mai profunde ~i mai ample. Mai tiirziu, dupa ce am analizat in repetate riinduri zeci ~i sute de variante posibile, am ajuns la concluzia ca dupa idealuri urmeazi'i nivelul vointei, iar dupa acesta cel al vielii ins~i. A~adar, lantul valorilor umane se prezenta in felul urmator.

IfI

15

..............

-

~

~

.~ La inceput veneau valorile materiale, dupa ele - relatiile ~i aptitudinile, apoi - spiritualitatea, nobletea, idealurile, iar ceva mai incolo - vointa, destinul ~i viata. Daca ma eliberez de ata~area de via\ii, atunci, ca intr-o reactie in lant mi se diminueazii ~i dependenta de celelalte valori: de vointii, de idealuri etc. Prin urrnare, rugaciunea poate fi forrnulatii astfel: - Doamne, intreaga mea via\ii ~i orice fericire umana este 0 modalitate de a acumula iubire pentru Tine. Det~area periodica de toate bucuriile vietii diminueazii, de asemenea, dependenta de cele umane ~i conf~ rugaciunii 0 mai mare greutate. Deci pot fi calculati parametrii a~iirii de fiecare valoare in parte, dar cele mai importante raman viata, soarta, vointa. De ele depind toate celelalte valori. Am.inteles ca diagnosticul care mi-a fost stabilit in 1991 ~i pregatirea pentru moarte nu au fost intamplatoare. in noiembrie '91 m-am intalnit cu viitorul redactor ~i editor al primei mele carti, pe care am finalizat-o in iunie 1993. Era necesar ca textul sa fie pur, intrucat in carte se vorbea despre Divin, iar informatia pe care 0 ofeream era de mare forta ~i gravitate. Astfel incat trairea experientei de plecare din via\ii, despiirtirea de tot ce mi-a fost drag ~i, in ultima instan\ii, de viata ins~i mi-au perrnis sa-mi pun in ordine ~i sa-mi purific sufletul. A~adar, ciclul valorilor umane a fost descris, iar sistemul putea fi considerat finalizat. in concluzie, cauzele oricarei

afectiuni puteau fi inlaturate, daca se obtinea eliberarea de . intregul lant al dependentelor de valorile umane. lubirea umana poate avea diferite grade de amploare. Ceea ce ni se cere este sa inva\iim sa ne piistriim iubirea de Dumnezeu mai 16

-mA ..00; ';00~ P""~ 0 -"'"niveluri ale iubirii umane ci la urmatoarele,

""

~=:"l--' I.

mult mai ample. Pornind de la sistem, nu mi-a ramas dedit sa-mi pun intr-o

ordine perfecta sufletul. Ca sa fiu sincer, nu incercam senti- , mentul satisfactiei depline. Totu~i ~edintele mele cu pacientii continuau sa-mi furnizeze, cu fiecare caz mai complicat, noi date pentru meditatie, precum ~i posibilitatea de a merge mai departe cu cercetarile. Apropo, prietenii m-au intrebat odat'i: - Dar sufletul omului poate fi divinizat? - Sincer vorbind, nu ~iu, Ie-am raspuns. Totu~i, daca e sa judecam logic, cea mai mare parte din sufletul nostru, mai exact, cea care nu dainuie ve~nic, se afla in spatiu ~i timp, deci poate deveni obiect de divinizare. Sistemu\ meu insa nu continea notiunea in cauzii, astfel incat nu-mi ramanea decat sa ridic din umeri. Mai remarcam in cercetiirile mele ~i prezenta unui alt aspect ciudat. EI era legat de viitor. In mod inexplicabil, parametrul viitorului se arata a fi instabil. in principiu, daca a fost deja inlaturata dependenta de via\ii, destin fericit ~i voin\ii, cu atat mai mult n-ar fi trebuit sa existe cramponari de viitor (adica de principii, visuri, idealuri) ~i de celelalte verigi (relatii sau aptitudini), tara a mai vorbi de valorile materiale. Cu toate acestea, ma confruntam periodic cu cazuri problematice, cand toti parametrii pacientului erau normali, cu exceptia parametrului viitorului. A~adar, mai exista ~i altceva in legatura cu tema viitorului, ceva ce 0 alimenta intr-ascuns. Daca nu voi fi in stare sa inteleg de unde provine destabilizarea acestui parametru, inseamna ca nu voi reu~i sa vad nici alte cauze profunde care pot sta la originea afectiunii ~i, in cazuri grave,

' ' \

I.

/ ~i

,

17

..:............

....

~

1

~ , -~.-"-..""".~","."I~.

ma pot dovedi neputincios. Eram con~tient de acest lucru, dar, oricat am incercat sa sondez terenul, n-am reu~it sa giisesc vreo explicatie pentru aceste situatii. ~i, ca sa fiu sincer, ajunsesem deja la capatul puterilor. Caci toate variatiile pe care Ie vad in deformarea structurilor de camp nu inseamna, in sine, nimic. Importantii este sintetizarea informatiei ~i arti.cularea ei intr-un sistem coerent. Acest lucru cere foarte multii energie subtila. in cazul dat, popularitatea mea ~i sporirea bunastarii materiale ma expuneau unui pericol din ce in ce mai mare. Nu banuisem inainte cata energie iti rapesc cumparaturile, treburile gospodariei etc. Toate acestea necesitii un control permanent al situatiei. Nu mai lucrasem niciodatii piina atunci intr-un asemenea regim. Era, evident, 0 suprasolicitare. De fapt, chiar ~i cartile, fiecare in parte, au fost scrise cu intentia de a indrepta situatii de acest gen. Prima carte a aparut ca 0 con~tientizare a faptului ca felulin care triiim ~i atitudinea noastra unii fata de altii sunt absolut gre~ite. Caci nimeni nu ~tia cu exactitate care este sensu I vietii, care este originea bolilor, in ce fel comportamentul piirintilor se rasfriinge asupra sanatatii ~i a destinului copiilor. Acum acest subiect a devenit 0 moda ~i au aparut 0 multime de autori care il abordeazii. Pe atunci insa era yorba de ceva nou, de 0 descoperire. Ciind am terminat de scris prima carte, am realizat brusc ca sursa principala a bolii trebuie cautata altundeva deciit in divinizarea laturii materiale a vietii. 0 cauza mult mai serioasa 0 putea constitui tendinta de a face din familie ~i din relatiile cu persoanele apropiate, pe de 0 parte, ~i din aptitudini ~i intelect, pc de alta parte, scopul ~i sensu I vietii. A~adar, in prima carte scrisesem ca sursa principala a 18

bolilor este inchinarea la cele pamiinte~ti, ml!teriale. Oar s-a dovedit ca problema de capatiii a lumii moderne 0 constituie, de fapt, divinizarea laturii spirituale a vietii. ~i, fiindca prima mea carte (precum, de altfel, ~i urmatoarele) s-a bazat pe propriile meIe cercetiiri ~i pe concluzii confirmate de nenumarate ori in practica, efectul ei asupra cititorilor s-a dovedit a fi foarte puternic. Actiunea cea mai importanta a fost insa impulsul desprinderii de cele materiale. lar prin cea de-a doua carte am incereat sa echilibrez mecanismulinvingerii valorilor umane. in alte circumstante a~ fi scris fiecare carte in 5-7 ani. Eram insa con~tient de faptul ca 0 informatie neechilibrata putea fi periculoasa, ~i acest lucru ma indemna sa-mi continuu cautarile febrile. Oupa t~rminarea celei de-a doua carti intentionam sa fac 0 pauza de ciitiva ani. Oar, la un moment dat, am realizat ca mai exista ~i un alt aspect, foarte important, care permitea explicarea multor probleme. Era yorba de divinizarea iubirii pentru 0 altii persoana. Capacitatea de a pastra iubirea de Oumnezeu ~i de a nu cauta vinovati, atunci ciind este umilit cel mai inalt nivel al fericirii umane iubirea umana reprezintii capacitatea de a ignora atractia umanului. ~i iata-ma lucriind deja cu pacienti care mi-au citit toate cele trei carti. Constat insa la ace~tia un lucru ciudat: de~i restul parametrilor au fost stabiIizati la cote normale, dependenta de aspectele spirituale superioare ~i de con~tiintii depa~e~te cu mult pragul critic, ceea ce duce frecvent la aparitia sterilitiitii ~i a holilor canceroase. A~adar, informatia s-a dovedit a fi incompletii ~i, in anumite puncte esentiale, sistemul meu nu Ie putea veni in ajutor suferinzilor. Atunci s-a

-

i If !

A'

-

19

..............

.~

(

,-

conturat subiectul pentru cea de-a patra carte. De obicei, inainte de a ma a~eza sa scriu 0 carte ~i dupa finalizarea ei ma confrunt cu necazuri de proportii. Cu cat mai pretioasa este informatia pe care vreau s-o ofer, cu atiit mai puternice sunt zdruncinarile la care sunt supus, pentru a se putea obtine 0 armonizare interioara a cartii. Caci, aidoma unui prunc, cartea poarta in sine informatia despre autor. A~a cum parintii raspund ~i ispa~esc pentru copiii lor, atunci cand nu reu~esc sa Ie educe corect simturile, tot ~a ~i eu dau socoteala pentru fiecare carte scrisa. Fiindca dupa terminarea celei de-a patra carti n-am fost supus unor purificari insemnate, am inteles ca acum, de bine, de rau, lucrurile au intrat pe un fiiga~ normal. Deci ma puteam odihni ~i ma puteam ocupa ~i de altceva. Cu toate acestea, mai ofeream, din cand in cand, consultatii, lucrul cu pacientii ramanand sursa mea principala de informatii. in plus, tineam sa ma conving pe viu de eficienta noHor descoperiri. inaintand incet ~i chinuitor, confruntiind datele ~i diagnosticand, am ajuns la concluzia ca tema viitorului, a principii lor ~i idealurilor are dedesubt un alt strat amplu, care este mult mai subtil. EI ne trimite la notiunile de moralitate, iubire umana, la conceptia religioasa ~i, in mod paradoxal, la procesele de imbiitranire. in cele din urma, am ajuns sa inteleg ca acest strat reprezinta de fapt sufletul omului. N-am sa povestesc aici pe larg despre felul cum am ajuns la acest nivel. Pe acest subiect s-ar putea scrie 0 intreaga carte. Ma voi limita doar la 0 descriere aproximativa ~i sumara a drumului parcurs. Mi-am dat seama ca in cartile scrise pana acum am redus toate valorile umane la doua aspecte: material 20

J

~ .."-""--".''''~''

~i spiritual. Mai exist,! insa ~i un al treilea concept valorile 1ufl sufletului. Am constatat ca toate valorile umane se reduc, in ultima instan(ii, la insa~i notiunea de om, adicii la trup, spirit ~i suflet. Astfel, divinizarea persoanei iubite creeaza 0 dependenta de suflet, spirit ~i trup, care, la randul ei, determina cramponarea de toate celelalte valori umane. De aceea, persoana iubitii nu trebuie perceputa ca .? sursa de fericire. Se cuvine sa vedem in ea un aliat, care ne ajuta sa ne apropiem de Dumnezeu ~i sa acumulam iubire Divina. Cu cat mai puternica este dependenta de fiinta iubita, cu atat mai numeroase sunt pretentiile noastre fata de ea. Prin urmare, cu cat mai iertatori ~i mai toleranti suntem cu persoana iubita, cu atat mai putin ata~ati yom fi de idealuri ~i moralitate, de aptitudini ~i relatii, precum ~i de valorile materiale. Aveam de-a face cu 0 informatie noua ~i n-o puteam dezvalui decM dupa ce aplicarea ei practica ~i efectele benefice asupra pacientilor i-ar fi demonstrat veridicitatea. A~adar, trebuia sa-mi revin ~i sa-mi continuu cercetarile. lata ciiteva cazuri reprezentative pentru felul in care lucram cu noua informatie. M-am intalnit la Moscova cu 0 cuno~tinta care mi-a povestit 0 intiimplare ciudata: - Ma intorceam cu ma~ina de la vila. Pe ~osea nici tipenie de om, a~a incat am inceput sa accelerez. Deodata, ca din senin, vad cum zboara in parbriz un pietroi zdravan, direct spre capul meu. Doar printr-un miracol am reu~it sa virez putin la dreapta. Geamul a fost facut zob, dar eu am reu~it sa scap teafar. Poti sa-mi explici ce-a fost asta? Timp de ciiteva secunde stau cu ochii inchi~i. reconstituind

I II L

,1

21

...............

---

1

~ .~

Intreaga situatie, apoi Ii zic: - Ai 0 amantiitanara de care e~tiindragostit. Te simti insa complexat din cauza diferentei de varsta. Dar, cu cat mai multe griji ili faei, cu atat mai intens ~i mai rapid se deruleaza programul de autodistrugere. In prima faza, programul este blocat in regiunea capului. La tine insa el s-a declan~at cu 0 viteza atat de mare, incat, in loc de rinita alergica sau migrene, te-ai ales cu pericolul unui traumatism cranian gray. El ma prive~te uluit. - Este absolut adevarat tot ce spui. Dar de ce a fost nevoie de 0 avertizare atat de dura, cat pe-aei sa ma trimita pe lumea cealalta? - Fiindca in campul vostru apare un copil com un. Momentan, n-a~ putea sa-Ii spun daca el va veni pe lume acum sau in urmatoarea viala, dar in clipa de falii are loc formarea lui la nivelul campului. lar un comportament gre~it, mai cu seama pe plan emolional, este periculos pentru el. EI tot nu-~i poate stapani mirarea: - Nu pot sa inleleg, cum de-ai reu~it sa-ti dai seama ~i sa vezi toate lucrurile astea?

- Nimic mistic la mijloc, i-am raspuns, programul de autodistrugere se apropie la tine de 500 de unitali. EI apare in legatura cu 0 feme ie, dar alta decat sOlia ta. In plus, e~ti mereu linta propriului dispret ~i asta se leaga de tema sufletului, la care am ajuns nu demult, mai precis, de acea parte a ei care line de batranele. lata toata mistica! - ~i cum sa ma comport de acum incolo? - Cand e yorba de dragoste, uita de varsta ei ~i de felul cum arata ea. Vreau sa zic ca trebuie, desigur, sa te ingrije~ti ~i

.,-..I~"

.~

de propriul tau exterior, dar sa te la~i stapiinit de tot felul de complexe, ca e~ti sarac, sau urat, sau batran, este inadmisibil. Alt caz I-am avut cu 0 pacienta din Israel.

- ~tili, sotul meu se poartiiuneori ca un posedat, de parca intra un demon in el. II pot ajuta cu ceva? - Sigur ca da, i-am zis eu. Ati incercat vreodatii sentimente de disprel ~i de dezaprobare

I/ !.

falii de evreii ortodoc~i?

Ea ~i-a mi~cat abia perceptibil umarul:

-

Nu, niciodatii. Ridic din umeri: - Va mai intreb 0 data: a existat sau nu vreo nemullumire? Femeia cade pe ganduri.

;1'

- Cum sa va spun, 0 atitudine critica a existat intotdeauna, mi-a raspuns ea, cat despre sotul meu, el nu este credincios. - In viala anterioara, sotul dumneavoastra a fost credincios ortodox, am inceput sa-i explic eu, religia i-a permis sa atinga un nivel moral ~i spiritual inalt, iar dumneavoastra ati inceput sa divinizali, la el ~i la dumneavoastra, manifestiirile superioare ale sufletului uman. In ce masura divinizam ceva la persoana iubita, in aceea~i masura ea urmeaza sa piarda lucrul respectiv. Ce este un om sarac la punga ~tim cu totii. Sarac la trup zicem ca este infirmul sau cel cu 0 constitulie astenica. Sarac cu duhul este individullimitat, prost ~i incapabil. Sarac la suflet este ticalosul, nemernicul sau uciga~ul, sau cel ce refuza sa creada in Dumnezeu, sau, cum ii zicem noi, posedatul de diavol. Cu cat mai mult va inchinati sufletului uman, cu atat mai mutt ~i-I pierde sotul dumneavoastra. Dezvoltarea sufletului

,

22 23

...............

--

.'

nostru este, Intr-o masura foarte mare, conditionata de preceptele ~i de conceptia despre lume date de religie. De aceea blamarea oricarei religii sau a practicantilor unui cult religios intensifica ata~area de suflet, ce ne atrage, noua ~i apropiatilor no~tri, tot felul de nenorociri. Prin urmare, de la dumneavoastra se cere sa va revedeti de la capat Intreaga vialii, InlMurand toate pretentiile launtrice pe care le-ati avut falii de vreo religie. Rugati-va Sa vi se ierte intoleranta falii de cei ce v-au jignit sentimentele religioase. Nu se cuvine sa facem din respectarea preceptelor religioase un scop In vialii. Ca ~i toate celelalte lueruri, ele ne sunt date ca mijloace de acumulare a iubirii de Dumnezeu. Nu este Intiimplator ca Moise a spart tablitele din piatra pe care fusesera sapate cele zece porunci. Daca yeti reu~i sa Invingeti tendinta de a diviniza tot ce tine de religie, precum ~i manifestiirile superioare ale propriului suflet, dadi veli reu~i sa va sustrageti dependentei de aceste valori, sOlul dumneavoastra

I~i va recapata din nou sufletul.

Imi amintesc de un alt caz curios. 0 femeie tiinara a venit la mine cu 0 singura problema:

- Nu mai vreau nimic, a zis ea, parea mi-au disparut toate sentimentele. M-am abrutizat complet, pe toatii linia. - Sentimentele sunt legate de suflet, i-am zis, daca aveti senzatia ca va pierdeli sufletul, atunci, probabil, v-ali cramponat rau de tot de el. lar cauza este urmiitoarea: n-ati Incetat niciodatii sa blamati societatea ~i statuI.

-

De ce atunci n-am fost afectatii de vreo boala? De ce

trebuie sa surar In felul acesta? - Daca v-ati fi suparat pe cineva de 0 manierii dura, 24

nelmpacatii, orientata cu precizie, atunci ~i programul de autodistrugere soar fi Intors tintind cu precizie. Gelozia v-ar fi provocat 0 congestie cerebrala sau probleme cu pancreasul, izbucnirea de ura 'i-ar fi afectat vederea, supararea Indelung rumegata inima ~i plamanii, obi~nuinta de a critica ~i de a dezaproba de pe pozitiile logicii - ficatul. Supararea dumneavoastra Insa a fost Indreptatii Impotriva unor grupuri mari de oameni ~i chiar Impotriva lumii Intregi. De aceea, programul de autodistrugere s-a extins pe 0 scara uria~a, blocandu-va, Incetul eu Incetul, nu numai trupul ~i spiritul, ci ~i sufletul. Daca dorili sa traiti din nou bucuria sentimentelor, eliberati-va retroactiv de orice resentiment falii de lume In general, falii de stat ~i fata de grupuri de oameni.

-

,..-,...

\ !.

,1

'p -

1

'~

i

CUM LE PUTEM ACORDA SPRIJIN PSIHOLOGIC ELEVILOR DIN CLASELE SUPERIOARE

Pentru inceput, sa trecem in revistii acele probleme care pot aparea in fata elevilor din clasele superioare. Pentru a putea solutiona 0 anum ita problema, trebuie sa ~tim cum sa stiipiinim situatia. Cu ciit mai puternicii este dependenta individului de situatie, cu atiit mai red use ii sunt posibilitiitile de a se realiza ~i de a-~i rezolva chestiunile de importan(ii vitalii. Elevul din cursul superior nu s-a desprins incii din mediul familial, deci ii este necesarii ~i abilitatea de a solutiona acele probleme de comunicare care apar in familie. In pragul absolvirii, tinerii ~i tinerele se pregiitesc pentru 0 activitate independentii sau pentru 0 continuare a studiilor. A~adar, gama posibilitiitilor se diversificii mult, dar, in acela~i timp, cresc ~i responsabilitatile. Prima iubire, stabilirea unor relatii profunde cu persoane de sex opus, toate acestea, privite sub aspect emotional, sunt triiite la cote mult mai inalte deciit 26

~

in perioada de adolescentii. Multi dintre tineri vor fi chemati sa-~i satisfacii stagiul militar in armatii, unde volumul solicitiirilor fizice ~i psihice II dep~e~te cu mult pecel cu care s-au obi~nuit in viata civilii. A~dar, sintetiziind multitudinea problemelor care stau in fata elevilor din cursul superior, putem spune cii semnificatia schimbiirilor la care sunt supu~i ace~tia este urmiitoarea: primii pa~i fiicuti in viata independentii presupun deopotrivii posibilitiiti mult mai mari, dar ~i solicitari psihice pe miisura. Capacitatea tiiniirului de a se realiza in viitor depinde de felul in care el percepe lumea inconjuriitoare ~i reactioneazii la ea, de echilibrul siiu emotional. Prin urmare, este necesar sa clarificiim care este conditia principalii pentru formarea unei reactii corecte la lumea inconjuratoare, cum trebuie sii fim, pentru a nu depinde de situatie ~i pentru a avea posibilitatea de a depii~i problemele ~i a ne atinge obiectivele propuse? Sa apeliim la cercetiirile asupra sensibilitiitii ca atare. Care este natura emotiilor? Ce sunt simturile noastre? Este sau nu sensibilitatea 0 particularitate exclusivii a organismelor vii? Existii. zeci de teorii asupra originii sensibilitiitii ~i tentative de a-i explica natura. Sa ne formiim acum 0 noua idee despre natura sensibilitiitii, pomind de la cele mai importante descoperiri fiicute de savanti in ultimele secole. In ultim,ii ciitiva ani, omenirea a fost pusa in fata unei grave probleme de etica ~tiintificii. Este yorba de clonarea omului ~i, in general, a oricarei fiinte vii. Voi ream inti cum a fost descoperit mecanismul clonarii. La 0 celulii obi~nuita, spirala geneticii dublii nu se separii. Acest proces poate avea loc doar

.~

,

}' !

27

IIiio.

-

1

~ ~ .

in celulele sexuale. Cromozomul din celula sexuaJa are posibilitatea de a se divide. Savantii au separat cromozomii din celula sexual a ~i au introdus in locullu; un cromozom luat de la 0 celula obi~nuita. Lichidul intracelular a fragmentat cromozomul, determinandu-I sa functioneze in regim de inmultire. Prin urmare, orice celula din organism poate produce un nou organism. Inainte se credea cii toate procesele care au loc in celula sunt conditionate de programul stocat in codul genetic al acesteia. Felul in care a actionat lichidul intracelular asupra cromozomului dovede~te insa existenta unui program de inmultire pe langa informatia genetica. Savantii n-au reu~it deocamdata sa explice rostul acestui mecamsm. Mai departe. La inceputul secolului a fost descoperit a~anumitul paradox Einstein-Podolski-Rosen. lata despre ce este yorba. S-a constatat ca doi fotoni care pornesc din acela~i punct pastreaza 0 anumita legatura reciproca. Actionand asupra unuia dintre ei,. constatam ca reactioneazii ~i celalalt. Altfel spus, se produce 0 conditionare energetica reciproca in spatiu ~i timp. Paradoxul propriu-zis consta in faptul ca aceasta conexiune este instantanee. Viteza acestui impuls poate depa~i de mii ~i milioane de ori viteza luminii. Singura explicatie posibila la care au ajuns savantii este urmatoarea: viteza infinita de interactiune a celor 2 fotoni se poate explica printr-un singur lucru: departiindu-se unul de celalalt in plan fizic, ei i~i piistreazii unitatea in plan subtil, informational, unde notiunea de spatiu ~i timp dispare sau, mai bine zis, se transforma intr-un punct, adica in ceva cu totul diferit. Urmatoarea descoperire. Atunci cand un obiect cosmic se 28

-".,~

~

apropie de noi, liniile spectrului se deplaseaza spre zona violeta. Cand obiectul se indeparteazii, liniile spectrale se deplaseazii spre zona ro~ie a spectrului. In ) 930, astronomul Doppler a descoperit efectul deplasarii spectrale ro~ii. S-a constatat ca, observat de pe pamant, orice obiect cosmic se indeparteaza de noi cu 0 viteza mare. Totodata, nu exista un punct ,qi;ntralde la care Universul incepe sa se dilate. Dilatarea este uniforma in toate punctele acestuia. Curios lucru, cu cateva decenii inainte de aceasta descoperire, poetul american Walt Whitman a scris un poem, care se rezuma la urinatoarele idei: "Privesc prin geam ~i viid cerul, vad stele Ie ~i Galaxiile, care 0 iau la fuga, risipindu-se ~i departiindu-se tot mai mult ~i mai nmlt de mine". Acel~i Walt Whitman a zis odata: "A~a cum sunt, intreg, nu ma cuprinde spatiul dintre pantofi ~i palarie". Toata viata lui, el a fost un reporter de mana a doua, care nu compusese niciodata versuri. ~i iata ca a venit 0 zi, in care el a devenit poet, poet genial. Aceasta metamorfozii el 0 descrie astfel:

.~

rf

"Intr-o buna zi m-am intins pe iarba, mi-am desfiicut bratele ~i am privit cerul. ~i dintr-o data m-am patruns de sentimentul ca sensu I existentei intregului Univers este iubirea" . In acest fel, prin intermediul simturilor noastre, noi putem primi informatii despre procesele care au loc in Univers, despre evenimentele trecute ~iviitoare. Vom ma; reveni la acest subiect. 29

-

1

~

r ..

incepiind cu anii "30, Universul a capatat pentru savanti 0 inTati~are complet diferitii. in locul tabloului static ~i imuabil aJ lumii a aparut modelul Universului in mi~care, al Universului care pulseaza. Oamenii de ~tiinra au ajuns la concluzia ca Universul s-a nascut dintr-un punct. Acest proces a capatat denumirea de Big-Bang, "marea explozie". Oar acest model ii era deja c~moscut omenirii cu ciiteva mii de ani in urma, fiind reprezentat in filozofia indiana veche. A~adar, inainte de aparitia Universului, spatul, timpul ~i materia erau comprimate intr-un singur punct, posediind 0 natura complet diferita. Fiecare noua descoperire din ultima suta de ani a discreditat mitul despre imuabilitatea reprezentiirilor noastre asupra lumii. Pe la inceputul secolului, fizicienii erau de parere ca descrierea tabloului fizic al lumii este, in principiu, incheiatii ~i poate fi completatii door cu detalii minore. Aparitia mai tiirziu a fizicii cuantice a dat peste cap intreaga imagine a lumii. S-a descoperit ca orice particula este, in acel~i timp, ~i 0 unda. lar in 1906, cu ciitiva ani ,nainte de descoperirea teoriei relativitiitii, Minkowski a ~uns la concluzia ca spatiul, timpul ~i materia alcatuiesc un continuum unitar ~i, intrucat formeaza un intreg, ele pot trece ~i se pot transforma unul in celiUalt. Ciiteva decenii mai tiirziu a fost descoperitii notiunea de particula virtuala. Vidul da na~ere unor particule, care existii ciiteva miliardimi de secunda, dupa care se intore inapoi in nefiinra. Fizicienii ~i-au schimbat punctul de vedere asupra materiei, substantei. A aparut 0 altii definitie a substantei. Ceea ce numeam mai inainte materie s-a dovedit a fi spatiu structurat intr-un anumit fel.

.

Oar sa revenim la sensibilitate. Cum poate fi raportata ea la originea Universului ~i la procesele care au loc aici? Emotia oricarei fiinte vii reprezintii un program care se reveleaza in timp ~i spatiu. Cu ciit este mai mare amploarea emotiilor, cu atiit mai mari sunt posibilitiitile de care dispune obiectul de a schimba evenimentele din jur ~i de a se adapta lumii inconjuratoare. Fiecare situatie concretii ia n~tere dintr-un punct, dintr-un germen, desr~uriindu-se apai in timp ~i spatiu. ~i indiferent de scara la care evolueaza, ea i~i pastreaza unitatea originara. Cu alte cuvinte, pentru fiecare evenimentexistii ceva asemeni unui embrion, in care este depozitat programul evolutiei ulterioare. Pentru a dirija un eveniment oarecare, 0 situatie, trebuie mai intiii sa Ie modelam. Modelarea poate fi realizata pe doua cdi. Prima - confruntarea evenimentelor, care au loe in planul fizic exterior, ~i generalizarea lor treptata, comprimarea intr-un singur punct informational. Cu alte cuvinte, rostul giindirii abstracte al sintetiziirii este de a intoarce evenimentul, dilatat in timp ~i spatiu, la punctul initial. A doua cale de cuno~tere este cea senzoriala. Ea reprezinta 0 interactiune nemij locitii cu germenu I informational primordial. in cazul dat, con~tiinta, analiza, aprecierea nu joaca nici un rol, dimpotriva, ele pot fi 0 piedica in calea cunoa~terii. A~adar, in fiecare dintre noi au Joe in permanenta doua procese opuse. Ratiunea, con~tiinta comprima spatiul, timpul ~i materia, tinzand sa Ie reduca la un punct. Simturile, la riindul lor, dau n~ere spatiului, timpului ~i materiei, dilatiindu-Ie tot mai mult. Proeesul de pulsare se constatii la toate obiectele din Univers. Intruciit Universul este holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp, rezultii cd in

30 31

~

l""I"

I I !

.IfI

1

~

." "-T"'" fiecare secunda este incifrat intreg procesul de aparitie ~i disparitie a Universului. A~adar, cu cat mai ample ~i mai profunde sunt simturile noastre, cu amt mai vasta este intinderea de spatiu ~i timp pe care 0 cuprind acestea. Densitatea informationala a sentimentului poate cre~te ~i poate ajunge, in ultima instant1\, Sa cuprindii ca amploare intregul Univers. Daca fiecare particula este deopotriva ~i 0 uncia, altfe\ spus, spatiu, atunci putem afirma ca orice obiect din Univers are 0 natura ondulatorie. Prin urmare, orice obiect ocupa ca volum, in plan subtil, intregul Univers. Astfel, toate obiectele din Univers, deosebindu-se in mod esential unul de celalalt in exterior, sunt indisolubillegate intre ele in plan ondulatoriu, alcatuind un tot unitar absolut in planul informational primordial. Rezulta cii fiecare obiect contine 0 informatie completil asupra intregului Univers ~i asupra evenimentelor care au loc in el. intrucat omul este, totodati\, ~i 0 structura de camp, spatiala, ocupand, in plan subtil, intregul Univers, putem presupune cii principalele programe informationale (dupa nivelul informational primordial unitar) sunt stocate, in primul rand, in structurile lui de camp ~i, abia dupa aceea, in structurile lui fizice. Existii mii ~i mii de miirturii care dovedesc ca sensibilitatea omului ~i interactiunea lui informationala cu lumea inconjuriitoare continua ~i dupa incetarea functiilor fiziologice, adica in timpul mortii clinice. <:;apacitatea de a vedea, semnalata la indivizi care au orbit, sau comunicarea, atunci cand s-a produs 0 dezintegrare a functiilor creierului etc., dovedesc ca sensibilitatea ~i emotiile noastre sunt, prin natura 32

lor, mai intai de toate, ni~te structuri de camp. Prin urmare, pe langa genotipul fizic, al cromozomilor materiali, trebuie sa mai existe ~i un genotip al structurilor de camp. Doar in felul acesta poate fi explicata posibilitatea clonarii, cand lichidul intracelular indepline~te un anum it program, ai carui exponenti materiali nu sunt prezen(i. Or, daca existil un genotip al campului ~i 0 sensibilitate la nivelul campului, atunci putem admite posibilitatea perpetuarii personalita(ii umane dupa distrugerea completa a inveli~ului fizic. A~adar, mitul despre sufletele celor mor(i devine 0 realitate. Vorbim despre amploarea emotiilor umane, care cuprinde ~i dirijeazil un anum it volum de spa(iu ~i timp. Dintre toate emotiile, cea mai ampla este sentimentul de iubire. EI este in cea mai mica masura legat de inmmplarile de moment ~i are 0 dependen(il minima fa(il de lumea inconjllratoare. Cu cat mai inaltil este sensibilitatea omului, cu atat mai amplu ii este sentimentul de iubire ~i cu atiit mai mare este volumlll de spatiu ~i timp pe care-I modeleazil ~i stapane~te, dirijandu-I. $i, respectiv, cu amt mai mare poate fi amploarea posibilitiitilor lui intelectuale ~i spirituale. Agresivitatea este 0 forma de aparare. Ea apare atunci cand fiinta vie nu este in stare sa controleze situa(ia in care a fost antrenata. Prin urmare, cu cat este mai mare amploarea iubirii in sufletul omului, cu atat mai pu(ine emotii agresive ii sunt necesare pentru a dirija situatia. Daca, in plan subtil, orice obiect ocupa tot Universul, rezulta ca trebuie sa existe un sentiment de iubire absolut, care sa cuprinda ca amploare intregul Univers ~i sa dea na~tere la tot ce este in Univers. Fiecare obiect din Univers poartii in sine acest sentiment ca pe

..-J

I

33

~

-

1

~

I

"..

.~ '_e- ,..p". un program absolut. Prin urmare, atat natura vie, cat ~i cea moarta poseda sensibilitate. De vreme ce natura moarta are sensibilitate, rezulta ca putem admite la ea prezenta unor anumite forme de con~tiintA, intelegand desigur ca amt sensibilitatea, cat ~i con~tiinta se manifesta, la obiectele inanimate, la nivelul campului. Universul s-a nascut dintr-un punct ~i, in pofida noilor forme de spatiu ~i timp, care se nasc permanent, el i~i pastreaza caracterul unitar. Cu cat fiecare om i~i va mari posibilitatile de a pastra ~i de a spori sentimentul de iubire, cu atat mai putin acest sentiment va depinde de circumstantele exterioare, cu atat mai apropiat va fi omul de cuno~terea primordiala, ~i cu amt mai mult vor spori posibilitatile lui de a stapani lumea inconjuratoare ~i de a se dezvolta armonios. Elevii din cursul superior se pregatesc pentru 0 noua viatA, care va evolua la 0 scara mult mai larga decat cea de pana acum. Pe cat de bine vor reu~i ei sa modeleze evenimentele, sa Ie inteleaga, pe atat de bine vor izbuti sa Ie dirijeze. Adaptarea lor va decurge mult mai u~or dacii profesorul ii va ajuta in dezvoltarea metodei de cunoa~tere con~tient-senzoriala. Cunoa~terea se realizeaza, in primul rand, pe cale senzorialii, emotionala. In miisura in care profesorul va reu~i sa-i convingii pe elevi cii buniitatea sufleteascii ~i sentimentul iubirii sunt principalele conditii de adaptare la viata inconjuriitoare, in acea masurii vor izbuti tinerii Sa depa~eascii in viitor situatiile dureroase ~i dificile. 0 conceptie eronatii despre lume da na~tere unui caracter gre~it. Un caracter gre~it duce la actiuni gre~ite. Actiunile gre~ite provoacii boli, nenorociri ~ideterminii inchiderea perspectivelor ~i a posibilitatilor.

Conceptia despre lume poate fi rezumata la cateva principii de baza: in ce consta sensul vielii? Ce este fericirea? Cum safii fericit? Cum sa te comporli corect in societate ~i infamilie? Cum sa oblii mai multe in viala? Cum sa devii mai bun? Cand adolescentul identifica sensu I vietii cu valorile materiale, sfera lui emotional a se ingusteaza, la fel ~i posibilitatile de cuno~tere. EI are din start 0 adaptabilitate scazuta la lumea inconjuratoare ~i, la orice situatie ie~ita din comun, raspunde cu ganduri ~i actiuni agresive. Cand elevul din cursul superior vede scopul ~i sensul vietii in dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, spectrul lui emotional devine mult mai larg. De aceea, posibilitatile de a se dezvolta ~i de a se adapta la lumea inconjuratoare, precum ~i nivelul fericirii se situeazii la el cu 0 treapta mai sus. Pierzand pentru moment in fata celui dinmi, el, rara indoiala, va obtine mai multe in viitor. Cu toate acestea, intelectul uman, aptitudinile, logica, indiferent de anvergura lor, sunt legate de stiipanirea ~i dirijarea unui volum redus de spatiu ~itimp. De aceea, in cazul unor procese ample, capacitatea de adaptare a acestui individ nu poate fi mare ~i el este condamnat sii incerce, fatii de oameni ~i fatA de lumea inconjuriitoare, emotii agresive de lungii durata, care decurg lent ~i inexpresiv. Respectiv si amploarea actiunilor agresive este mai mare, iar consecintele acestora sunt ~i mai grave. Astfel de persoane se pot alege cu

34

35

II !.

;f

.

-

1

~ .".--"'.-- '_"'A"

afectiuni cronice incurabile ~i cu 0 serie neintreruptA de necazuri ~i nenorociri. Orice emotie agresiva se va desfii~ura dupa aceea in spatiu ~i timp ca un program de distrugere ~i de nimicire a lumii inconjuratoare. Cu cat se mentine mai mult emotia agresiva, cu atAt mai mare ii este amploarea in timp ~i spatiu ~i cu atilt mai sporita ii este densitatea informationala. Ajungand la saturatie, programul trece de la obiectul fizic la structura lui de camp. Unitatea existentil la nivelul campului face ca programul de distrugere, adica emotia agresiva indreptata impotriva unei alte persoane, sa se intoarca cu 1800 ~i sa inceapa sa-~i distruga propria sursa, cu alte cuvinte, supararea indelung dospita, ura, blamarea, dorinta de razbunare se transforma, mai devreme sau mai tiirziu, intr-un program de autodistrugere, intr-o anihilare fizica lentil sau rapida. A~adar, 0 conceptie despre lume care se axeaza pe valorile materiale sau spirituale poarta in sine inca din f~ germenii agresivitAtii ~i ai viitoarelor probleme. Chiar ~i atunci cand individul i~i propune ca scop principal aspectele spirituale cele mai elevate. cum sunt idealurile, moralitatea, etica, iubirea pentru aproape sau pentru 0 comunitate de oameni, cunoa~terea emotionala a Universului ii ramane limitata, deci presupune agresivitate. in masura in care tanarul va intelege ca scopul ~i sensu I vietii constau, in primul rand, in atingerea acelui nivel de iubire din care a luat na~tere Universul, celelalte obiective secundare se vor putea conecta la scopul principal, iar capacitatea lui de adaptare ~i de cunoa~tere a lumii va putea atinge cote maxirne. 36

.

Cu cat mai ample sunt emotiile iubirii, cu atilt mai sporitA este densitatea informationala a acesteia ~i cu atilt mai subtil este planul la care accede iubirea, apropiindu-se tot mai mult de planul informalional primordial. A~adar, dupa distrugerea inveli~ului fizic al omului, sentimentul iubirii continua sa existe. Spre deosebire de aceasta, valorile materiale ~i spirituale se pierd 0 data cu imbatriinirea ~i moartea. De aceea, dorinta de a face din acumularea valorilor materiale sau spirituale scopul suprem al vietii poartil in sine, de la bun inceput, premisele unor traume psihice ~i ale unui stres imposibil de dep~it. in concluzie, dinamica valorilor noastre materiale ~i spirituale, cum sunt bunastarea materiala, aptitudinile, coeficientul intelectual, potenlialul spiritual ~i abilitatea de a dirija lumea inconjuratoare, este conditionata de proporliile sensibilitAlii noastre ~i, in primul rand, de capacitatea noastra de a simli iubirea. Cu cat este mai mare dependenta iubirii de aspectele materiale ~i spirituale, de situaliile de moment, cu atilt este mai redus volumul de spaliu ~i timp pe care ea 11poate cuprinde, indepartiindu-se, in consecinli\, tot mai mult de cauza primordiala. Dimpotriva, cand omul se axeaza pe iubire ~i blandete ~i nicidecum pe emotiile negative, eliberandu-se treptat de dependenta falil de lumea inconjuratoare, el se apropie de cauza primordiala, capatand astfel posibilitatea de a se dezvolta armonios. Prin urmare, cel ce inabu~a iubirea din considerente materiale sau din cauza principiilor ~i idealurilor, sau chiar dintr-un scrupul moral ~i etic, subordoneaza formele strategice de cunoa~tere a lumii celor tactice. De aceea, mai

.~

\ !.

;f

37

.............

-

1

~

I

r. ¥-..

devreme sau mai tarziu, el va e~ua. A~adar, sentimentul de iubire, care ne umple sutletul, reprezintii 0 valoare in sine ~i reprimarea lui nu poate fi justificatii prin nimic. Individul razbunator ~i susceptibil incearca sa stiipaneasca lumea inconjuratoare pornind de la propriile sale principii, de la etica ~i moralitatea sa. Amploarea emotiilor lui se restrange, iar adaptarea la mediu scade. In consecin\li, urmeaza un nou val de emotii agresive. Insa, daca va renunta con~tient la dorinta de a se razbuna, de a condamna ~i de a se supara, el va constata ca posibilitiitile lui de cuno~tere ~i de stapiinire a mediului inconjurator devin tot mai mari. A~adar, in masura in care elevul din cursul superior tinde sa cultive bunatatea sutleteasca ~i se concentreaza asupra sporirii sentimentului de iubire, vor spori ~i posibilitatile lui de a controla situatia ~i de a dep~i dificultatile cu care se confrunta, indiferent de anvergura activitatilor sale ulterioare.

SITUATIA DE STRES , VIATA ADOLESCENTULUI. DEFINITIE

~I

- .." .~.

IN

TlPOLOGIE

;i

Parintele conceptului de ,,sIres", Hans Selye, afirmase candva: "Stresul Inseamna moarte". Insa, dupa mai multi ani de investigatii, el a ajuf!s la 0 definitie total opusa celei dintiii: "Stresul Inseamna viata".. Prin urmare, nu mecanismul stresului ca atare prezinta un pericol, ci atitudinea gre~ita fata de ceea ce numim noi stres. Daca un eveniment oarecare amen inta sa ne puna In pericol, apare 0 stare de stres, care elibereaza rezervele interioare ale organismului, ajutandu-I sa supravietuiasca. Mai Intai de toate, stresullndeamna la actiuni energice, la transformari exterioare sau launtrice. Actiunile energice Intreprinse In plan exterior ne ajuta sa supravietuim pentru moment. Ele reprezinta conditia unei supravietuiri tact ice. Schimbarile launtrice Insa lucreaza In contul Supravieluirii strategice, de perspectiva. Studiind coloniile de microorganisme, biologii au observat un fenomen interesant. Intr-o colonie, mutanlii constituie In

39

.

....

1

~ . ., .. ."v~- ~

medie 2-3% din numarul total. Oe regula, ei prezinta 0 capacitate vitala scazuta. Mai Inainte, ei erau considerati 0 abatere de la programul genetic al comunitiitii. Oar, atunci cand conditiile devin pregnant nefavorabile, numarul mutantilor cre~te pana la 30%. Apar specimene care manifesta capacitiiti complet diferite de ale celorlalte microorganisme. Jar cu ajutorullor colonia reu~e~te sa supravietuiasca. Acela~i mecanism poate fi aplicat destul de simplu ~i omului. 0 destabilizare periodica a planului exterior ~i launtric este necesara pentru adaptarea la mediul Inconjurator. Cercetarile antropologilor arata ca, In lipsa schimbarilor negative, care se produc periodic pe intinsul planetei, omul n-ar fi evoluat. Dadi olnul ar inceta sa se hraneasca, ar muri, tnSa,

abtinandu-se periodic de la mancare, el I~i prelunge~te durata med ie de viata. A~adar, stresul este necesar nu numai adaptarii individului la mediul Inconjurator, ci ~i evolutiei lui. Ramane de vazut doar cand stresul este periculos ~i cand este benefic. Exista 3 tipuri de stres. Stresul ca situatie neplacuta In prezent. Stresul ca neacceptare sau regretare a trecutului. Stresul ca teama de viitor. Sa analiziim primul tip de stres. in evul mediul, Invatatul Ibn-Sina a efectuat urmiitorul experiment. EI a legat 0 oaie sanatoasa ~i bine hranita la 0 distanta de 5 metri de un lup. Peste trei zile, oaia a pierit. AI~exemplu. Oaia fata un mielut mort. Organismul Ii este infectat ~i nimic n-o mai poate salva. Atunci i se aduce un miel nou-nascut de la 0 alta oaie. Ea Incepe sa-I hraneasca, se pune pe picioare ~i supravietuie~te. AI treilea exemplu. 0 turma de maim ute este speriata de 40

urletul sirenei, declan~at brusc. Cuprinse de panic!, ele 0 rup la fuga. insa una dintre maimute este legatii ~i imobilizata. A~adar, ea nu poate nici sa fuga, nici sa faca vreo mi~care. Orept urmare, maimu(a sufera un infarct. Ce s-a intamplat in primul caz? Stresul elibereazii potentialul de apiirare ~i trece organismul pe un regim fOr(at. insa, cand stresul dureazii prea mult, se produce 0 epuizare energetica nervoasa, care poate duce la boala sau moarte. Prin urmare, capacitatea de a ne deconecta la timp Intr-o stare de stres ne permite sa ne piistriim sanatatea ~i forte Ie 1recesare dezvoltiirii ulterioare. Oricat ar piirea de ciudat, omul trece prin asemenea situatii mereu, atat doar ca lupul, ca sa zic a~a, se afla la 0 distantii ceva mai mare. Fiecare dintre noi trece prin situatii care amenintii direct sau indirect viata, sanatatea, cariera, bunastarea noastrii. Oaca yom schimba periodic ritrnul vietii, al situatiei in care ne aflam, stresul va Inceta sa mai fie continuu, devenind dozat, ~i din periculos se va transforma in benefic. Cei care sunt pasionati de mar~uri turistice, de plimbari in sanulnaturii, de sport Invatii, In primul rand, cum sa se deconecteze de la starile de stres, de la evenimentele neplacute, legate de familie ~i de locul de munca. Cu alte cuvinte, stresul poate fi dirijat, transformand veninuJ in medicament. Sa presupunem 0 altii situatie: lupul este legat ~i imobilizat, iar oaia este pusa deasupra lui sau este chiar legatii de el. Stresul va trece mult mai repede ~i oaia va supravietui, caci lupul va fi pentru ea nu doar un simbol al mortii, ci ~i 0 fiintii vie, cu blana, miros, mi~cari. La inceput, stresul va fi atat de puternic, Incat cuno~tinta i se va deconecta sau I~i va incetini

.~..

.~

;I

,

41

~

-

"

i

f ~.

. - '""M-.'-

activitatea. Pe urma insa atitudinea fata de sursa de pericol se va schimba. Prin urmare, se poate realiza 0 schimbare de atitudine fata de stres §i 0 discreditare a importantei lui. , Daca omul §i-a format 0 atitudine unilaterala fata de stres, socotind ca trebuie sa evadeze sau sa-I anihileze cu orice pret, 0 atare abordare a situatiei poate genera probleme. Imaginati-va ca aveti la serviciu un coleg care va este nespus de antipatic. Nu va puteti da demisia, dar nici nu-i mai puteti suporta prezenta. Daca aceasta situatie va continua mult, ea risca sa va afecteze sanatatea §i starea psihica. Sa presupunem acum ca v-ati decis sa abordati problegia in felul urmator: stabiliti ce anume va displace la acest om, apoi va apropiati §i intrati cu el in vorba. Incercati sa aflati cat mai multe des pre el §i despre familia lui. Continuati in felul acesta pana dnd veti simti ca in sufletul dumneavoastra ia na§tere un sentiment cald. Inchipuiti-va cum era el mic copi!. Ce nu i-au putut oferi parintii? Imediat ce acest sentiment de caldura sufleteasca va deveni stabil, stresul va disparea. Prin urmare, pastrarea bunatatii suflete§ti, capacitatea de a intreziiri la orice individ §i calitiiti pozitive ne ajuta sa ne schimbam atitudinea fata de stres §i sa-I diminuam. Dar sa presupunem ca lucrurile au evoluat altfel: incercarea dumneavoastra de a stabili un contact cu persoana respectiva a determinat-o sa reactioneze brutal §i chiar sa va injure. Atunci, oricat ar parea de ciudat, veti constata ca sufletul va este cuprins de un sentiment de blandete §i de seninatate, astfel incat, a doua zi, veti putea trece deja cu mai mult calm pe langa ea. De ce s-a intamplat a§a? Explicatia este urmatoarea: v-ati transferat pretentiile de la nivelul de profunzime la cel de 42

suprafala. Cu alte cuvinte, ati incercat sa stiipaniti situatia de stres. La fel §i in cazul oii ingrozite: daca aceasta ar fi behait mereu, ar fi putut ramane in viala. 0 permanentii apreciere negativa a situatiei poate duce la aparitia unor afectiuni grave §i la scaderea potentialului creator. Altfel spus, omul poate vedea lupul chiar §i acolo unde acesta nu exista. in concluzie , . rigiditatea in aprecieri, fie ca este vorba de oameni sau de lumea inconjuratoare, fixarea pe aspectele negative ale vietii se pot solda cu 0 stare de stres permanenta la nivelul subcon§tientului, iar mai mrziu cu afectiuni fizice §i cu diminuarea capacitiitilor spirituale. Sa trecem la cea de-a doua situatie. Organismul animalelor este slabit dupa 0 na§tere dificila. EI este infectat cu toxine §i istovit de sarcina. Se produce 0 destabilizare, nu atilt a planului exterior, cat a starii lui interioare. Organismul viu reprezintii, de fapt, 0 colonie de celule, in care au loc permanent procese distructive §i modificari, insa aceste modificari sunt tinute sub control, fiind grupate dupa anumite functii. Atunci cand proportiile destabilizarii depii§esc capacitatea acestor functii, organismul se imbolnave§te sau moare. In cazul dat, oaia era sortitii pieirii, caci nivelul modificiirilor care s-au produs in organismul ei a depa§it limitele admisibile, sau, folosind terminologia noastra, a depii§it normele admisibile. Oii i se aduce un mielut abia filtat, ceea ce determina 0 poten(are bruscii a mecanismului iubirii §i a afectiunii pentru 0 altii tiinta vie. Drept urmare, proportiile stresului devin surmontabile. De aici tragem concluzia ca rezervele suflete§ti de blandete interioara, de iubire §i caldura determina capacitatea noastra de a invinge stresu!.

.~

!.

/

,

43

~

-

~

~ fA~

. .. .".'

Persoanele inraite, inveninate, care au mereu tendinta de a-~i inabu~i sentimentele calde, prietenoase, W mic~oreazA posibilitatile de adaptare ~i de cuno~tere a lumii inconjurntoare. Mai devreme ori mai mrziu, agresivitatea interioara, reprimarea iubirii ~i bunatatii suflete~ti Ie va afecta nu numai sanatatea fizica, ci ~i pe cea psihica, diminuandu-Ie aptitudinile ~i potentialul creator. in lagarele de concentrare, unde oamenii erau supu~i unui stres permanent, primii care piereau erau criminal ii, dar ~i oamenii inraiti ~i disperati. Ultimii mureau aristocratii ~i credincio~ii, adica acei oameni, pentru care bunatatea sufleteasca, pastrarea rezervelor interioare de iubire constituiau un principiu de bazA. In decursul mai multor ani, oamenii de ~tiinta americani s-au zbatut sa elucideze cauzele durerilor acute in zona abdomenului la copiii mici de numai cativa ani. Au fost examinate cateva mii de cazuri. S-a constatat ca, in perioada sarcinii ~i in cea premergatoare ei, viitorii parinti au manifestat nervozitate ~i ingrijorare excesiva. Cu alte cuvinte, emotiile negative, stresul pe care nu au putut sa-I dep~easca parintii in intervalul de timp mai sus mentionat se transmit copiilor lor, amplificandu-se la ace~tia. Cercetarile intreprinse de autorul lucrarii de fata au demonstrat pe baza a sute de exemple ca pana ~i starile de stres din copilarie ~i adolescentii, care n-au fost dep~ite, pot influenta negativ caracterul, sanatatea ~i soarta urma~ilor. A fost descoperit un nou mecanism de autoreglare: daca individul se concentreaza asupra sentimentelor de iubire ~i blandete, retraind imaginar de zeci de ori toate situatiile de stres, atat in sufletul lui, cat ~i in eel al copilului se produc 44

schimbari benefice de profunzime. Aplicand acest mecanism, parintii i~i pot ajuta copiii, sporindu-Ie considerabil capacitatea de depa~ire a situatiilor de stres. ~i nu numai atal. Am asistat de multe ori la vindeearea copiilor bolnavi fizic sau psihic, drept urmare a efortului de armonizare interioara fiicut de parintii lor. in cazul unui stres de nedep~it, boala functioneazA ca un adjuvant. Afectiunea fizica sau psihica destabilizeazA echilibrul organismului. Un anumit tip de stres elimina alt tip de Sires. Deei se produce 0 inlocuire a unui tip de stres cu altul. Pe fondul bolii, orice stres dispare, fiind dep~it de mai mull. A~adar, capacitatea de a invinge orice stres, sporirea bunatatii suflete~ti, disponibilitatea de a oferi celor din jur caldura sufleteasca - prin vorbe, comportament, grija fata de ei - toate acestea, acumulandu-se in subcon~tient, ne modeleazii caracterul, ajut8ndu-ne ulterior sa scapam de multe boli. Sa trecem la eel de-al treilea caz. Fiinta vie se deosebe~te de obieetul inanimat prin reactia pe care 0 are fata de mediul inconjurator. Orice schimbare a mediului inconjurator ne provoaca emotii, fie pozitive, fie negative. A~adar, rasuna urletul sirenei. Acesta destabilizeaza starea psihica a maimutei, amenintiind ~i cu 0 destabilizare in plan fizic. Pentru a piistra starea de confort interior, maimutele 0 iau la fuga. insa, daca maimuta nu poate face nici 0 mi~care, stresul continuu ii provoacii emotii de frica, urn ~i dorinta de a evada din viatii. Aceste emotii agresive, negative au provocat infarctul. Cum stau lucrurile intr-un mediu uman? Sa presupunem ca doi indivizi au fost jigniti pe nedrepl. Primul i~i expune obieetiile, incercand sii modifice starea

.~

;f

45

~

----

f

1

lucrurilor. Cu cat mai numeroase Ii vor fi tentative Ie ~i cu cat mai energic va cauta el sa stabileasca motivele celor Intiimplate, cu atat mai putine emotii negative se vor isca In sufletul lui. Celalalt nu face decat sa se supere, refuzand sa actioneze, cu alte cuvinte, Incremene~te In aceasta stare. in consecinta, el se poate alege cu 0 afectiune fizica. A~adar, depa~irea stresului depinde de cat de energici suntem, de capacitatea noastra de a transforma emotia negativa In actiune. Cercetarile de ultima ora ale oamenilor de ~tiinta americani In problema longevitiitii au aratat ca exista doi factori care se Intrunesc la indivizii cu 0 durata exceptionala a vietii: bunatatea sufleteasca ~i activitatea intensa. Tocmai acestea sunt calitatile necesare depa~irii cu succes a starilor de sIres. Emotia agresiva, supararea este 0 Incercare de autoaparare. E ca 0 dorinta de a anihila obiectul stresului. Daca individul va fi Invatat cum sa se apere, supararea ~i urmarile unui sIres nedep~it Ii vor afecta Intr-o miisura mai mica sufletul. Sa presupunem ca, Incercand sii-mi cum par un apartament, am fost tras pe sfoara. Daca nu voi ~ti cum sa actionez, ma voi umple de necaz ~i ura. Dar daca ma familiarizez cu legislatia, consult un jurist, apelez la prieteni, ca sa aflu cum se procedeazii Inasemenea cazuri, apararea mea se transforma Intr-un sistem de actiuni judicioase. Ea Inceteazii sa mai fie 0 emotie agresiva periculoasa. Mai exista ~i un alt aspect important. Dad voi lua In calcul din timp toate variantele dezagreabile posibile, atunci, chiar ~i In cazul aparitiei unei situatii neprevazute, voi reu~i sa dep~esc mult mai u~or starea de stres. A~adar, una dintre premisele depa~irii stresului este pregatirea pentru el!

Vom fi pregati!i din timp sa Infruntam 0 situa!ie de stres ~i sa 0 ~~pa~im, dadl 0 yom include In existenta noastra ca pe 0 condl!le necesara dezvoltiirii. Atunci cand, la Paris, solda!ii lui Petru I, Infierbanta!i dupa 0 'baie de aburi, s-au aruncat In apa prin sparturile Tacute In ghea!ii, parizienii au crezut ca ei vor sa se sinucida. Pe fondul unei stari suflete~ti de seniniitate ~i bucurie, apa rece ca gheata, aparent periculoasa, actiona ca un leac. in Rusia, 0 tradi!ie bll1e statornicita interzice certurile~i Injuraturile In sauna, Dac~ ~mul vine sa faca baie de aburi Intr-o dispozi!ie proasta, Irasclbtla, el se poate Imbolnavi:' Cu un secol In urma, naufragia!ii nu supravietuiau mai mult de cateva zile, iar autopsia ulterioara ariita ca ei au murit de foame. Astiizi, cand oamenii au aflat ca abstinenta alimentara poate fi benefica ~i ca existii metode speciale p~ntru !inerea unel cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de abstinen!ii nu provoaca 0 epuizare excesiva. S-a' remarcat u~l11atorullucru: daca, In timpul curei de foame, omul Incepe sa se enerveze sau sa se Ingrijoreze, cura trebuie Intrerupta neintarziat, Intruciit ea devine daunatoare sanatatii. Incapacitatea de a depa~i 0 stare de stres are un efect de rezonan!ii asupra tuturor celorlalte situa!ii de stres. Multe p~rsoane, ciocnindu-se de 0 situatie insurmontabilii ~i Ineercand emo!ii agresive (iar, pentru adaptarea noastra la mediu acestea sunt du~manul numarul unu), Tara sa-~i dea maca; seama de acest lucru, Incep sa manifeste emo!ii similare In orice altii situa!ie. Astfel, dacii cineva, de piIda, ~i-ajudecat aspru parin!ii, va mal1lfesta acee~i atitudine ~i fa!ii de alti oameni. Deseori

.~ \ L

;f

46

47

...............

-

I

~

r .

sursa de stres 0 reprezin!! conceptia noastra despre lume. Oaca ne aflam mereu in cautare de vinovati, fiira indoiala ca yom fi cople~iti tot timpul de emotii agresive, fapt ce ne va diminua adaptabilitatea. in epoca abolirii cultului personali!!tii, oamenii au capatat acces la adevarul despre evenimentele dramatice din trecut. intreaga tara se afla intr-o stare de stres. Orept reactie, s-a incercat aruncarea tuturor vinilor asupra unui singur conducator al statului: Stalin. Au izbucnit emotiile agresive, dispretul, blamarea, ura. Mai tArziu, aceas!! stare de stres, care nu a putut fi dep~itA, a atras dupa sine urmari negative. insa cei mai putin miopi dintre istorici afirmau ca Stalin nu poam nici 0 vina. Caci, spre exemplu, unul dintre liderii posibili, Trotki, fusese un om mult mai crud. lar Stalin, dupa cum s-a dovedit, nu s-a abatut intru nimic de la principiile elaborate de Lenin. Atunci a pomit un val de invinuiri la adresa lui Lenin. Informatia despre acesta s-a dovedit a fi ~i mai ~ocanta. Apoi s-a constatat ca Lenin, in principiu, a actionat in conformitate cu programul trasat de Marx ~i Engels in operele lor. Abia in zilele noastre, multi incep sa inteleaga ca nu imperfectiunea unui individ sau a unui grup anum it de oameni este responsabiJa de nenorocirile prin care a trecut (ara. Cauza rezida in imperfectiunea doctrinei comuniste insa~i, deci ~i a reprezentarilor noastre despre lume ~ioameni. "Nu exista oameni, exista idei " - spuneau vechii indieni. A~adar, 0 conceptie coree!! despre lumea inconjuratoare ~i impulsul sustinut de a cunoa~te lumea constituie premisele depa~irii starilor de stres care se produc la scara mare. Studierea inceputurilor filozofiei ~i religiei ne ajuta sa

_..~.

~_.~.-.

invingem tendinta receptarii unilaterale a lumii ~i a situaliilor. Ceea ce credem acum ca ar fi daunator, maine se poate dovedi benefic. 0 atare abordare ne ajuta sa punem capat emoliilor negative ~i sa pastram in orice situalie blandelea sufleteascii., atat de necesara dep~irii starilor de stres. Omul se deosebe~te de animal prin capacitatea sa de a giindi abstract. Memoria ne permite ca, analizii!ld evenimentele trecutului ~i urmarile lor prezente, sa facem generaliziiri, care ne dezvolta conceptia despre lume ~i sporesc adaptabilitatea noastra la ea. Imaginatia ne permite sa modelam viitorul. Cu cat mai activ lucreazii imaginatia noastra, cu cat cream mai multe modele imaginare. cu aliit mai bine ne orien!!m in timpul prezent ~i cu atat suntem mai pregatili pentru viitor. Oar stresul poate fi generat nu numai de intamplarile prezente. Uneori, el se poate ascunde ~i in spateIe trecutului sau in viitor. in cazul in care trecem printr-o situalie neplacutii in prezent, putem totu~i sa incercam s-o modificam sau sa ne schimbam atitudinea fata de ea. insii, daca aceastii situatie apartine trecutului, ne este deja imposibil sii mai schimbam ceva ~i atunci nu ne ramane altceva decat sa revenim asupra atitudinii noastre fata de ea. Dacii ne menlinem emotiile, stiiruind in dorinla de a schimba situatia, ~i regretam trecutul, neacceptandu-I, apare 0 suprasolicitare psihica. Atunci ciind omul munce~te mult timp in conditii de suprasolicitare fizicii sau psihicii, beneficiind totodatii de foarte puline emolii pozitive, stresul rezultat se poate dovedi imposibil de depa~it, putand duce la urmari grave. Fixarea unui obiectiv imposibil de realizat ~i dorinta aprigii de a-I atinge due la distrugere

48

49

~

..."..~

;f

-

4

f . -, n'~"'-_..~- ~.

fizica sau spirituala. Suprasolicitarile psihice sunt mult mai periculoase dedit cele fizice. De~i se acumuleaz! pe neobservate, efectele lor sunt resimtite 0 perioada mult mai indelungata de timp ~i se pot prelungi pentru ani ~i zeci de ani de zile. Pana la Sigmund Freud se credea ca emotiile dispar tara urma, atunci cand dispare factorul care Ie-a provocat. Cercetarile efectuate de Freud, lung ~i de altii au aratat ca emotiile umane au 0 structura complex! cu mai multe niveluri. Exista emotii de suprafat!, care reactioneaz! la evenimentele din jurul nostru, ~i existii emotii de profunzime, a caror existent! n~i macar nu 0 banuim, de~i importanta lor poate fi mult mai mare decat a celor de suprafat!. Freud a descoperit ca emotiile noastre au 0 inertie colosala. Disparand la suprafata, ele continua sa existe ani in ~ir in subcon~tientul nostru. Inertia emotiilor este necesara functionarii mecanismului memoriei. lar tara 0 memorie dezvoltatii este imposibil mecanismul gandirii. La baza gandirii sta mecanismul compararii a doua sau mai multe marimi in spatiu ~i timp. Cand nu suntem in stare sa evaluam situatia, sa 0 analiziim ~i sa 0 comparam, are loc franarea proeesului de gandire. Psihologii din Uniunea Sovietica au efectuat urmatorul experiment. Mainile unui voluntar au fost cufundate in ghips, care a fost lasat sa se intiireasca, apoi prin fata lui au trecut prietenii ~i rude Ie. Omul n-a fost in stare sa-i recunoasca. S-a constatat ca procesul de recuno~tere, de sintetizare, adica procesul gandirii, este indisolubillegat de proeesul emotional. Cand are loe procesul recunoa~terii, degeteIe mainilor omului 50

tresar de parca ar pipai fetele celor apropiati sau orice alt obiect pe care 11 prive~e el. Aceste concluzii, ca ~i ideea acestui experiment, au aparut dupa ce a fost observat urmatorul fenomen. in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, in spitalele din spatele frontuIui erau adu~i geni~ii raniti. De regula, ace~tia i~i pierdeau in urma exploziei mainile ~i vederea. De~i starea lor psihica era normal!, iar creierul nu Ie era afectat de traumatisme, dupa cateva zile la geni~ii raniti erau semnalate tulburari ale vorbirii. Aceste tulburari erau destul de persistente. Dar, daca pacientului i se modela din oasele radiale un fel de cle~te, cu ajutorul cilruia sa poata simula mi~carile din degete ~i pipai obiectele, vorbirea i se restabilea destul de repede. Din cele expuse mai sus se poate trage urmatoarea concluzie: mecanismul de baz! al memoriei se afla in sentimentele ~i emotiile noastre. Memoria rationala nu se poate dezvolta tara 0 memorie emotionala. Toate emotiile noastre sunt legate de lumea inconjuratoare, permi(iindu-ne adaptarea la ea. in ultima instanta, ele se rezuma la emotiile care stau la baza instinctelor noastre. Amploarea acestor emotii depa~e~te cu mult 0 singura viat!. Ele se transmit din generatie in generatie, iar volumul de spatiu ~i timp pe care 11 cuprind depa~e~te cu mult amploarea emotiilor de moment. Fara astfel de emotii de amploare ~i de foarte lunga duratii este imposibila adaptarea, atat de necesara, la mediul inconjurator, caci procesele momentane sunt 0 reflectare a proceselor de lunga durata. Prin urmare, pentru ca orice entitate vie sa se poata adapta, este necesar ca straturile care stau la baza

.~

;f

51

~

---

,~

1

memoriei emotionale sa reactioneze la Intregul Univers. Trebuie sa existe. 0 emotie prin intermediul careia orice entitate vie poate sa primeasca informatiaprivitoare la toate procesele care au loc In Univers. De la aparitia tuturor forme lor vii ~i pana In prezent, aceasta emotie trebuie sa fie continua, iar activarea ei maxima trebuie sa aiba loc In momentul constituirii structurilor informationale ~i fizice ale entitatii vii. Aceasta emotie nu poate fi alta decat sentimentul iubirii. in viata oricarui organism viu existii doua perioade de manifestare a acestei emotii. Prima, cand are loc formarea structurilor informationale ale viitoarei entitati, ~i a doua, cand se formeazii structurile fizice ale acesteia. La animale, perioadele respective poarta denumirea de jocuri nuptiale, urmate apoi de Imperechere. Cu dit omul resimte mai profund iubirea, cu cat 0 cultiva ~i 0 pastreazii mai mult, marindu-i inertia, cu atiit mai mari Ii sunt posibilitiitile de a cunoa~te ~i de a se dezvolta In aceasta lume. Cu alte cuvinte, sentirnentul iubirii poate fi numit principala sursa informationala pentru toate fiintele din Univers. Evenimentele se produc pe toate planurile: In Univers, In Metagalaxie, in galaxia noastra, dar ~i injurul nostru, pe 0 razii de numai ciitiva metri. i;)i toate sun!, in egala miisura, importante. Se deosebesc doar prin intervalele de timp diferite. Pentru a-~i asigura supravietuirea inveli~ului fizic sau pentru a-~i apiira teritoriul vital, fiinta vie este pusa periodic in situatia de a se comporta agresiv. Oamenii de ~tiin(ii au constatat un fapt paradoxa\. Dintre toate emotiile instinctuale, cele agresive se potolesc cel mai greu. De aici, psihologii au 52

~

tras concluzia ca, la om ~i la celelalte fiinte vii, principalul instinct este cel al agresiunii. in realitate, agresivitatea este 0 modalitate de adaptare prin procese rapide, de scurta duratii. in masura In care omul se axeazii pe un astfel de mecanism, el i~i blocheazii accesul la adaptarea strategica. Cu alte cuvinte, priviti din perspectiva unei ample desfii~uriiri temporale, indivizii care manifestii un grad sporit de agresivitate ~i lipsa de bunavoin(ii sunt neviabili. Atunci cand persistii prea mult timp, emoti ile agresive Incep sa disloce ~i sa distruga sentimentul iubirii. in felul acesta, se produce 0 Intrernpere a contactului cu procesele informationale din Univers, iar acest lucrn duce la boala ~i la moarte. Cu alte cuvinte, daca sentimentul de bliindete ~i iubire trebuie sa aiba 0 inertie maxima, sentimentul de iritare, agresivitatea, comportamentul dur trebuie sa aiba 0 inertie cat mai mica. Atunci ~i adaptarea la lumea Inconjuratoare decurge In mod firesc. Sa revenim la trecut. Daca individul apreciazii negativ situatia care se deruleaza In prezent, avem de-a face cu 0 emotie agresiva de scurta durata, ciici orice apreciere negativii conecteazii mecanismul agresivitatii. Aprecierea critica agresiva a unei situatii de moment reprezinta un pericol, totu~i unul nu prea mare. Dacii apreciem negativ un grup de oameni, statui sau Intreaga omenire, chiar ~i 0 scurta conectare a mecanismului agresivitatii poate fi periculoasa pentru siinatatea psihica ~i fizica. insa, daca apreciem emotional negativ evenimentele trecutului, adica dispre(uim, condamniim, regretam, agresivitatea fata de iubire cre~te de sute ~i mii de ori. Respectiv scad ~i posibilitiitile noastre de adaptare ~i atunci orice stres devine imposibil de depa~it.

.~ II !.

;1'

53

.:.............

...-

1

~

I

r

.

-"

De aceea emotiile negative legate de evenimentele trecutului, in cazul in care nu ne schimbam atitudinea fat1i de

schimbarea brusca a situatiei la facultate sau la locul de munca. Majoritatea tinerilor urmeaza sa faca armata, unde

respectivele situatii, poate sa ne diminueze considerabil capacitatea de adaptare in prezent. Sentimentele de frica,

suprasolicitarile fizice ~i morale sunt inevitabile. La ace~i varstA de 15 - 18 ani are loc, de obicei, ~i prima intiilnire cu

neincredere provoaca stresul care de regula este legat de

dragostea. Elevul din cursul superior se pregate~te pentru 0

evenimentele ~i situatiile din viitor. Influenteaza oare aceste

viata de sine st1itAtoare,el va trebui sa-~i apere ~i sa-~i sustina propriile interese, sa depuna efort pentru a-~i atinge scopul propus, iar, in unele cazuri, el va trebui sa faca fat1i ~i

emotii starea noastra fizica ~i psihica? Sa luam ~i sa analizam separat sentimentul fricii. De regula, acest sentiment este legat de amenintarea directa a vietii, adica, ea tine de procesele rapide ~i de scurt1i durata.

Primii care-i pot veni in ajutor in aceast1i perioada sunt

devoreze. La maimuta apare sentimentul fricii. Aceasta este indisolubil legata de sentimentul urii ~i de dorinta de a nimici

tenie, apropiindu-se de el ca de un egal, atunci, in orice situatie

leopardul. In principiu, orice sentiment de frica ascunde in sine

de stres, acesta Ie va simti sprijinul, ceea ce-i va .intAri sistemul

ura ~i dorinta de a nimici obiectul care a provocat frica. De aceea, ingrijorarea sporitA, teama de viitor sunt sentimente

nervos ~i-i va largi posibilitatile. Insa, daca p1irintii incearca sa

~i s-o

agresive instantanee, care au crescut in proportii de 1000 de ori. Individul care se teme de viitor se distruge pe sine nu mai putin activ dedit cel care regreta ~i blestema propriul trecut. A~adar, una dintre conditiile

principale

pentru de~irea

stresului 0 reprezint1i atitudinea corect1i, din punct de vedere emotional, fata de lumea inconjuratoare, fat1i de evenimentele trecutului ~i ale viitorului. Organismul elevului din cursu I superior se pregate~te pentru 0 schimbare deplina a ritmului de viat1i. Este posibila despartirea de parinti, in vederea continuarii

studiilor intr-o

institutie de invat1imant superior sau a satisfacerii serviciului militar. EI i~i ia ramas bun de la mediul ~colar. Regimului destul de calm ~i de masurat al vietii de ~colar ii ia locul

54

'''.''A''

conflictelor. parinti i. Daca parintii adopt1i 0 pozitie corect1i, ajutiindu-~i copilul, dezvoltand nu numai relatii parinte~ti, ci ~i de prie-

Leopardul se napuste~te asupra maimutei ca s-o s~ie

"

inabu~e cu asprime orice Ii se pare gre~it in comportamentul copilului, crezand ca in felul acesta instituie ordinea, ei nu fac dedit

sa-i aduca acestuia un prejudiciu,

caci ii restrang

considerabil capacitatea de adaptare, oferindu-i doar un singur model de comportarnent, care, in acceptiunea lor, este corect. Pedagogia inseamna efort permanent, picatura cu picatura, nicidecum 0 galeat1i dintr-o data. Cand parintele cauta sa inteleaga care sunt, de fapt, necesit1itile copilului, aceasta compasiune ~i participare efectiva (care nu exclude catu~i de putin critica actiunilor gre~ite) se dovede~te a fi cu mul! mai salutar1i dedit orice predica rostita pe un ton moralizator.

Cand

piirintele nu dore~te sa inteleaga ce i se intiimpla copilului, multumindu-se doar sa ridice intre ei doi un zid de exigente, el iI cufunda pe acesta intr-o stare de sires greu de depa~it.

55

;I

-

.. ,

i

Copilul ineeteaza sa mai fie ghidat de sentimentul de iubire ~i prietenie falii de parinti, dimpotriva, elcauta un punet de sprijin doar in sine insu~i. Acest lueru du.ce Ie egoism ~i la eruzime falii de eeilalti oameni. Cand parintele line sa-~i demonstreze in toate situatiile superioritate a fata de eopil, el ii suprima aeestuia eea mai eficienta dintre posibilitalile de invingere a starii de stres, care consta in rnentinerea bliindetii ~i a iubirii in sutlet. Umilirea copilului, afi~area propriei superioritati nu sunt nici proeedee pedagogi~, nici metode de 0() axare gre~ita pe educatie, ele nu reprezinta altceva decat propria foqa, inteligenta ~i importanta. Cu cat copilul este mai protejat launtric fata de stres, avand 0 mar:e inertie a iubirii ~i blandetii, cu atiit este mai greu de dirij at. Nu-i mai poti porunci, trebuie deja sa tratezi cu el ca de 18 egalla egal. Multi parinti vor sa vada in propriul lor copil no un prieten, caruia trebuie sa-i arati consideratie, ci un sclav obligat sa depinda de ei. in loe de iubire ~i blandete, ei se aleg eu senzalia propriei superioritati ~i importante. ~i atunci tot pr~sul educational se rezuma exclusiv la intarirea dependentei copilului fata de parinti, precum ~i la dorinta de a face din el copia exacta a propriei personalitati. Oar, pentru a se ob~:ine acest lucru, in sufletul lui trebuie distrus obstacolul cel TImi mare, care este sentimentul iubirii ~i al bliindelii. Fiecare parinte simte dorinta de a-I face pe copil Sa depinda de el. in masura in care va rezista acestei tentatii, tara a-i fi tearna Sa apara in oehii copilului, in anumite momente, slab ~i vu I nerabil, el va reu~i sa-i cultive copilului, in loe de frica ~i i nveninare, iubire ~i blandele, care-I vor ajuta mai tiirziu sa tina piept incercarilor ~i sa oblina cat mai multe in vialii. 56

f

.~

CONTROLUL ASUPRA SITUATIEI ,

;f

in ultima vreme mi se intiimpla ceva ciudat: imi este zadarnicita orice tentativii de a dirija mersul evenimentelor. Dupa 0 scurta analiza mi-am dat seama cii acest lucru nu poate fi decat salutar pentru mine. Caci, imediat ce ma angajam in eeva, dorinta de a tine intreaga situalie sub control cre~tea ca 0 avalan~ii. Urma neintarziat 0 explozie de iritare, iscata din orice fleac. Pacientii imi miirturiseau deseori dorinta venita ca din senin de a lovi sau chiar de a baga cutitul in cineva (daca se intiimpla sa-I tinii in mana in acel moment). Am trecut ~i eu prin asemenea stari. Acum inteleg cii este yorba de dorinla exageratii de a-i dirija pe allii ~i de a nimici pe oricine nu se supune. Atund cand te axezi pe propria ta voinlii ~i dorinlii, uili de vointa Divina. latii de ce in budism una dintre eonditiile obligatorii pentru obtinerea iluminarii este renuntarea la dorinte. Prin urmare, eeea ee se cuvine sa dezvoltiim in noi este capacitatea de a ne simti secundari ~i 57

~

1

~

r,

,.¥

. ~ ,¥--

vulnerabili, ~i nu puterea de a stApani lumea. Le explic adesea pacientilor mei ca dorinta de a dirija mersul evenimentelor in planul exterior stimuleazi'i dezvoltarea ~i largirea posibilitatilor, pe cand dorinta de a conduce lumea in plan subtil, launtric provoaca boli ~i moarte. Discutam nu demult cu 0 cuno~tintii despre problemele cu care se confrunta un amic de-al nostru comun. - I-a crescut nivelul trufiei, a fost parerea mea, i s-a creat impresia ca Ie este superior celorlalti. Aceasta va duce, mai devreme sau mai tiirziu, la un e~ec pe toatA linia. Pentru acuratetea eXperimentului, propun sa alcatuim 0 listAde patru persoane, inclusiv noi doi, ~i sa Ie examinam pe rand nivelul trufiei. - Primul, am zis, la acesta, totul pare sa fie in regula. La al doilea era evident un nivel sporit al trufiei. - AI treilea ? - m-a intrebat amicul meu. - La acesta se anuntii un deznodamant fatal, am zis. Nivelul trufiei nu-i Iasa nici 0 ~sa de supravieluire. L-am examinat ~i pe al patrulea. Parametrul trufiei se afla, de bine, de rau, la cote acceptabile. Numarul doi era amicul nostru comun care avea 0 multime de probleme. tar numarul trei m-am dovedit a fi chiar eu. [mediat am in(eles cum stau lucrurile. Incepusem sa abordez in subcon~tient palierele care tineau de alte lumi ~i care erau mult mai ample. Un an intreg m-am tot rugat, pentru a ma elibera de cramponarile de spiritualitate, aparute in unna contactului cu patru lumi. Uneori, in timpul diagnosticarii se strecurau programe de nivelurile 7 - J3, cu toate ci\ nu era yorba decat de 0 diagnosticare superficiala, de 0 citire a infonnatiei de la aceste

niveluri, ~i nicidecum de 0 interactiune. Pe cand, in cazul interactiunii nemijlocite, energetice, e~ti antrenat intr-un proces asemanator celui in care, in loe de 0 rubia, te alegi cu un milion. Nici nu realizezi ca nivelul trufiei tale a explodat, transfonnandu-se imediat intr-un program de autodistrugere. Omul nu reu~e~te sa controleze dorinta de a-i strivi pe ceilalli sau de a se nimici pe sine. Mai tiirziu el i~i pune capat zilelor sau se stinge de vreo boala grea, tara a mai apuca sa deslu~easca motivele celor intamplate. Mi-am dat seama ca am la dispozitie putin timp. Unica ie~ire din situatie este sa fug, sa ma tiirasc in continuare spre Divin, simtindu-i tot mai mult prezenta in propriul meu suflet. Daca voi invata sa renunt pana la capat la detinerea oricarui control asupra situatiei, daca ma voi lepiida de dorinle, proiecte ~i sperante, voi ca~tiga timp suplimentar ~i voi reu~i sa supravietuiesc.

~

;1

i

58

r

.~

~ . .

ERORI DE DIAGNOSTICARE

La 27 noiembrie ma trezesc lent ~i privesc prin geam. Astiizi e timp frumos, sunt 10° sub zero. Crengile copacilor ~i peretii caselor sunt ro~ii de lumina soarelui. la~i am un acces de tuse. Am lacut guturai ~i bron~ita intr-o forma severa indata dupa lansarea celui de-al cincilea vol urn. Nu m-am simtit rau niciodata inaintea vreunei prelegeri, de aceasta data insa, cu 0 ora inainte de lansarea care a avut loc la 21 noiembrie, mi s-a lacut rau, sa-mi vina grealii, nu alta. Totul plutea. Simteam ca amploarea informatiei pe care vreau s-o ofer depa~~te posibilitatile mele de mentinere a situatiei sub control. - Toate sunt in voia Domnului, ma gandesc 'eu, daca are sa mi se mai dea vreun semn, am sa contramandez lansarea cartii. Dar, inainte de inceputul prelegerii, totul pare a se domoli. La sfii~itul prezentarii insa vocea mi-e deja ragu~it8, iar a doua zi ma simt bolnav. Ceva s-a umit din loe la prima conferinlii, s-au pus in mi~care straturi importante. Derulez din 60

~

~

'''-1''''''

nou tot mersul prelegerii ~i imi amintesc momentele - cheie de la care a lnceput totul. AI treisprezecelea nivel de destabilizare. In cazul meu, aceasta tema este in desla~urare de multa vreme ~i programul de autodistrugere se accelereaza. Problemele legate de vedere ~i de sistemul urogenital se amplifica, iar eu, ca ~i pana acum, nu pot face nimic. Imi vin In minte frazeJe pe care Ie-am rostit la conferinlii. - Dacii v-ajignit 0 persoana apropiata, iubita, iar dumneavoastra incercati falii de ea senti mente de gelozie, ura sau dispret, toate acestea se transforma, cu timpul, intr-un program de autodistrugere ~i sunt blocate in zona capului. Daca traiti lntr-o societate cople~ita de probleme, identificarea vinovatilor este un lucru mai dificil. Nemultumirea nu izbucne~te, ci mocne~te mereu; in acest caz, programul de autodistrugere este stopat la nivelul intestinelor. Daca insa constantele noastre se naruie nu din cauza unei anumite persoane sau a unui grup de persoane, ci din cauza modificarii energeticii Pamantului sau a Soarelui, programul de autodistrugere care a izbucnit este blocat in zona I-ei chakre, adica prin dereglarea functiilor sistemului urogenital. san ale rectului, prin tumori sau leziuni In aceasta zona, prin impotenta sau sterilitate. Cu alte "cuvinte, omul nu banuie~te ca a lnceput destabilizarea valorilor lui spirituale de profunzime. far organismul poate provoca in subcon~tient 0 explozie de agresivitate, de nemultumire, apoi programul de autodistrugere Ii va nimici I-a chakra, care adaposte~te principalul centru de dirijare informationala. Un fapt interesant: iertarea, adica pastrarea iubirii, sau iritarea, ca agresiune impotriva iubirii, se declan~eazii inde-

61

I L

I

~ ~

~ ~~~.

pendent de vointa ~i con~tiinta noastra, dar sunt determinate de experienta noastra anterioara. Ai reu~it sa ierti persoana iubitii, care te-a ofensat - vei reu~i sa pastrezi iubirea ~i sa supravietuie~ti In pofida influentelor destabilizatoare care actionem la cea mai mare adancime. Daca ai fost gelos, ai urat ~i ai dispretuit, agresivitatea ~i, mai apoi, programul de autodistrugere te ucid In mod automat, iar tu nici nu banuie~ti macar lucrul acesta. "Energetica noastra coincide tot mai putin cu energetica Pamantului ~i a Soarelui, explic eu, iar revenirea la armonie se va produce prin destabilizarea valorilor umane ~i, respectiv, prin cre~terea cantitatii de iubire la scara Intregii omeniri," Azi omenirea poate pastra iubirea Divina In conditiiJe osciliirii valorilor de pana la al cincilea nivel, adica a valorilor care cuprind cinci lumi. In viitorul cel mai apropiat, structurile spirituale pot fi destabilizate pana la al treisprezecelea nivel, adica pana la un nivel care dep~e~te de trei ori posibilitiitile noastre. In aceastii Imprejurare este posibil sa nu survina catastrofe cu caracter global. Pur ~i simplu va fi blocatii functia de reproducere ~i femeile vor Inceta sa aduca pe lume copii. Este adevarat ca programul de autodistrugere poate ie~i la suprafa(ii, inclusiv prin catastrofe ~i riizboaie. In acest caz vor supravietui cei care au Invatat sa pastreze iubirea In conditiile unei destabiliziiri de proportii. De pilda: e~ecul total pe linia destinului, prabu~irea financiarii au drept rezultat oscilatii pana la al treisprezecelea nivel. Jignirea primei iubiri, 0 Indragostire nefericitii provoaca destabilizare pana la nivelurile nouiisprezece douiizeci ~i unu. Sa prezentiim toate acestea Intr-un limbaj simplu. Un tiinar

-

62

s-a Indragostit pentru prima oara ~i a Incercat un sentiment de iubire de proportii uria~e fata de 0 fata. Drept raspuns, aceasta I-a tradat, I-ajignit ~i a plecat cu altul. in pofida umilirii iubirii umane, el a reu~it s-o pastreze pe cea Divina, In primul rand, fiindca avea mai multa iubire Divina, atoate-iertatoare, absolut independenta, decat iubire umana, dependenta, timorata ~i susceptibila. Acest tiinar va putea supravietui cataclismelor viitoare, sociale ~i planetare. Daca Insa cineva a cedat de la prima iubire, va ceda In acela~i mod In orice situatie viitoare, Taraa banui macar lucrul acesta. Dat fiind specificul muncii mele, eu analizez structurile subtile In care sunt ascunse evenimentele viitoare. Mie mi se Intampla acum ceea ce Ii se poate Intiimpla altora In viitor. Oscilarea celor treisprezece niveluri ale mele are loe chiar acum. Se amplifica programul de autodistrugere, iar eu nu pot face nimic. Comit erori de diagnosticare, atunci ciind sunt interesat de rezultate. Cu cat sunt mai interesat, cu atat mai mici sunt ~ansele de a obtine informatia exacta ~i esentiala. In cel mai bun caz Imi parvine informatie de mana a treia, nelnsemnata. De aceea, atunci cand am un necaz sau 0 nenorocire mare, nu vad ~i nu Inteleg nimic. Am un singur obiectiv: sa pastrez iubirea ~i sa nu caut vinovati. Capacitatea mea de a vedea informatia esentiala ~i de a Incadra totul Intrun sistem depinde tocmai de masura In care izbutesc sa faca fata acestei Incercari. Mai Inainte credeam ca metoda ~i conceptia mea ma vor face invulnerabil. Apoi am Inteles ca dorinta de a fi invulnerabil reprezenta pentru mine principalul pericol. Credeam ca iau informatia, s-a dovedit Insa ca Imi este oferita. Am fost pus

-

,..." ,._*

.~

;f

63

~

-

')

i

~

..-J In fata ciitorva situatii. Eram absolut lipsit de aparare, nimic nu functiona, totul s-a prabu~it. Din nou trebuia sa ma agat de sentimentul iubirii - singura constanta, iar prin intermediul ei mi se restabileau capacitatea de a vedea, de a analiza ~i Intregul meu sistem. ~i iata-ma iar~i Intins In pat ~i privind cerul matinal. Hlrlitul din pieptul meu nu mai contene~te. ~tiu ca bron~ita aceasta poate trece In doua zile, Tara vreun medicament, problema Insa nu va disparea. Nu pot ajunge la 0 Intelegere clara a fenomenului destabiliziirii de la primul pana la al treisprezecelea nivel. El este legat de trufie, de un destin fericit. Este yorba ~i de lipsa dorintei de vialii, manifestata atunci cand totul se prabu~ea, transmisa copiilor ~i nepotilor. Dar eu am trecut deja de atatea ori prin toate situatiile dificile ale vietii . , Inlaturand nemultumirea, pastrand iubirea. Atunci de ce au intervenit acestea din nou cu 0 asemenea fortii? In ultimele doua zile am Incercat de cateva sute de ori sa analizez ce se Intampla, dar tot n-am obtinut 0 claritate deplina. Deocamdata, una dintre principalele cauze este maturizarea copiilor mei ~i problemele lor viitoare, pe care soar putea sa nu fie In stare sa Ie depa~easca. Fiica mea tu~e~te de mai bine de doua luni. Acest fapt se afla In legatura cu sup1irarile din viitor falii de barbati. Pentru mine, situatia este extrem de simplii. - Vei avea suparari legate de alti oameni, Ii spun, nu rell~e~ti sa Ie faci fata de pe acum. Aceasta Ii poate lovi pe copii tai, de aici ~i tllsea, adica stoparea supararii pana la aparitia ei. Poarta-te corect, schimba-te. TlIsea trebllie sa treaca. Dar aceasta, din cine ~tie ce motive, nu trece. Probabil, eu 64

sunt totu~i cauza. Imi amintesc de anul 1971, cand mi se prabu~isera toate planurile ~i sperantele de a avea 0 cariera reu~ita. Socoteam ca am acceptat acest lucru cu un calm desavar~it. Se pare Insa ca suparari pe toata lumea ~i lipsa dorintei de vialii au existat, ~i Inca Intr-un grad destul de Inalt. Nu ~tiu de ce, acele emotii profunde Incep acum sa iasa la suprafalii cu 0 vitezii ~i 0 amploare ameninliitoare. Incepe 0 perioada foarte periculoasa. Cativa ani In urma, Intr-o buna zi, am zis In gluma: - Odinioara, noi Ii dispretuiam ~i Ii uram pe cei care ne ofensau ~i ne Injoseau, acum Invaliim sa-i iertam pe cei care ne-au calcat In picioare sentimentele cele mai sfinte. Va veni odata ~i vremea cand Yom visa sa ne jigneasca cineva, dar lucrul acesta nu se va Intiimpla. Atunci Yom plati pentru lipsa noastra de perfectiune, cu boli ~i moarte. Pentru mine, dupa cat se pare, a ~i venit vremea aceea. Fara motive vizibi Ie, eu Incep sa ma dezintegrez. Necazurile care s-au abatut, In ultimul timp, ca 0 avalan~a asupra mea, In mod evident, nu sunt de ajuns ca sa ma aduca la normal. Imi amintesc discutia cu un contactor. Privind concentrat drept Inaintea sa, el spunea:

I

I

I.

,1

-

Am fost proprietarul unei firme cu capital mix!. Capitalul fix se afla In Occident, pentru a facilita activitatea. Cred ca va dati seama, statui rus s-a comportat ~i se comportii ca un escroc ordinar. Ei bine, eu nu numai ca am condus aceasta firma, ci am ~i format oameni de afaceri serio~i. Fiecare dintre ei ruleazii mari sume de bani. ~i, deodata, Incep sa se ocupe de mine baietii a~tia din Cosmos. Ei mi-au interzis In general sa

65

......

,

~

.fac afaceri. Atunci ciind am Intrebat cu ce sa ma ocup, am prim it un raspuns simplu: "Du-te la ~coala sa lucrezi ca profesor de educatie fizica". N-am avut incotro, m-am dus ~i am lucrat acolo doi ani. Uneori 0 duceam greu, rabdiind de foame cu toata familia. Mai mult, fiicei me Ie i s-a interzis sa-~i continue studiile la liceu, de~i avea numai note de "zece". Ciind i-am Intrebat: ,,$i ce sa faca acum?" - raspunsul a fost de aceea~i natura: "Sa piece la tara ~i sa stea acolo, Tara a face nimic". inteleg ca s-au pus de-a binelea pe capul meu ~i al sotiei mele. Spuneti-mi totu~i, de ce au aparut asemenea cerinte ~i dad e coree! lucrul acesta din punct de vedere Divin? Ei m-au avertizat ca, In curand, va trebui sa accept un alt serviciu ~i sa muncesc foarte temeinic. M-a zapacit cu totul dandanaua asta. Am examinat Intreaga situatie in plan subtil ~i i-am spus: - Gandirea functioneazii pe baza compararii obiectelor ~i a proceselor In timp ~i spatiu. Cu cat este mai mare scara la care suntem in stare sa facem conexiuni Intre cauza ~i efect, cu atat mai mari sunt posibilitiitile gandirii noastre. Acum pe Pamant Incep procese ale caror proportii nu pot fi estimate la nivelul actual al giindirii. Cu alte cuvinte, noi nu ne imaginam consecintele activitatii noastre din prezent. Se declan~eaza procese spontane, necontrolate, iar noi nu ne dam seama intotdeauna de acest lucru. Daca pe Pamant nu vor aparea oameni cu giindire de amploare, peste un timp oarecare ne vom ciocni de procese pe care nu Ie vom mai putea controla. Aceasta se va intiimpla oricum, problema care se pune acum este cea a procentajului. Daca procentul unor astfel de oameni nu va cre~te, poate pieri intreaga civilizatie. $i nu

este posibil nici un ajutor direct din partea altor civilizatii. Noi avem sisteme imunitare nu numai In corpul fizic, ci ~i In cel informational. Informatia straina poate, pur ~i simplu, sa ucida Intreaga civilizatie, chiar daca la Inceput se va produce 0 vizibila ameliorare exterioara a situatiei. Informatia necesara pentru salvarea civilizatiei trebuie filtrata prin reprezentantii acesteia, trebuie adaptata ~i, digerata Intr-o astfel de forma nu este periculoasa. Ei bine, cele trei facultati pe care le-ati absolvit sunt un fir de prafin comparatie cu acea informatie pe care ati primit-o in ultimii trei ani. Afacerile durnneavoastra ~i alte treburi consumau 0 cantitate uria~ de energie subtila. Pentru a va pastra viata, vi s-a interzis sa va jrositi energia ~i v-au fost reduse la minimum contactele cu oamenii. $i Inca un detaliu. Nivelul con~tiintei noastre indica gradul contactului cu alte lumi. Daca nivelul contactului se ridica rapid, depa~ind rezervele de iubire din suflet, dependenta de nivelurile spirituale superioare cre~te brusc. in viata cotidiana, dependenta de valorile umane da na~tere mai Intai fricii, apoi supararilor, apoi bolii. Daca e Sa reprezentiim acest lant cu mai multa precizie, mai inmi apare divinizarea umanului, apoi aroganta ca manifestare a dorintei de a 0 apara, apoi frica de a 0 pierde, apoi supariirile Impotriva Intregii lumi, apoi supararile pe sine, apoi proiectarea programului de autodistrugere asupra urma~ilor, apoi blocarea tuturor acestora prin nenorociri, boli ~i moarte. Dar, atunci ciind intram in contact cu nivelurile superioare ale altor lumi, tot lantul acesta se perinda vertiginos prin subcon~tientul nostru ~i noi vedem doar ultima veriga, boala noastra ~i moartea copiilor no~tri. De aceea, In

~

.-"'~'-

.~

\ I.

if

67 66

..............

-

1

~

.

-'

_.~...-'-'

..H<''''''

.~

mod obi~nuit, contactorii de nivel inalt sunt sterili sau Ie mor copiii. - Ei bine, ii spun eu contactorului, ati inceput sa primiti informatie ~i nivelul trufiei dumneavoastra a ureat brusc de zeci, daca nu chiar de sute de ori, iar dumneavoastra nici macar nu simtiti lucrul acesta. Nici chiar extratere~trii n-ar fi in stare sa va salveze de la moarte, nici pe dumneavoastril, nici pe fiica dumneavoastra. Daca Insa, In acest moment, yeti fi desprins de grij ile omene~ti ~i vi se va deconecta logica umana, yeti putea prelucra prin intermediul logicii Divine toatil informatia necesara noilor forme de gandire. Aceasta va va permite sa Intreprindeti actiuni orientate, In ultima instantil, nu spre nimicirea, ci spre salvarea oamenilor.

PERSONALITATEA

\ !.

Stau Intins In pat ~i privesc cerulazuriu al diminetii. Cand, cu 0 jumiltate de an in urma, am Inceput sa ma interesez de tema personalimtii, au aparut semnele unei primejdii serioase, care ajungeau pana la aluzii mistice. Dimensiunea personalitatii este determinata de amploarea perceptiei altor lumi. Prin urmare, daca Incep sa lucrez la aceasm tema, imi cre~te, in mod inevitabil, raza de cuprindere ~i s-ar putea sa nu fac

fatiicre~teriinecontrolatea trufiei.

11'

.

Privesc mole~it pe geam ~i ma gandesc ce a~ putea face. Mai intai de toate, In ce ma prive~te, degradarea) a inceput cu mai bine de un an In urma. Depuneri masive de saruri in tot corpu!. Prind a ma durea genunchii, ~i Inca atat de tare, incat uneori nu pot merge. Noptile Imi amortesc degetele de la maini. Desigur, a~ putea sa nu manaqc un timp oarecare, sa eli!TIinsarurile, dar m-am uitat ~i am vazut deja ce va urma dupa aceasta. Trupul meu va deveni bland ~i ascultator, in schimb poate ceda capul, adicablocarea trufiei se poate deplasa de la corp spre functiile creierului. in ultimii treizeci 69

...............

--

i '~

~ ~

de ani, eu gandesc dou8zeci ~i patru de ore din douiizeci ~i patru. in prezent sunt supus unor suprasolicitAri mari ~i capul Imi este mai necesar ca oricand. Acum trebuie sa fac falil trufiei necontrolate. Primele ei sernne sunt deja vizibile. in ultima jumatate de an, daca macar ceva difera de procesul planificat de mine, tie ~i In aspecte neesentiale, se produce imediat 0 puternica explozie de iritare ~i manie. Urmeazii desfii~urarea programului de autodistrugere ~i d durere de cap acutii. Mai Inainte a~ ti zis ca sufilr de tulburiiri nervoase ~i de neurastenie. Acum Imi dau seama ca trebuie sa fac acel~i lucru ca ~i contactorul aceta. Sa-mi Intrerup conferintele, calatoriile, adica sa uit de toote pentru un timp. Pe de altii parte, odatii ce sunt pus Intr-o asemenea situatie, reiese ca am ~anse sa supravietuiesc. Existii Insa semne rele. imi amintesc 0 m~apte de august In Crimeea. Noi stiiteam pe 0 stanca langa un foc de tabara, iar jos plescaie Marea Neagrii. - Baieti, vreti sa aflati ce atitudine are marea falil de tiecare dintre noi? - am Intrebat eu. inviorati, toti ~i-au atintit privirile asupra mea. - Pe omul acesta marea 11 iube~e, am zis, pe acesta II trateazii cu 0 u~ra desconsiderare, el se teme de ea. Falii de acela are 0 atitudine po~itiva. Dar iatii omului acesta marea Ii dore~te moartea. EI are 0 atitudine absolut incorectii falil de mare. Scaldatul este periculos pentru el. Cine dintre noi a fost ultimul? ~tiam ca nu puteam ti eu acela. Pana atunci ma uitasem de multe ori, ca sa v/ld ce atitudine are marea falii de mine, ~i de tiecare datii vazusem blandete ~i iubire. Puteam sa Inot In mare ore Intregi, pe orice timp, ~i nu ma temeam niciodatii. Chiar 70

- ..-"

daca ma apuca vreun carcella picior, Imi pastram calmul, caci ~tiam ca ma voi tine la suprafalil In orice situatie. De aceea, atunci cand un amic mi-a spus ca tocmai eu fusesem ultimul, m-a cuprins 0 stare de ziipacealii. intelegeam ca am comis 0 gre~eala In relatia mea cu marea, ~i asta In ultimele dou8zeci ~i patru de ore. Care a fost oare acea gre~eala? Deodatii mi-am amintit. in golful Gurzuf, In apropiere de muntele Ursul, se Inaltii din mare doua stanci, care se numesc Adalar. Adancimea apei Intre ele nu este prea mare, vreo 10-12 metri. Oar dincolo de cea de-a doua dintre stanci noi am miisurat adancimea cu tirul cu plumb ~i am numarat 28 de metri. Mai demult puteam plonja filra labe de Inot pana la 0 adancime de aproximativ 20 de metri, binelnteles, fua costum de scafandru ~i buteliile de oxigen. in acest an plonjasem pana la 20 de metri, dar cu labe de Inot. Aproape de fund, apa era deja rece ~i de 0 puritate cristal ina.

¥.. - .~_..

"''"'~.

.-.J

;1'

- Baieti, am sa Incere sa plonjez cat de adanc voi putea, amzis. in ziua aceea ma durea capul ~i nasul Imi era nitel Infundat. La adancimi mai marl de 10 metri, lucrot acesta se poote dovedi periculos. Ei bine, cand am plonjat, m-am gandit ca ~ putea ramane la fund, daca voi Incerca sa cobor la adancimea maxima. Oeodatii, In cap mi s-a iscat un gand lini~tit, limpede: "Cu atat mai bine, In s~it vor dispiirea toate problemele." Oupa asta m-am lasat la fund. in august 1998, apa avea la suprafatii 0 temperatura de +27"C, mult mai ridicatii decat In anii precedenti. Se spune ca 0 asemenea temperatura nici nu s-a mai pomenit In ultimii 0 sutii de ani. La adancimea de 1071

-

I

r

1

~

- -

.

I

15metri, apa era deja'destul de rece, iar mai jos de 20 de metri am intrat Intr-un adevarat frigider. Intuneric, frig, nici 0 placere. Am Inotat repede In sus, spre soare. In plus, mi-a plesnit un vas capilar din nas, ~i sangele nu era Intunecat, ci ro~u-aprins. Daca a~ fi ramas mai mult sub apil, a~ fi putut avea probleme. De-abia acum am priceput ca, In ziua aceea, eu Incercasem, de fapt, sa-mi pun capat zilelor, dar In a~ fel Incat nimeni sa nu banuiasea lucrul acesta. Chiar ~i pentru doi Inotatori cu experien(A este, practic, imposibil sa seoata la suprafa(A un om care zace la fund, la 0 adancime mai mare de 20 de metri. Am Inteles atunci ca, In ultimul timp, In subcon~tientul meu se amplifica, foarte subtil ~i pe neobservate, un program de autodistrugere. Asta vara Insa eu socoteam ea I~i spun cuvantul oboseala ~i suprasolicitiirile nervoase mari. S-a dovedit ca este vorba, In primulrand, de atingerea unor noi niveluri ale con~tiintei ~i de interactiunea cu noile surse informationale. Mi-a devenit clar de ce, In ultima vreme, toate initiativele meIe comerciale ~i planurile de anvergura "au Inceput sa fie Inabu~ite cu blandete". Am vazut cu absolut alti ochi acele situatii In care m-am pomenit asta vara. Una dintre ele a fost atat de absurda, Incat m-a ajutat sa Incep sa ma adun. lata In ce a constat aceasta.

Cuno~team (, persoana, care ma ajutase In cateva Imprejurari, ~i Inca dezinteresat. Emu doar mici servicii, totu~i era un lucru placut. - ~titi, a~ vrea ~i eu sa va rog sa-mi faceti un serviciu, a zis el. Trebuie sa transfer 0 anum ita suma de bani Intr-un cont dintr-o banca din Occident. Eu am sa va Inmanez aici aceea~i suma de bani, iar dumneavoastra 0 veti transmite acelei ~ 72

persoane pe care 0 va indica omul ce va depune banii la banca. Doream foarte mult sa-I ajut ~i am Inceput sa dau telefoane tuturor euno~tintelor. Era totu~i vorba de 0 suma destul de mare ~i nimeni nu putea face transferul. L-am sunat pe solicitant. - ~titi, probabil nu vom mai reu~i, a spus el. Daca, peste doua zile, suma nu va fi transferatii, nu mai are nici un rost. A~a ca va multumese pentru ajutor ~i sa uitiim de discutia noastra. Eu Insa nu aveam lini~te din cauza acestei situatii. Cum ~a, am dorit eeva ~i - na-ti-{) buna! - n-am fost In stare sa obtin? ~i, din nou, mai fae ciiteva Ineercari. Pe~e 0 zi ma Intiilnesc eu eel care ma rugase. - Ati avut noroc, zie, am gas it 0 persoanA care va transfera banii. Am sa va fac 0 vizitii peste douAzile.

- Minunat, da el din cap a aprobare. DupAdoua zile ne Inmlnim ~i Ii spun: Astilzi a sosit 0 ruda a persoanei care v-a transferat banii. Trebuie sa-i dati lui aceastii suma. Fostul meu solieitator zambe~te larg: - N-am bani, ziee. II privesc eu mirare ~i Incere sa ma dumiresc. - Dar ati spus ea Ii veti Inapoia? Aveam In vedere cii Ii voi da peste un timp oarecare. Altfel m-~ fi descurcat ~i tara dumneavoastrA.

-

-

- Dine. Cand veti putea Inapoia banii? - Am sa ma striiduiesc s-{) fae cat mai euriind, dar tennenul real este peste trei luni. - Dine,Ii raspund,vom a~tepta. 73

i L

If

~

I

r

1

~

.~

Seara dau un telefon in America ~i incere sa ma justific in fata persoanei care a riscat sa se increada in mine:

-

Ceva am sa imprumut, ceva am sa vand, ceva am sa cii~tig, ii spun, dar am sa incep sa inapoiez banii in timpul cel mai apropiat. Va inapoia omul acela banii sau nu, eu unul ma oblig sa~i restitui treptat. Povestea continua. Dupa trei luni vin la persoana care ceruse bani. inainte de aceasta II sunam In fiecare siimbata ~i el I~i confirma promisiunea.

- Sunteti gata sa Inapoiati banii? - II Intreb. EI ziimbe~te iar:

-

~titi, eu n-am bani. Bine. Ciind mi-i yeti putea da ?

- Nu mai Inaintede trei luni, zice.

.

Stau ~i privesc In tacere podeaua. Ce-i de facut? Sa Incere sa rezolv problema prin procedeul, obi~nuit pentru Rusia, de restabilire a dreptiitii? Sau sa incerc sa recurg la posibilitiitile care-mi mai stau Inca la dispozitie? in aceastii situatie ma bucura foarte mult un singur lucru: nu simt nici un pic de suparare sau ura falii de omul asta. Numai pentru aceasta, ~i tot merita sa pierzi orice suma de bani. Ma schimb In mai bine, ~i acest fapt reprezintii 0 adevarata fericire. Toate celelalte sunt lipsite de importanlii. - Haideti sa procedam In [elul urmator, propun eu p~nic. De azi, suma Incepe sa creasca, pentru Inceput - cu 10 % pe luna. Peste trei luni ea va fi mult mai mare ca acum. Dacii Insii, in decursul acestei luni, restituiti suma, 0 puteti da flira dobiinda. Ati Imprumutat suma asta de la mine? Ati Imprumutat-o. Prin urmare, puteti Imprumuta ~i de la altcineva.

Peste ciiteva zile luam legatura prin telefon. - Am Incheiat 0 Intelegere In legatura cu un Imprumut ~i, peste doua saptamiini, am sa va inapoiez suma necesara, zice el. - Peste 0 saptiimiina plec In Crimeea, spun eu. La dumneavoastra are sa vina 0 ruda Indepartatii de-a mea, in care, binelnteles, am incredere. EI Ie va trimite banii celor carora Ie sunt destinati. Peste doua saptamiini telefonez din Crimeea la Peterburg. Simt ca trebuie sa apara probleme in legatura cu banii. Fire~te, starea mea e de vina, dar, nu ~tiu de ce, nu sunt In stare sa ma calmez. "Va fi un lucru foarte ciudat, m-am giindit, daca ruda mea va prirni banii". Acest eveniment ciudat s-a Intiimplat cu adevarat. Banii au fost restituiti toti, dar iatii ca a doua zi s-au confirmat presimtirile mele. Fiindca ruda mea a fost un gura-casca, Intreaga suma i-a fost furata din servieta. Am Inteles ca sunt supus unui tratament, ~i Inca unuia cu mijloace destul de radicale, ~i m-am lini~tit Indata. lar peste Inca 0 luna, In august 1998, s-a prabu~it sistemul bancar, apoi economia Rusiei ~i, 0 data cu ea, toate afacerile mele. Atunci sufletul mi s-a lini~tit cu totul. Am observat ca e destul sa visez un pic la ceva, nu numai In giind, ci impliciind ~i senti mente Ie, ~i totul se destrama imediat. Potentialul sentimental de baza trebuie totu~i orientat mereu nu in exterior, ci in interior, nu spre uman, ci spre Divin, mai cu seama acum, In ace~ti doi ani. Derulez flim graba evenimentele viitoare. Peste zece zile Imi lansez cartea a cincia la Moscova. Voi fi din nou Intrebat:

74

75

;1

1

~ ,

ce se Intampla cu Rusia? De ce oamenii care se afla la putere savar~esc fapte absurde, ilogice, daunand atat altora, cat ~i lor In~i~i? ~i la mijloc nu e pur ~i simplu coruptia, cand statui sarace~te, iar demnitarul se Imbogate~te, cand se saboteazii intentionat adoptarea unor legi normale. Se creeazii impresia ca oamenii din tara s-au dezvatat sa gandeasca ~i sa conduca. intr-o oarecare masura, lucrul acesta poate fi explicat prin faptul ca In perioada socialismului a triumfat lipsa de profesionalism. Un om de treaba nu putea fi la putere. Oameni lipsiti de principii ~i de moralitate primeau bani ~i putere, fiindca sistemul idolatriza omul. Jar omul nu-i atat trup, cat spirit ~i suflet, adica scopuri ~i principii, etica ~i moralitate. ~i noi, pana In prezent, purtam In subcon~tientuJ nostru aceasta orientare. Cu cdt este mai puternicii in sufletul jieciiruia dorin/a de a-i dispre/ui, a-i uri # a-i blama pe demnitarii puterii, pe sine, propriul destin, cu cdt mai multii energie se risipe~te pen/ru ciiutarea celor vinova/i # pentru urafa/ii de ei, # cu atdt mai pu/inii energie riimdne pentru in/elegerea situa/iei ~i pen/ru aC/iunile corecte care ar permite schimbarea acesteia Pentru a Intelege istoria ~i a aprecia just evenimentele care se Intampla, trebuie sa repetlim de zeci de ori: Nu trebuie sa cautam vinovati. Nu exista vinovati. Atunci energia distructiva se va transforma Intr-o energie creatoare ~i comprehensiva. ~i totu~i de ce deputatii, demnitarii ~i politicienii no~i nu sunt deloc In stare sa gandeasca ~i sa conducii? Ceva nu-i In ordine In relatiile lor cu timpul. Ei nu pot face legatura dintre cauza ~i efect. 0 uluitoare lipsa de perspicacitate.

-

76

Sa judecam logic. Materia consta din spatiu, adicii, potrivit fizicii moderne, este spatiu curbat Intr-un anum it mod. Materiei ~i spatiului Ie da na~tere timpul. Pentru a Intelege 0 situatie, a 0 tine sub control, trebuie sa ne deta~am de situatie ~i sa ne ridicam deasupra ei. Orice eveniment se produce In timp. Deta~rea de situatie este, totodata, deta~are de timp. Cu cat mai mult ne deta~am de 0 situatie temporala concretii, cu atilt mai mari sunt dimensiunile timpului pe care II cuprindem ~icu atat mai lent Incepe timpul sa curga. Daca am putea privi, In acela~i timp, tot Universul, am vedea ca el este aproape nemi~cat. Toate valorile umane, de asemenea, constau din timp. Cu cat suntem mai at~ati de principii ~i idealuri, de etica ~i moralitate, de bani ~i cariera, cu atat mai putin yom fi In stare ~i sajudecam normal. intr-o situatie noua ~i nea~teptatii, gradul de deta~are, de abstragere al omului trebuie sa fie cu cateva diviziuni mai Inalt, altfel el nu va fi In stare sa Inteleaga noua situatie ~i sa pastreze controlul asupra ei. indelungata perioada de stabilitate economica ~i politica schimba pe neobservate gandirea oamenilor care locuiesc In Occident, de aceea lor Ie este tot mai greu sa creeze noi forme de gandire. in Rusia a fost distrusa ideologia, adica spiritualitatea ~i moralitatea, ~i toti s-au aruncat de la valorile spirituale spre cele materiale. "Vitelul de aur", la randul lui, s-a prabu~it. Rusia, Incet ~i chinuitor, Invatii sa gandeasca. Se formeazii 0 noua ideologie, are loc revizuirea vechilor valori. Logica umana functioneazii In Rusia foarte prost. Toti sunt nevoiti, cate putin, sa se orienteze tot mai mult spre cea Divina. Dintr-o astfel de logica se vor forma mai apoi 0

77

."....-..

11

~

'!\

i

cultura, 0 ideologie, 0 constitutie ~i legi noi. Diagnostichez Rusia anului 1917, inainte de revolutie. Ata~area de spirit, suflet ~i personalitate este enorma, cu mult peste nivelul mortal. lata de ce trebuie sa invinga bol~evicii, iata de ce trebuie sa fie injositii personalitatea (iirii ~i a fiecarui locuitor al ei, trebuie sa fie injosit sufletul (iirii, altfel spus, cultura, ideologia, etica ~i moralitatea ei, trebuie sa fie injosit spiritul tarii, adica legile ei. Acum inteleg de ce, .in perioada socialista, au triumfat minciuna ~i lipsa de principii, la~itatea ~i tradarea. Diagnostichez Rusia inaintea crizei care a survenit in august 1998 ~i dupa aceasta. Lucru de mirare: dupa crizii, energetica (iirii a devenit mult mai curatA. Mai bine zis, nu purificarea este cea care ma mira - este un lucru absolut firesc - ci amploarea purificarii. S-a modificat radical dependenta de valorile umane, atat cele materiale, cat ~i cele spirituale. Daca e sa judecam dupa aceastA dinamica, Rusia este eliberata foarte temeinic de toate cramponarile. Cu alte cuvinte, exista speranta ca-~i va face aparitia noua giindire de anvergura. Ma uit la alte (iiri ~i se dovede~te ca situatia nu e prea buna. S.V.A., de pilda, aveau mai inainte ni~te parametri excelenti, acum insa energetica lor seamana tot mai mult cu energetica Rusiei inainte de revolutie. Altfel spus, concentrarea asupra principiilor, eticii ~i moralitAtii devine tot mai puternica. Germania e intr-o situatie de impas, concentrarea asupra valorilor spiritului este uria~. Olanda stA ~i mai prost. Acum e clar unde sunt bazele narcotnaniei, ale homosexualitAtii. incep sa inteleg intamplarea pe care mi-a povestit-o un 78

~

.~

arnic. - inchipuili-va, mi-a spus el, deschid un cont intr-o banca din Berlin. Depun acolo 10.000 de marci, apoi transfer din America in contul meu 20.000 de dolari, ceea ce inseamna mai bine de 30.000 de marci. in total - circa 43.000 de marci. Vroiam sa-mi cumpar 0 ma~ina in Frankfurt. M-am dus la filiala bancii, am spus numarul contului ~i am primit 7.000 de marci. Aceasta suma nu-mi ajungea ca sa cumpar ma~ina. A~adar, in cont trebuiau sa mai ramana 35.000 de marci. M-am gandit sa-mi scot 0 carte de credit, ca sa nu alerg de fiecare data la banca. Ma duc cu traducatoarea la banca ~i-mi exprim dorinta de a primi 0 carte de credit. Ei bine, nemtoaica din fata computerului imi spune ca ei nu-mi pot elibera 0 carte de credit, deoarece eu am in cont doar 3.000 de marci. Eu fac ochii mari.

\

i

11'

- Vreti sa spuneli ca nu am mai multi bani in cont? - Da, nu aveti mai multi bani. - ~i ce-i de Tacut? - Clarificati la oficiul central al bancii din Berlin, ridica ea din umeri. Ma duc la Berlin, intru la oficiul central ~i incerc sa ma lamuresc. Un functionar al bancii cerceteazii totul ~i ma anunta calm ca nu am bani in cont. imi dau seama ca am pierdut. Ei poftim! ~i cica nemtii sunt ordonati ~i punctuali. Fiindca veni yorba, continua el, mi s-a povestit cum un cuplu a adus la 0 banca germana 0 mare suma de bani, a inmanat-o operatoarei, ca aceasta s-o depuna in contul lor, ~i nici prin gand nu le-a trecut sa ceara vreun act care sa confirme faptul ca au transmis banii. lar operatoarea a declarat

79

-

'-}

i

~ "'~.

. ~~"'--"

apoi ca n-a luat banii. Atunci ciind au mers sa se pliinga directorului bancii, acesta le-a spus ca 0 cunoa~te pe acea doamna de mult ~i ca ~a ceva pur ~i simplu nu se poate inmmpla. Oar eu am mai facut transferuri de bani ~i prin alte banci. imi trece prin minte ca trebuie sa ma duc in America ~i sa incerc sa gasesc documente care sa dovedeasca transferul bani lor in banca germana. Deocamdatii insa, pentru orice eventualitate, I-am delegat prin procura sa-mi administreze contul pe un prieten care locuie~te in Berlin, ca acesta sa incerce sa obtina vreo informatie noua. Peste doua saptamiini, el m-a sunat. :;Iice crezi ca mi-a spus? Ridic din umeri: - Nu pot nici macar sa-mi inchipui. - Ei bine, s-a dovedit ca in contul meu sunt depuse doar 3.000 de marci, iar in contul in dolari, ca mai inainte, se atlau 20.000 de dolari. Probabil, ei pur ~i simplu nu considera dolarii drept bani. Adica, atunci cand i-am intrebat: "Am eu bani in cont?", ei, din cine ~tie ce motive, se refereau doar la marci. in unele banci, valuta straina incasata este convertita pe loc in cea locala. in Rusia mi s-ar fi spus: - Aveti putini bani in contul in ruble; daca doriti, puteti vira banii din contul in valutii ~i primiti carte de credit. in Germania insa lucrul acesta este imposibil. Acolo rotita se opre~te intr-o singura pozitie. Clac! - ~i punct, altfel nu e posibil. :;Itii, e ceva de-a-ndoaselea in capul lor in ultima vreme. Te uiti, omul pare inteligent, normal, dar e de ajuns sa se ciocneasca de 0 situatie atipica ~i mecanismul nu se mai pune in functiune. in ca" e vacuum. Daca pe pilmant se va schimba radical situatia, ei toti vor dispiirea ca mamutii. 80

- Nu-i nimic, I-am lini~tit, Rusia ii echilibreazii pe toti. in situatii obi~nuite, creierul nu ne functioneazii, in schimb in situatii critice ~i atipice - de unde vin oare? - ne apare ~i logica, ~i mintea, ~i perspicacitatea. imi vine in minte aceastii discutie. in tara i~i fac aparitia 0 conceptie despre lume corectii ~i legi normale, iar tara se transforma dintr-un de~ert intr-o gradina intloritoare. Din zi in zi , ideile devin tot mai materiale. lar intlorirea sau degradarea rapida a omului depinde de modul de gandire cu care i~i va face el intrarea in mileniul al treilea. Ma ridic din pat ~i ma due la baie. Las la 0 parte toate gandurile cu caracter general ~i ma gandesc la ziua pe care 0 am in fa(ii. Timp de cateva zile am sa stau, pur ~i simplu, culcat acasa ~i, pentru prima oarii in ultimii ciitiva ani, n-am sa fac nimic. Azi am treaba - trebuie sa vizitez 0 bolnava de cancer. Boala ei a ajuns la al patrulea stadiu, ea nu se mai poate ridica din pat. Daca a~ fi plecat in Crimeea, dupa cum imi planuisem, n-a~ fi reu~it sa merg la ea. :;Iidaca e pe-~a, se vede ca asta este soarta. imi fac din nou socoteala: pot oare s-o vindee? Dupa toate probabilitiitile - pot. Pot oare acum sa-i stabilesc diagnosticul de la distan(ii? Nu se poate. Prin urmare, ~i eu prezint disfunetii asemaniitoare ~i, in procesul diagnostiearii, se poate isca 0 rezonan(ii periculoasii pentru noi amandoi. Oare in ee moment n-am faeut fa(ii probei? Ma deconectez in interior de la toate ~i incep sa-mi examinez evenimentele de pe parcursul vietii. in fiecare eveniment observ ace~i disfunctie. Trufie sporitii, ambitii sporite ~i eoncentrarea asupra propriului eu uman.

..~

;f

81

-

'I

~ ,.~.. "

de a simti realitatea propriului eu Divin. A~adar, Ii putem spune unui eopil:

Nu mai sunt In eauzii banii ~i un destin ferieit. Situatia se extinde pe 0 seara mult mai larga ~i este mult mai perieuloasa, iar eonseeintele sunt mult mai grave. Rinita mea aeutii de aeum ~i bron~ita sunt, de asemenea, legate de aeeasta. Este prima iubire. Este yorba de exploziile de Indragostire ale tineretii noastre. Se pare ea, la prima iubire, amploarea euprinderii valorilor umane ere~te de sute de ori, iar un comportament corect este aici de sute de ori mai important dedit In alte situatii. De zeci ~i zeci de ori parcurg aeea situatie dind mi-a fost ofensatii iubirea, dar, ea ~i pana acum, Imi este interzis s-o diagnostiehez pe paeienta mea. Na-ti-o buna, niei nu banuiam cata nemultumire de sine, lipsa a dorintei de viatii, renuntare la iubire am acumulat cand mi-au fost umilite sentimentele luminoase. Ciit de interesant este oranduita viata, ma gandesc, peste " un an m-a~ fj putut alege eu un cancer pulmonar ~i n-a~ fj izbutit sa-i depistez eauza. Dar, cand vreau sa ajut pe altcineva, Imi este mult mai u~or Sa ma deta~ez de situatie ~i Imi apare 0 Intelegere eoreetii, care mai apoi Imi permite sa ma salvez ~i pe mine". Atunei eand ne Indragostim pentru prima oara, se produce 0 atingere a nivelurilor eelor mai Inalte ale valorilor spirituale. In eazul emotiilor noastre obi~nuite putem euprinde 0 lume doua, dar, dnd izbuene~te iubirea, se poate Intiimpla sa

euprindem toate eele treizeei ~i trei de lumi, adiea Intreg

~

- Sufietul tiiu ~i trupul tau se pregatese de iubire ~i tu 0 vei Ineerea In eurand, dar eea mai minunatii ~i mai luminoasa prima iubire va fj Intotdeauna doar un mijloc de ae~m.ulare ~ Divinului Inlauntrul tau. $i, In masura In care vel slmtl ea iubirea umana este doar un mijloe pentru iubirea Divinii, eunoa~terea oriciirei fericiri umane nu-ti va aduce dependenta, frica ~i suparari.

if

.

Universul. $i daea, atunei eand prima iubire ne-a fost umilita, nll eautam vinovati, iertam ~i ne pastram iubirea de Dumnezeu, avem ~ansa de a nu depinde de Intregul Univers ~i 82

~

-

1

~ ,-" .~..

ATITUDINEA

DE

PRACTICA VINDECATOR

FATA t

DE

2 decembrie 1998. In seara asta plec la Moscova. Acolo va trebui sa Intalnesc ~i sa ofer consultatii catorva persoane care au probleme de rezolvat. Apoi voi tine 0 prelegere. Zambind, Imi amintesc cum a evoluat atitudinea mea fata de consultatii, ~edinte de tratament. Primul meu impuls, cum e ~i firesc, este dorinta de a-I ajuta pe pacient. AI doilea meu impuls Insa oscila, se schimba mereu. La Inceput a fost contemplarea minunii. Era de ajuns numai sa vreau ~i pacientul se Insanato~ea. imi treceam de cateva ori palmele deasupra locului afectat de erizipel ~i, a doua zi, intlamatia disparea. Apoi a urmat concentrarea asupra aptitudinilor, posibilitatea de a ma perfectiona ~i de a merge mai departe. Un timp oarecare, singura mea sursa de venit au constituit-o consultatiile. Treptat, totul a Inceput sa se transforme Intr-o necontenita c~tigare a banilor. Atunci m-am dedicat picturii ~i sutletul meu se odihnea. Peste cativa ani, cand am V3zut ca

bioenergetica poate fi considerata 0 ~tiinti\, am apucat-o din nou pe aceea~i cale, fiindca eu unul nu pot trai rara 0 dezvoltare continua. Nu era yorba doar de dezvoltarea aptitudinilor, ci de posibilitatea de a-mi aprofunda conceptia despre lume. Apoi am intrat la cooperativa de pe langa Institutul de medicina N°I ~i, din nou, filozofia ~i aptitudinile mele au prins sa serveasca tot mai mult la ca~tigarea banilor. Atunci dorinta de a-mi continua activitatea de vindecator a Inceput sa dispara. Ma ciocnisem de un zid. in martie 1990 am descoperit pentru prima oara ceea ce mai tarziu am numit "Structuri karmice". Am ajuns pana la un nivel de extrema adancime, unde nu mai patrunsese nimeni. La acest nivel, medicina, psihologia, pedagogia, fizica, filozofia s-au dovedit a alcatui un tot indivizibil. S-au deschis perspective uria~e pentru cunoa~terea lumii. Pentru mine, lucrul acesta era ca un narcotic. Mai apoi, totul a Inceput, din nou, sa fie franat. La un moment dat, ~i-a racut loe Intelegerea: "Eu nu trebuie sa-i vindec pe oameni, eu trebuie sa-i ajut sa se vindece. Pentru aceasta Insa ei trebuie sa se schimbe. Prin urmare, trebuie sa gasesc posibilitati ~i moduri de schimbare in profunzime a caracterului omului". in cautarea unor astfel de schimbari am analizat logic chestiunea ~i am ajuns la singura solutie posibila: pentru a ne schimba pe noi In~ine, caracterul nostru, este necesar sa transcendem limitele propriului eu. ~tiinta nu ne poate oferi mijloace adecvate In acest sens. Toate tehnicile de inriiurire psihica ~i fizica, inclusiv substantele chimice, n-au reu~it sa obtina decat 0 deta~are de scurta durata. Ele n-au fost In stare sa produca in caracterul individului schimbari de profunzime,

84

.85

I

-:-

~ I

~

r

-. ~,.'

stabile, pe cand deta~area de cele omene~ti, acumularea iubirii de Dumnezeu face ea acest lucru sa devina posibil. ~edintele mele cu pacientii s-au transformat Intr-o cautare a unei modalitati de schimbare a fiintei umane, a personalitatii ~i a conceptiei despre lume. Un aspect foarte important: m-am convins ca lozinca nu funC\ioneaza daea autorullnsu~i nu Indepline~te acel lucru spre care Indeamna. Soarta ma obi iga sa "rodez" pe propria-mi piele unele dintre solutii, punandu-ma In fata unor situatii Tara ie~ire. ~i doar atunci cand, agatiindu-ma de logica Divina, reu~eam sa Ie fae fata, Imi era permis sa Ie aduc la cuno~tinta ~i altora. Aceasta maniera de lucru Ie permite pacientilor mei sa obtina 0 schimbare reala ~i sa supravietuiasca situatiilor critice. In ceea ce ma prive~te, ~edintele Cll pacientii Imi ofereau posibilitatea de a ma autoperfectiona ~i ~ansa de a ma salva pe mine ~i pe copiii mei, caei am constatat ca am 0 mo~tenire ereditara nu prea buna. In ultimul timp Insa ~edintele au devenit grele ~i istovitoare, iar, mai nou, de cand au Inceput sa mi se duca de rapa ~i sanatatea fizica, ~i toate treburile, simt 0 oarecare jena sa mai ofer consultatii. Dar iata ca, de curand am reu~it s-o scot la capat cu "tema personalitiitii" ~i lumea a devenit din nou frumoasa In ochii mei. Am Inteles ca este necesar un grad mult mai mare de deta~are de eu-ILIman. Cramponarile astea se vor strecura la nesfii~it, atiita timp cat nu vad In mine decat 0 fiintii umana. De fapt, eu deseind din eauza primara, sunt conectat la ea, 0 port In mine ~i eu-I meu adevarat este eel Divin. EI este euprins In Dumnezell ~i In iubire. Intre eu-I uman ~i eel Divin exista trepte intermediare. Trebuie sa Ie ure, pereepand tot mai clar realitatea eu-lui Divin 86

~i diminuand pas eu pas dependenta de eu-I uman. Nu demult, In timp ee ma pregateam de 0 ~edin\A, aeordandu-mi fortele la 0 noua zi de munea grea ~i chinuitoare Intru ajutorarea paeientilor, m-a striifulgerat gandul: Inainte Ie spuneam oamenilor: "Va rugati nu pentru a ee~i ~i a obtine ceva, ei, ea prin rugaeiune ~i iubire de Dumnezeu, sa va sehimbati voi In~iva". Cu alte euvinte, ma rugam pentru mantuirea eu-Iui uman, pe eand menirea rugaeiunii este de a salva eeea ee este Divin In noi. In masura In care ne axam viata pe pastrarea ~i sporirea Divinului din sutletele noastre, Ineepe sa Intloreasea ~i sa se dezvolte umanul. Mi-am zis atunei: - Ii inviti pe oameni la ~edintele tale pentru a-i ajuta sa deseopere ~i sa simtii realitatea propriului eu Divin. Pentru tine Insa ~edintele Inseamna aeeea~i posibilitate de a-ti spori Divinul din sutle\.

~..

e-

;!

.

-

i

, .. .

.~.

.~

raului Neva. Vremea era frumoasa ~i raul sciinteia sub crusta de gheatii.

PURl

Fl CAREA

Stau la birou ~i privesc cadranul ceasului. La 11.00 trebuia sa ma sune 0 pacienta, careia ii promisesem 0 consultatie telefonicii. Acum e 11.15, dar telefonul nu suna. Afara, dincolo de geam, se face simtita primavara, de~i nu e dedit 19 februarie. Straluce~te un soare cu adevarat primavaratic, peste tot se a~terne zapada. Recentele ninsori au dat la inceput farmec ora~ului, apoi troienele albe s-au topit ~i s-au transformat intr-o masa lichida de culoare bruna. Ora~ul a revenit la aspectul sau dintotdeauna: mizerie, ~osele proaste, semafoare defecte. "Tara semafoarelor defecte" - m-amgandit. Oar imediat pun capat tentatiei de a duce mai departe aceste ganduri. Pur ~i simplu, moralitatea, onestitatea, iubirea umana sunt calcate aici in picioare ~i tara sufera. Ne-am inchinat la cele omene~ti, deci urmeaza sa fim vindecati prin suferinta de aceasta tendinta. lar goana dupa vinovati nu poate decat sa agraveze situatia. Imi amintesc ziimbind intamplarea de ieri. Ne deplasam cu ma~ina unui amic spre Ermitaj de-a lungul 88

- Auzi, tu nici de dragul copiilor liii n-ai vrea sa pleci din Rusia? Am ramas un timp liicut, cu ochii atintiti spre geam, dincolo de care se perinda peisajul urban. - De fapt, in primul rand, tocmai de dragul copiilor nu vreau sa plec de aici, am riispuns eu intr-un tarziu. In urma cu doua zile m-am intors de la Berlin. Mai toti acei care au emigrat in Germania au faeut-o de dragul copiilor ~i aproape 80 % din copiii lor au devenit narcomani. Aici, in tara asia, ei au fost umiliti in fericirea lor umana, dar , stabilindu-se acolo, ei au inceput sa se inchine acestei ferieiri ~i sa triiiasca numai pentru ea, astfel incat axarea pe con~tiinta ~i pe eu-I uman Ii s-a intensificat de cateva ori. ~i uite ~a, pentru a supravietui, copiii lor sunt nevoiti sa devina narcomani.

;I

- ~i ce ne ramane de facut, sa sliim ~i mai departe in mizerie ~i sa preamarim iubirea de Dumnezeu? - zambe~te interlocutorul meu. - Ce sa-ti spun? Ca ne-am trezit cu totii in mizerie nu este deloc intamplator, cat despre iubirea de Dumnezeu, ea trebuie preamarilii oricand. ~i apoi, eu nu incerc acum sa propoviiduiesc ceva, nu fac decat sa constat faptele a~a cum sunt ele. Am avut 0 pacienta tiinara, armeandi de origine. Cand revenea pentru cateva luni in Armenia., fata slabea, se simtea minunat, sufletul i se umplea de bucurie. Cum se intorcea in Germania, imediat adauga in greutate, incepea sa-i cada parul, iar simturile i se toceau. Toate aceste indicii vorbesc despre intensificarea brusca a programului de autodistrugere. Nemtii 89

...............

.....

\

~ .

care locuiesc pe teritoriul Germaniei poseda un fel de imu-

nitate la bunastarea materiala sporita. Multi dintre ei, dupa cum am constatat, ~i-au trait vietile anterioare in Africa de Sud, unde idolatrizarea iubirii umane ~i saracia lucie fac casa comuna. In Germania, dimpotriva, ceea ce conteaza este bunastarea ~i intelectul. Dar, pe seama reminiscentelor africane, severa ~i pedanta Germanie reu~ea sa se echilibreze interior. Acum insa, pe tot cuprinsul globului, opozitiile se atenueaza ~i se anunta probleme serioase. Mai inainte, gelosul se arunca in cealalta extrema, dedicandu-se carierei ~i dezvoltandu-~i aptitudinile ~i intelectul, iar trufa~ul traia cu problemele de familie sau evada in arta, in poezie. Acum insa ambele extreme au ajuns la 0 stare de suprasaturatie, de aceea pendularea de la 0 valoare umana la alta nu mai este de nici un folos. In momentul de fatA trebuie Sa dam la 0 parte toate cele umane ~i sa ne indreptlim pa~ii spre Dumnezeu. Or noi nu suntem obi~nuiti cu ~a ceva ~i nici nu ne pricepem cum s-o facem. Barbatul conduce m~ina de-a lungul cheiului, doar pe jumatate atent la ce-i spun. - Nu ti se pare ca, in curand, toti oamenii cu mintea intreaga vor parasi aceasta tara? Bine, sa zicem ca in Rusia energetica interioara este destul de buna, continua el, ceea ce se rasfrange pozitiv asupra copiilor tai: sufletullor devine mai cura!. Dar cine ii va instrui ~i ce pot invata ei aici? Structurile de baza ale societati i au fost demolate. Din cultura s-a ales praful. Potentialul intelectual i-a fost distrus. Sa fie asta garantia infloririi in viitor a Rusiei? Parerea mea este ca, in momentul de fatA, ne confruntlim

-

. ~

.

cu situatia in care starea interioara este mult mai importanta decat cea exterioara. Prin foame sunt vindecate multe boiL Insa 0 infometare permanenta duce la epuizare ~i la moarte. Astiizi Rusia sufera, in primul rand, de 0 foame de ordin spiritual ~i moral, foame de iubire umana. Daca transformarile interioare se vor produce, urmeaza ca ~i toate celelalte aspecte, inclusiv cele exterioare, sa se schimbe in mai bine. La 0 analiza de suprafatA, lucrurile se prezintli astfel: democratia nu este posibila tara un sistem legislativ bine gandit, tara libertatea presei, tara exercitarea controlului asupra functionarilor de orice rang ~i destituirea acestora, atunci cand nu sunt in stare sa se achite de indatoririle lor sau cand, prin actiunile lor, prejudiciaza societatea ~i statuI. Ne continuam drumul. Putin extenuat privesc prin geamul ma~inii la cladirile luminate de soare ~i la ora~ul sclipind sub albul zapezii. Insotitorul meu observa cu raceala: - Cand Rusia se va insanato~i, eu cu tine Yom fi demult pe lumea cealalta. ~i totu~i, spune-mi, chiar iti place sa-ti duci zilele in tot balamucul acesta? - In primul rand, nu ma plictisesc, ii raspund, iar, in al doilea rand, sa ~tii ca absurditatea asta generalizata nu-mi face catu~i de putin placere. Dar n-ai ce-i face, ordinea se vindeca prin haos. In tara asta este inutil Sa speri intr-o logica umana. In schimb, este minunat Sa traie~ti dupa cea Divina. - Cu 0 saptamana in urma, in Germania, am avut un caz curios, am continuat eu. 0 doamna s-a inscris la mine pentru 0 consultatie. Ca sa ajunga la destinatie, ea a trebuit sa se deplaseze mai intai cu trenul, apoi sa coboare ~i sa mai parcurga cateva striizi pe jos. ~i, acum, imagineaza-ti cum sta

90

91

I !.

If

1

~ .

ea pe peron in Germania, tara in care pana ~i notiunea de biidaranie" este de neconceput. i)i iata ca se apropie de ea 0 "alta doamna ~i-i arde una zdravana cu piciorul, apoi 0 prive~te naucita, i~i cere scuze ~i pleaca. Parca 0 vad ~i acum cum sta in fata mea ~i-mi poveste~te acest incident, iar pe chipul ei frumos se cite~te stupoarea ~i confuzia. - Spuneti-mi, ce-a fost asta? - ma intreaba ea uluita. Ii fac u~or semn cu mana. - Vi s-a dat de inteles de sus ca ~edinta a ~i inceput. - Cum a~a? - nu se dumire~te ea. - Pretentiile dumneavoastrn launtrice falii de semeni, in ceea ce prive~te idealurile, moralitatea, etica ~i iubirea umana, sunt enorme. De obicei, acest tip de agresivitate se degaja lent, in doze mici, generand disconfort in relatiile cu oamenii, probleme de sanatate ~i necazuri in vialii. Dumneavoastra veniti la ~edinlii ~i toate procesele se accelereaza fulgerator. Agresivitatea indreptata Impotriva celor din jur vi se amplifica de sute ~i sute de ori. Victima atrage criminalul. Vreau sa vii felicit: de~i cu chiu cu vai, ati reu~it totu~i sa acceptati aceasta situatie earn 50 %. - lar acum sa revenim, a~a u~urel, la problemele noastre, mii adresez amicului meu. Aici, spre deosebire de Germania, vei gasi de mii de ori mai multe posibilitati de acest gen care sa te purifice. Rusia bate toate recordurile nu numai in materie de coruptie, ci ~i in biidiiranie. Daca vrem intr-adevar sa instauriim ordinea in societate, sa ne punem mai Inmi ordine In suflete. Ne apropiem de intersectie ~i oprim la semafor. A~teptiim pana se aprinde lumina verde ~i 0 luiim din loc. Amicul meu

..."

apasii pe acceleratie ~i, cu 0 smucitura, ma~ina 0 ia din loc. Deodata, ne apare brusc In falii 0 alta ma~ina, circuland pe ro~u. i)oferul Incearca sa franeze, dar este prea mrziu: ne izbim cu putere de m~ina care zbura pe langa noi. Aceasta 0 tine Intr-o goana nebuna mai departe, rasucindu-se din mers la 180°, love~te In piin 0 alta ma~ina, parcata langii trotuar, ~i, cu bara de protectie f1icutazob, mai parcurge Inca vreo 10 metri, dupa care, In sfiir~it, se opre~te. Coboram din ma~ina ~i examinam pagubele produse de accident. "Mercedes"-ului nostru i-a fost retezata bara din fatii, in rest ma~ina n-a avut de suferit. Un domn de vreo 30 de ani se apropie de noi ~i ne Intinde cartea lui de vizitii. - Am fost martor cii ati trecut pe verde ~i pot s-o confirm, daca e nevoie, zice el. Acum insa, vii rog sa ma scuzati, mii griibesc ~itrebuie sa plec. Din ma~ina accidentatii coboara f1iragraba un individ mnar, cu IIn aer u~or banditesc. - Deci a~a, zice el, sa fie clar: eu am trecut pe verde, voi pe ro~lI. - Imediat vor sosi ~icei de la politia rutiera, cu ei vom sta de yorba, riispunde Insotitorul meu. Cat timp se poarta aceasta discutie, nu pot decat sii ridic din lilneri. La urma urmelor, ne aflam in Rusia. Dacii fIacaul asta are pile pe unde trebuie, n-o sa mii surprinda cand, cu trei martori In favoarea noastra, se va constata ca, de fapt, noi am fost cei care all trecut pe ro~u.

- Asculta, Ii zic amicului meII, am cam Inghetat, hai sa 92

93

-..~-"...

-

I I.

;(

.. .

'.,

~

~ ,...~

~.. ,-'

mergem sa stiim in m~ina. Ne ocupiim locurile in ma~inii, iar pe mine ma apuea rilsu\. EI se uitii mirat la mine: - Care-i treaba? - Pai, ee erezi ea s-a intiimplat? Ne plimbam a~a, vajniei, ea boierii , eu ma
- Ei, ce zici, n-o ducem ehiar ~a de rau, nu? Amicul meu riide in hohote: 'r'" - Traim intr-o tara de vis ~i zau daca n-o ducem minunat! - exclama el printre sughituri. Toate acestea mi Ie amintesc acum, stiind in biroul meu ~i privind pe geam. Azi e frumos afara. A~ putea ie~i la iarba verde, dar e mai bine sa ma ocup de cartea a ~asea. Intr-o zi cu soare lucrul merge mai cu spor. Privesc la ceas, e [1.20. Telefonul tace. Deci pot sa plec. Ma ridic de la birou ~i, in acee~i clipa, aud suniind telefonu!. Doamna de la eelalalt eapat (ma suna din altii tarn) mi-a studiat destul de atent cartile. In caracterul ei ~i in felul de a 94

.~

percepe lumea s-au prod us schimbari considerabile. Dar problemele nu i-au disparut cu totul ~i ea dorea sa afle ce n-a reu~it sa inteleaga ~i sa duca pana la capat. Cu atat mai mult cu cat aeum era gravida ~i se punea problema na~terii prin cezariana. I-am examinat campul ~i am Inceput sa-i explic: - Campul primului dumneavoastrii copil, pe care I-ati nascut eu eativa ani in urma, nu arata rau. in precedenta sa viata, el a reu~it sa treaca de probele care-i puneau la incereare iubirea, astfel incat urma~ii lui aratii destul de armonio~i. Tocmai de aeeea, el beneficiazii de protectie suplimentara. Campul ~i parametrii ii sunt suficient de armonio~i. Copilul pe care-I purtati acum are a situatie mai complicata. in el zace de pe aeum aeea educatie gre~ita, pe care i-ati altoit-o in precedenta viatil~ De aceea, chinurile indurate de dumneavoastra la na~tere i-ar putea coreeta Intrucatva structurile spirituale. Suferintele ne imping spre iubirea Divina. Pe masura ce ne concentram asupra aeestei iubiri, suferintele devin tot mai putin necesare indreptarii noastre interioare. Renuntand periodic ~i de buna voie la logica umana, la tot ce ne este drag, pentru a trai exclusiv prin iubire ~i logica Divina, reu~im sa avem parte de 0 dezvoltare armonioasa, pe masura efortului. Daca refuzam sa indeplinim de bunavoie principala lege din Univers, ni se impune in mod fortat sa 0 facem: prin situatii jignitoare ~i conflictuale, prin nedreptatiri ~i tradari. Daca nu suntem in stare sa Ie acceptam niei pe aeestea, atunci ne sunt trimise In ajutor bolile ~i nenorocirile. Daca refuzam sa Ie acceptiim ~i pe acestea, in ajutor ne vine moartea. Oricand ~i oriunde, este yorba doar de ajutor. Dumnezeu nu pedepse~te niciodata. Multe din cate se

;I

95

-

~

1

.

ruptura in relatii. Socot ca trufia ~i gelozia sunt pentru mine ni~te teme deja "inchise". - V-ati pus, de bine, de rau, in ordine straturile superioare ale emotiilor, cat despre cele de profunzime, acolo unde intre emotiile dumneavoastra ~icele ale copiilor ~i nepotilor exista 0 comuniune, lipsa de armonie inca mai persista.

abat asupra noastra ni se par 0 pedeapsa, ~i asta fiindca in viata ne conducem doar dupa logica umana. Cand sutletul inceteazii sa se mai "hraneasca" din iubire, ajungand sa depinda in totalitate de eu-I omenesc, se poate produce 0 dezintegrare a structllrilor subtile care sunt responsabile de viitorii no~tri lIrma~i ~i de existentele viitoare. Oar nu numai ace~tia pot fi goliti de energie. Prin aceste structuri poate fi pompata iubirea din intreaga omen ire. lar, cand sutletul nu se mai hrane~te cu iubire, pierzand contactul cu eu-I superior, avansarea continua a acestui proces devine tot mai periculoasa pentru toti locllitorii Pamantului. Oaca tot veni yorba, la un nivel mult mai subtil, noi suntem conectati la toate civilizatiile din Univers. Oeci Ie pot fi aduse prejudicii ~i acestora. Intervine un moment de tacere. Apoi ii aud vocea nedumerita in receptor:

-

96

.-.J

"'N-""-

\ i.

Ciudat, zice doamna, dar am impresia ca nu mi-a mai

ramas nici un dram de trufie.

- Trufia se na~te din gelozie, ii zic eu. - Scuzati-ma, dar m-am incurcat de-a binelea, spune femeia.

- Nu va sllparati, dar nu inteleg, ce legatura au toate lucrurile astea Cllmine ~i cu copilul meu? Atunci Ii explic mai departe: - La copilul dumneavoastra prevaleazii insemnatatea eu-Iui uman: el i~i percepe eu-I uman ca fiind mai real decat cel Divin. Pentru a indrepta aceasta situatie, este necesar ca, in timpul na~terii, sa va fie pus in ordine sutletul prin umilirea eu-Iui lIman. Ma refer aici la cezariana ~i la problemele pe care Ie puteti avea dupa na~tere (poate aparea din senin 0 infectie grava, etc.). Cli alte cuvinte, in straturile de profunzime ale sutletlilui mai sunteti inca cramponata de valorile umane. - Cer SCllze,spune ea incurcata, dar am muncit mult ca sa ma indrept. in clipa de fa\ii a~ fi in stare sa accept orice e~ec, orice spulberare a proiectelor ~i sperantelor, orice conflict ~i

-,,,,

;

- La baza trufiei sta axarea pe spirit. Acest gen de axare cauzeazii cramponarea de voin\ii, principii, scopuri, intelect, aptitudini. Aici, de bine, de rau, ati reu~it sa va invingeti dependenta. Oar notiunea de "sutlet" este mult mai ampla decat cea de "spirit". Sutletul da n~tere spiritului. De aceea cramponarea de sutlet genereaza in mod automat ~i 0 cramponare de spirit. Ce cuprinde sutletul? Iubire de oameni, etica, moralitate, noblete, idealuri, relatii interumane. Oumneavoastra ati reu~it sa puneti in ordine straturile superioare. Imediat am sa testez cat de puternic v-ati cramponat de diversele niveluri ale sutletului ~i 0 sa intelegeti mai bine ce vreau sa spun. A~adar, yeti izbuti, in proportie de 80-90%, sa treceti peste certuri ~i despartiri, pastrandu-va totodata iubirea de Dumnezeu, ceea ce e foarte bine. La baza relatiilor stau idealurile, spiritualitatea, nobletea. Prabu~irea acestor idealuri, nedreptatea Ie yeti putea accepta insa numai in proportie de 20%. Cat despre tradare ~i ofensarea eticii ~i moralitiitii, parametrii dumneavoastra coboara mult sub zero: aproximativ

A

97

--

,"'1-.

.-

-

minus 500. lar jignirea iubirii omene~ti n-o veti putea accepta sub nici 0 forma. Nu numai ca nu veti reu~i sa pastrati iubirea, dumneavoastra veti Incepe cbiar sa ucideti iubirea Divina. De aceea trebuie sa va traiti viata, acceptand ca 0 purificare a eu-Iui Divin ~i a iubirii Divine orice umilire a relatiilor ~i prabu~irea idealurilor. Trebuie sa acceptati, de asemenea, jignirea moralitatii ~i umilirea iubirii umane. Primiti-Ie ca pe 0 ~ansa de a va salva copiii ~i pe dumneavoastra In~iva. Indiferent de nivelul la care s-ar produce, destabilizarea eu-Iui uman trebuie acceptata nu numai pasttind iubirea de Dumnezeu, ci concentnindu-va la maximum asupra acestei iubiri, asupra propriului eu Divin. Trebuie sa va ridicati deasupra umanului, sa va diminuati dependenta de acesta, tari Insa a va dezice de el. Iubirea omeneasca este materia prima pentru iubirea Divina. Cu cat mai iubitori ~i mai bliinzi am fost In copilarie, cu atat mai multe ni se vor dezvalui In procesul de cuno~tere a iubirii Divine. - Acum se pare ci Incep sa Inteleg, spune doamna. L-ati

- Sigur ca da, raspunde ea miram. - Va aduceti aminte, eu scriam acolo ca, pana la varsta de doua luni, sexul tatulu; se poate schimba?

-

putea examina ~i pe sotul meu? De ce are dureri de inima?

-

La el s-au acumulat multe suparari la adresa femeilor, zic eu. Cat despre eticA, iubire umana, el este cramponat mai

;

tare decat dumneavoastrr..

- N-ati putea sa stati de vorba cu ella telefon?

-

Ati citit cu atentie cartile mele?

Sigur ca a~ putea sta de vorba, exista Insa 0 solutie mult mai eficienta: scbimbiindu-va In profunzime, Indreptand : dumneavoastrr. Ii puteti acorda situatia copiilor ~; a nepotilor, un ajutor mult mai mare decat i-a~ putea oferi eu. - !>i totu~i lamuriti-ma, va rog, de ce sanitatea ~i caracterul barbatului depind de starea launtrica a femeii?

I i.

A~a este, Imi amintesc.

- Ei bine, acum zece zile plecam cu avionulln Germania ~i mi-am cumparat un ziar, sa am ce citi In timpul calatoriei. Am gasit In el un articol despre 0 descoperire senzationala tacuta de medici. S-a constatat ca, In primele zile ~i saptamani, orice embrion se dezvolta ca 0 fiinta de sex feminin. Sexul copilului Incepe sa se defineasca abia dupa doua sapmmani, cand fetita se poate transforma In baiat sau poate ramane fetita. Savantii au explicat acest mecanism In felul urmator. La Inceput, pe pamant au existat doar femele, iar Inmultirea se tacea prin autofecundare. Masculii au aparut abia mai tarziu. Vazuti In plan subtil, masculul ~i femela sunt unitari, pe cand exterior sunt opu~i. Filozofia chineza Imparte tot ceea ce exista in natura in "Yang" ~i "Yin", cele doua contrarii: masculin ~i feminin. Ei bine, sa ~iti ca In fiecare dintre noi este prezent atat principiul masculin, cat ~i cel feminin, spiritul ~i sufletu!. Dar, fiindca principiul feminin este primordial, reiese ca starea launtrica a femeii determina In considerabila masura nu numai sanatatea ~i caracterul copiilor ei, ci ~i pe cele ale barbatului. Mai Inainte, daca e sa revenim la terminologia mea de inceput, descriam acest proces In felul urmator: iubirea de Dumnezeu da na~tere iubirii fata de oameni ~i fala de lumea Inconjuratoare. Din iubirea de oameni se na~te etica ~i moralitatea. Moralitatea di na~tere spiritualitatii, spiritualitatea - intelectului ~i aptitudinilor. Acestea, 99

98

I

.~ -

1

i

~ .

la randul lor, contribuie la dezvoltarea bunastiirii materiale. Axarea pe prima veriga asigurii existenta fericitii ~i evolutia favorabila a intregului ~ir. Dar, cu cat ne axam mai mult pe una dintre verigile secundare, cu atilt mai iminentii este dezintegrarea Intregului lant. - Spuneti-mi, va rog, de ce, muncind atilt de mult, n-am reu~it totu~i sa obtin 0 purificare In profunzime? - Intreaba pacienta. - Uitati-va ~i dumneavoastrii, Ii explic, sa zicem ca puneti accentul pe bani. Ei reprezintii pentru dumneavoastrii principala sursii de supravietuire ~i stabilitate. Aveti multi bani ~i sunteti fericitii. Dar pe urma Incercati de 2-3 ori - tara successa investiti ace~ti bani, sau cadeti victima unei escrocherii, sau da faliment banca In care v-ati depus banii ~i, Intr-o buna zi, va treziti ca ati pierdut totul. Daca banii reprezintii pentru dumneavoastra unicul punct de sprijin, atunci 0 sa va ie~iti din minti sau 0 sa va sinucideti. Dumneavoastrii Insa ati reu~it Intre timp sa Intelegeti ca aptitudinile oferii 0 mai mare stabilitate ~i fericire decat banii. Unde sunt aptitudini, acolo sunt ~i bani. Dar iatii ca ati trecut printr-o serie de e~ecuri neprevazute ~i nu mai sunteti In stare sa stiipaniti situatia, sau simtiti ca ati Imbatranit ~i ca potentialul intelectual nu mai este cel de altiidatii, ~i atunci va dati seama ca spiritualitatea ~i nobletea aduc 0 fericire ~i 0 stabilitate mai mare decat aptitudinile ~i intelectul. Cand punctul de sprijin it reprezentau exclusiv resursele bane~ti ~i aptitudinile, triiati mereu cu griji ~i cu frica de a nu Ie pierde. Dar, cu cat mai mult va este frica, cu atilt mai curiind Ie pierdeti. Ciind scopul dumneavoastrii principal este sa fiti 100

nobila ~i sa va cultivati latura spirituala, dependenta de bani ~i aptitudini scade brusc ~i atunci va este permis sa Ie aveti. Ei bine, imaginati-va ca idealurile vi s-au prabu~it, ca ati fost nedreptiititii, iar planurile vi s-au risipit ca fumul. Atunci, pentru a supravietui, mergeti mai departe. Moralitatea, iubirea de oameni devin sensul vietii dumneavoastra. Aveti deja bani, aptitudini, intelect ~i spiritualitate, va bucurati de ele, va scaldati in ele ~i detinerea lor nu mai reprezintii un pericol pentru dumneavoastra. Nici macar nu mai depindeti de ele, caci sensu I vietii II vedeti In iubirea umana, care se situeazii mai presus de toate acestea. ~i iatii ca sunteti cuprinsa de un sentiment de iubire pentru 0 altii persoana. lar aceasta persoana va tradeazii iubirea, 0 Injose~te ~i 0 calca tara scrupule in picioare. Atunci va simtiti eu-I uman umilit In toate aspectele lui. Daca nu yeti izbuti sa gasiti un nou punct de sprijin, 0 sa va Imbolnaviti ~i 0 sa muriti. Mai Inainte omul, blestemand totul, se lepada de valorile spirituale ~i se arunca spre cele materiale, zicand ca nu'mai crede In nimic, ca, de acum incolo, pentru el conteaza doar banii ~i bunastarea materiala, ceea ce salva, Intr-o masura oarecare, situatia. Acum Insa acest mecanism nu mai functioneaza. Ne ramane doar 0 singura solutie: sa renuntam la a ne mai sprijini pe eu-l uman ~i pe iubirea umana ~i sa Incercam a ne simti eu-l Divin ca fiind mai real dedit eel uman. Pentru a putea simti mai profund iubirea Divina, trebuie sa incetinim pentru 0 perioada de timp activitatea eu-Iui uman. Inhibarea functiilor con~tiintei se obtine prin eliberarea de regretele trecutului, prin Inlaturarea fricii de viitor ~i a nemultumirii de prezent.

.~

~

,

-'

'"

,1

,

101

iio.

--

\

~ ,

Acceptati-va trecutul cu iubire In sutlet ~i tot cu iubire traiti clipa prezenta. priviti cu iubire In viitor. Di~inea(a ~i sear~ repetati: "in toate ma bizui pe voin(a Divina". In acest fel vetl bloca procesul de evaluare ~i control al situatiei, care reprezintii una dintre functiile principale ale con~tiintei: Practicati pentru Inceput acest exercitiu. Prin aceasta vet' acorda copilului dumneavoastra un ajutor considerabil. De ce munca depusa pana acum nu v-a adus rezultate deosebite? Fiindca dumneavoastra ati Inlaturat dependenta de straturile exterioare ale eu-Iui uman, Impingand totul In interior ~i sporindu-va In felul acesta dependen(a de straturile de profunzime. Din pacate, trebuie sa recunosc ca 0 asemenea evolutie nu venea In contradictie cu sistemul meu, caci, In mare masura, acesta servea eu-I uman. Mai Inainte ma rugam pentru salvarea eu-Iui meu uman, acum ma rog pentru salvarea celui Divin, mai exact, pentru a-I atla ~i a-i percepe realitatea ca fiind cea adevaratii. Mai Inainte ma rugam sa am parte de mai multi bani, talente, fericire. Acum ma rog pentru a cunoa~te ~i mai mult iubirea Divina ~i pentru a depinde cat mai putin de fericirea umana. Daca yeti simti aceastii diferenta, yeti reu~i, Intr-adevar, sa va schimbati. Timida, femeia ma Intreaba din nou: - Nu va suparati, dar ce anume, foarte exact, trebuie sa fac ca sa-mi ajut copilul? - Ei bine, fiti atenta aici, 0 sa va fac un bilant conform celor trei parametri. Primul - capacitatea de a accepta purificarea iubirii Divine prin umilinte ~i jigniri venite din partea semenilor. AI doilea - capacitatea de a accepta 102

-

purificarea prin suferinte fizice ~i nenorociri. Al treilea capacitatea de a accepta purificarea prin moarte. In ceea ce prive~te purificarea prin moarte, disponibilitatea dumneavoastra este apreciabila - 90%, prin suferinte fizice - circa 80%, iar prin necazuri venite din partea semenilor minus 100 de unitati. Prin urmare, In mod automat, copilul dumneavoastra va trebui vindecat prin boaJa: daca propria lui mama nu este In stare sa accepte purificarea prin supiirari din partea semenilor, atunci ce sa mai vorbim de el? Trebuie sa va aduceti aminte toate acele situatii In care ati fost jignita sau ati avut necazuri din cauza altora ~i sa Ie acceptati ca pe cea mai indulgentii forma de purificare. Le yeti accepta cu sentimentul de recuno~tintii ~i iubire fata de Dumnezeu. In felul acesta, suferintele fizice ~i nenorocirile din timpul na~terii ~i dupa aceasta nu vor mai fi necesare. Doamna Imi multume~te ~i Inchide. Imi mut Incet privirea spre geam. De afara riizbate aceea~i stralucire de Inceput de primavara. Cred ca trebuie sa merg ~i sa fixez acum aceasta conversatie ~i comentariile mele, pentru a Ie putea include mai apoi In cea de-a ~asea carte.

-

,1

..~..

~

i!..

\

~ ~

PURIFICAREA

KARMEI

Iubirea eterna este dincolo de limitele spatiului ~i ale timpului. Atunci cand gandurile, sentimentele" ~i actiunile noastre izvorasc din aceasta iubire, traim un sentiment de unitate cu toti cei din jur, fie ca unii dintre ei se situeaza la limita de jos' a existentei, iar altii au ajuns, dupa standardele noastre umane, in varful piramidei. Aruncati in prapastie, . departe de fericirea umana, noi incercam doua senti mente' diametral opuse: ingrijorare in legatura cu situatia noastra disperata, dar ~i bucuria de a avea, in conditii de maxima umilire a umanului, 0 posibiIitate incomparabil mai mare de a ne apropia de cele Divine, in timp ce iubirii dezinteresate ii este mult mai u~or sa-~i croiasca drum spre inimile noastre. Atunci ciind posedam 0 multitudine de bogatii umane, nu numai materiale, ci ~i spirjtuale, traim 0 bucurie pur orne. neasca ~i 0 senzatie de fericire, dar suntem in acela~i timp ingrijorati ca aceaSla fericire, care ne inunda, poate sa inchid~ . calea spre Divin. Daca insa, in acel moment, yom impartl bucuro~i fericirea noastraell cei care, intr-adevar, au Ilevoie de 104

ea, yom constat~5~pu mai suntem prizonierii fericirii ~i ca Dumnezeiescul n-a parasit sufletele noastre. A~adar, una dintre conditiile principale ale purificarii karmei este educarea eorecta a sufletului nostru in iubire pentru tot ce este Divin. Este important sa-i explicam copilului nostru ca principalul scop in viatii 11constituie acumularea Divinului in suflet ~i ca toate actiunile noastre se subordoneaza acestui obiectiv, de a cultiva ~i de a pastra iubirea in suflet. Orice alta ratiune ar sta la baza actiunilor noastre n-ar fi dedit agresiva. lmi amintesc de un pacient pc cate I-am "ghidat" 0 perioada destul de lunga de timp. Acesta imi urma riguros sfaturile, infrunta cu mult curaj incercarile la care era supus, se ruga mult. ~i, pentru un timp oarecare, starea lui se ameliora, dar imediat dupa aceea urma "prabu~irea". Analizam sute de ipoteze ~i earn un an ~i jumiitate am lucrat asupra acestei probleme. Nimic nu parea sa-i fie de ajutor. A~ fi fost in stare sa-mi continuu cercetarile ~i IS, ~i ISO de ani de acum incolo. in toata viata mea n-a existat nici macar 0 singura intrebare in fata careia eu sa fi batut in retragere, marturisindu-mi neputinta. Dar una e tenacitatea ~i alta e necesitatea de a accelera solutionarea unei probleme. Mai tarziu am inteles ca, atunci cand 0 problema nu-~i gase~te rezolvarea la un anumit nivel, raspunsul trebuie cautat in straturile mai ample, aflate la un nivel mai profund. Atat doar ca nu trebuie sa ma opresc, ci sa merg mai departe. Solutia a venit pc nea~teptate ~i intr-o maniera eleganta. Am hotarat sa-i sondez subcon~tientul, pentru a vedea care-i sunt scopurile ~i sensul vietii la acest nivel, ~i s-au dovedit a fi banii ~i un destin fericit. Dintr-o data mi-a devenit limpede intreaga situatie.

105

A"

.-.j

-

I

lata cum stau lucrurile:te rogi, ineerci sa te eliberezi de

ata~amente ~i sa treci peste incercari, i-am zis, dar in anii precedenti ti-ai concentrat eforturile ~i ai visat sa ajungi celebru ~i prosper. Visai sa-i intreci pe altii in aptitudini ~i talente. Chiar ~i acum, c8nd I te adresezi lui Dumnezeu ~i te ragi cu gandul la iubire, tu, In adancul sufletului, continui, de fapt, sa te rogi pentru cele lume~ti ~i sa vezi In ele scopul principal al vietii. Daca vei reu~i sa-ti convingi sufletul ~i sentimentele care tin de straturile cele mai profunde ca sensul vietii tale consta In cultivarea eu-Iui Divin, fericirea umana nu va mai prezenta un pericol pentru tine. Astfel, atune; cand vei traversa perioade de mari succese, nu vei mai fi tentat sa Elispretuie~ti~i sa afi~ezi 0 atitudine de superioritate fatii de oamenii care se afla pe 0 treapta inferioara tie. lar cand vei avea parte de e~ecuri ~i caderi, nu vei mai fi cuprins de invidie fatii de altii ~i nu te vei dispretui pe tine insuti. Atunci nu va mai trebui sa stai in defensiva In fata iubiri i umane. Vei putea fi deschis ~i sincer ca un copil. in adevarata iubire nu exista notiunile

/

de "sus" ~i ,jos". cum nu exista nici victorii ~i nici

Infrangeri, iar cei ce se iubesc devin, unul pentru celalalt, aliati care se ajuta reciproc sa descopere iubirea Divina. Atunci ~i pierderile, ~i ca~tigurile devin doar mijloace de acumulare a Dumnezeiescului In suflet, iar orice actiune ne spore~te ~i ne consolideaza impulsul initial. 0 orientare gre~ita, In ceea ce prive~te valorile, poate agrava considerabil consecintele comportamentului nostru ~i viceversa: obiectivele corecte determina un eomportament corec!. Am sa dau cateva exemple. intr-o seara de iarna, acum 0 luna, ma deplasam cu ma~ina 106

107

~~

r

~

de-a lungul insulei Vasilievski. in fata inea era un ,jeep" nou ~i foarte luxos, care mergea cu 0 viteza destul de redusa. Am hotarat sa-I dep~esc, insa, pentru asta, trebuia s-o iau peste liniile de tramvai. Dar liniile de tramvai din Peterburg sunt Intr-o stare groaznica. intre ~ine poti da peste gropi adanci de 30-40 cm. Aici Insa segmentul pe care-I aveam de parcurs parea a fi mai suportabil. Am apasat pe acceleratie ~i am Incercat sa-I depa~esc. Ma~ina mea s-a dovedit Insa a fi insuficient de puternica, a~ ca am ramas In urma ,jeep"-ului. "Asta e", m-am resemnat, continuandu-mi drumulla vreo 30 m di.~!~ntade cealalta ma~ina, care a Inceput sa mearga pe dreapta, foarte aproape de trotuar. "Probabil.ca vrea sa ma lase sa trec", m-am gandit ~i am Inceput sa-I depa~esc. Dar, cu totul pe nea~teptate, cand aproape ca ajunsesem In dreptul lui, ,jeep"-ul a Inceput sa vireze spre stanga, blocandu-mi calea. Nu-mi ramanea altceva de facut decat sa virez, la randul meu, spre stanga, peste liniile de tramvai. Dar, toemai aici, portiunea de drum era foarte proasta. Ma~ina mea a intrat cu viteza Intr-un hop, continuandu-~i drumul cu scra~nete ~i scartaituri. La un moment dat am crezut ca rolile Ii vor ramane blocate Intre liniile de tramvai. Am reu~it totu~i sa parcurg In felul acesta 0 distanta de '1(1' aproximativ 50 m, dupa care am reu~it sa trec, In sfiir~it, pe carosabil. "Jeep"-ul ~i-a redus din nou viteza, a~a ca I-am lasat In urma mea. Mi-am continuat drumul pe splaiul Nevei, apoi peste podul Palatului, Incercand sa analizez cele petrecute. Apoi am citit gandurile ~i emotiile celui care se afla la volanul ,jeep"-ului ~i am Inleles despre ce era yorba. La aceasta persoana era In derulare un gand de moarte, amplificat

'\

yI

de trei ori, la adresa mea din cauza idolatriei ~i a aptitudinilor. Imboldit de curiozitate, am vrut sa atlu care este sensu I vietii lui. Am constatat la el multiple ganduri de moarte adresate semenilor pe motiv de idolatrie ~i aptitudini. Traducand cele spuse Intr-un limbaj mai accesibil, pozitia lui In viata era urmatoarea: "Trebuie sa fiu 0 persoana voluntara, capabila, inteligenta, trebuie sa fiu mai presus de toata lumea. $i voi anihila pc oricine mi se va pune In cale." EI a hotarat, nici mai mult, nici mai putin, sa-mi dea 0 lectie, sa-~i bata joc de mine pentru tentativa mea de a-I depa~i. Am hotarat sa-i examinez starea interioara Inainte de Intamplarea cu pricina ~i dupa. De obicei, evaluez nivelul trufiei in functie de patru parametri: 1- banii; II - destinul fericit; III - aptitudinile ~i intelectul; IV - principii Ie ~i idealurile. Cramponarea de destin, aptitudini ~i idealuri depa~ea la el de doua ori pragul periculos. in campul lui se profila eventualitatea mortii. in urma incidentului, nivelul cramponarii depa~ea deja nu de doua ori, ci de ~ase-~apte ori pragul fatal, iar In campul lui se configura nu numai propria lui moarte, ci ~i moartea copiilor ~i a nepotilor sai. in numai 5 minute, omul s-a distrus pe sine ~i a naruit saniitatea ~i soa~a copiilor ~i a nepotilor sai. Campul meu functioneaza ca un catalizator, ceea ce, probabil, i-a accelerat procesele negative. Oar asta nu schimba miezul chestiunii. Am realizat deodata de ce japonezii sunt natiunea cea mai longeviva de pe Paman!: ei nu afi~eaza un 108

r

J

eomportament grosolan ~i nu se injosese unii pc altii. Suntem eu totii obsedati sa ne prelungim durata vietii, tinem tot felul de regimuri alimentare, bem apa proven ita din topirea zapezii ~i nu ne dam seama ea exista 0 solutie mult mai efieientii: nu trebuie deeat sa fim amabili unii eu altii ~i sa nu ne mai jignim ~i umilim semenii din dorinta de a ne simti superiori. Cu sigurantii ca un astfel de comportament ne va adauga 20-30 de ani de via\ii, ca sa nu mai vorbim de sanatatea ~i viata copiilor ~i nepotilor no~tri. Va voi da inca un exemplu. in ianuarie ma intorceam acasa din Crimeea. Trenul a oprit in statia Oriol. Mi se racuse foame ~i mi-am zis: "Sa risc ~i a treia oara". Cand calatoream spre lalla, imi venise pofta de pateuri cu varza. La statia Kursk, daca nu ma in~el, in compartimentul nostru a dat buzna 0 biitranica foarte agera, care vindea pateuri. Cand am intrebat-o daca are ~i Cllvarza, ea mia pus rara zabava pe masa doua pateuri, dupa care a incercat sa-mi mai yanda inca vreo cinci, apoi a disparut. Ei bine, nu era nici urma de varza in ele. Dad stau sa ma gandesc mai bine, pateurile erall Cll cartofi, dar, fiindca bucatarul se zgarcise cu lImpllitura, n-am reu~it sa inteleg bine cu ce erau. Langa bazarul din lalta am cumparat de la 0 tarabii pateuri cu varza. Dupa ce m-am instalat in compartimentul mell, am incercat sa Ie mananc. Erall intr-adevar Cll varza, dar exact cu atata cat sa-Ii dea de inteles ca nu sllnt cu altceva. $i iata-ma in statia Oriol, scot capul pe geam ~i arunc 0 privire pe peron, dar nu vad decat 0 femeie care vinde chefir. $i, vai, cat de mult Imi doream patellri! Asta e, nll am noroc. lar sa regreti treclltlll, dllpa cllm ~tim, nu este perm is.

109

~

~

f J

~

}'

-

Cat costa 0 punga de chefir? - 0 intreb pe vanziitoare.

- 15 ruble. Cu gandul inca la pateuri, ii intind ban ii, imi iau chefirul ~i urc in compartimen!. Nu apuc bine sa pun punga pe masa, cand aud strigate de pe peron:

-

Mai repede, chemati-l inapoi pe barbatul acela tanar, care a cumparat adineaori chefir! Grabiti-va, ca trenul porne~te dintr-o clipa-n alta! Am crezut ca, din neatentie, i-am dat mai putini bani decat se cuvenea. in~fac banii ce mi-au mai ramas ~i alerg pe peron. Acolo stii vanziitoarea de chefir, iar alaturi de ea a mai aparut 0 alta femeie. - Mi-ai dat 20 de ruble In loc de 15 , zice ea, n-am nevoie de banii dumnitale. la-ti Inapoi cele cinci ruble. Cu mintea inca naucitii, Intind mana ~i iau cele cinci ruble. - Spune-mi "multumesc", imi cere ea autoritara. - Va multumesc foarte mull, ii zic. - Alo, dragutule, se Invioreazii femeia de alaturi. la ~i ni~te pateuri. Trei bucati fac exact cinci ruble. Cumpar pateurile, Ii multumesc ~i ma intorc In compartimen!. Trenul 0 ia Incet din loc. "In primul caz, din pateuri aproape ca lipsea umplutura de cartofi, ma gandesc. in al doilea, lipsea varza. Sa vedem cum 0 fi de data asta". Din acestea Insa lipsea aluatul. Tineam in mana ni~te pateuri de cartofi, care, in plus, aveau 0 excelenta umplutura de varzii. Gustoase foc, ele, pur ~i simplu, mi se topeau in gura. ~edeam cu fata numai zambet: "impotriva sortii n-am cracnit, proba am trecut-o, deci acum pot sa primesc ceea ce mi-am dorit". Stand a~a, am ciizut pe ganduri: iatii cum se Intiimpla ca 110

fiecare micro-situatie sa reflecte Intreaga noastra viata. Nu mai este un secret pentru noi ca Universul este holografic, cu alte cuvinte, fiecare particica de spatiu contine informatia despre intreg Universul. insa Universul este holografic nu numai In spatiu, ci ~i In timp, astfel Incat orice Intiimplare minora contine in plan subtil istoria intregului Univers. Acum, ciind pacientii ma Intreaba: "Cum sa fac totu~i ca sa ma schimb, caci nu sunt In stare sa-mi aduc aminte absolut toate evenimentele marunte din viata mea?", eu Ie riispund: - Alegeti doua-trei situatii mai importante din viata dumneavoastra ~i parcurgeti-Ie de sute de ori, astfel Incat, incetul cu Incetul, umanul sa dispara din ele, ramanand doar ceea ce este Divin. Uneori, cateva clipe din viata noastra ne pot ajuta mai mult decat ani Indelungati de efort continuu. Sunt curios daca In ciimpul femeii care a renuntat la bani s-au produs schimbari. Privind absent prin geam, culeg mecanic informatia pentru momentul ciind am viizut-o prima data. Tractul intestinal nu este in regula, deci avem de-a face cu un program de autodistrugere, cu suparari pe sine ~i pe propria soarta. in acel loc poate aparea 0 afectiune grava, cu atat mai mult cu cat, la nivelul subcon~tientului, agresivitatea fata de sine este de 300 de unitati. De asemenea, pot aparea probleme cu inima! Multiple suparari pe barbati, pe sine, pe soarta. Multe regrete legate de trecut. Toate acestea Ii pot provoca hipertensiune. Rinichiul stang nu este in regula, deci idealurile compromise au facut-o sa-i dispretuiasca pe barbati. Sa vedem cei patru parametri ai trufiei: sectorul banilor - curat; destinul fericit - pragul critic dep~it de trei ori. III

;f

,

f J

~,

~>

A~a stilteau lucrurile cu 0 jumiltate de oril In urmil. !nteresant, cum 0 fi starea ei acum? Agresivitatea din subcon~tient - 300 de unitilti, intestinul curat, inima - curatil, se observa doar 0 micil patil palida, care indicil supiirari indreptate Impotriva propriei persoane. Rinichiul stang este absolut cural. Trec In revistil cei patru parametri. Crampon area de bani - la fel de curat ca mai inainte , cramponarea de destinul fericit - zero, recuperarea este deplinil. Sil vedem cum starn cu idealurile. In locul celor 200%, indiciu ce depa~ea de douil ori pragul critic, au rilmas doar 20-30%, care se Incadreaza In normal. Privesc Ingandurat prin geam. Deseori, In cateva ore de ~edintil, pacientii mei obtin mai putine rezultate decat a reu~it aceasta femeie In numai cinci minute. In plan fizic ~i subtil, orice actiune se repeta de cateva zeci ~i sute, daca nu chiar mii, de ori. Daca admitem cil Universul, sub aspect temporal, este holografic, atunci orice actiune, In plan subtil, se rasfrange asupra tuturor urma~ilor no~tri ~i asupra Intregului Univers. Ca sa fiu mai exact, nu atat actiunea, cat ceea ce a stat la baza ei, cauza din care a decurs aceasta actiune. Imi amintesc de recenta mea vizita la Berlin. Bilrbatul despre care va fi yorba aici a venit la mine sa-mi cearil un sfat. Sotia ~i copii lui aveau unele probleme, dar campul lui arata minunat. "Nu se poate sa aiba un neam atat de curat , m-am gandit atunci. In zilele noastre, a~a ceva este 0 raritate." L-am rugat sa-mi dea numele rudelor lui ~i am ramas frapat: la toti cei din neamul lui, campul arata foarte rau, asta ca sa ma exprim in termeni mai bliinzi. 112

-

Fantastic, i-am zis, dumneata ai Inchis interior karma

negativa a neamului. Pun mana pe pix ~i incep sa desenez campurile informationale. - In 1987, la dumneata s-au produs mari schimbari interioare, iar in cei patru ani care au urmat, pana In 199t, dumneata ai trecut cu succes prin toate Incercarile care ti-au fost date. EI ma prive~te ziimbind: - in 1987 mi-am zis: "De acum Inainte Imi interzic sa mai vorbesc cu asprime sau cu intransigentil despre oameni sau sa judec pe cineva". Apoi au urmat multe situatii dificile. Am trecut prin toate, oarecum, fiiril zdruncinari. Ma gandeam la aceasta discutie, stand In bucataria din apartamentullui berlinez dupa Incheierea orelor de consultatie. Bucataria era cufundatil in semiintuneric. Prin fereastra mare ~i patratil urmaream luminile Inziipezite ale Berlinului mocnind In amurg. Intre timp, amicul meu trebaluia langa ma~ina de gatit. - I-ai ajutat sa-~i refaca sanatatea, acum este timpul sa te Ingrije~ti ~i de tine. Propun sa bem cate un pahar de vin ro~u sec. - Excelenta idee, I-am sustinut eu. Am turnat vinul In pahare ~i am Inchinat. In timp ce el se ocupa de friptura, eu stateam la geam cu paharul in mana ~i priveam Berlinul, peste care se lasa noaptea. Mi-am adus aminte de 0 alia discu(ie, pe care am avut-o In Israel. Situatia era urmatoarea. 0 cuno~tintil de-a mea a Inceput sa 113

fi

\

\

~ f tu~easca cu eliminari de siinge. S-a prezentat la control ~i medicii i-au gasit la plamani 0 tumora canceroasa destul de mare. Urma sa fie operat peste doua saptamani.

- Ce ati simtit atunci? -I-am Intrebat. EI a cilzut pe giinduri ~i mi-a raspuns:

- in primul rand, nu mi-a mai fost frica. Le-am spus medicilor: "Daca tot trebuie sa taiati In carne vie, dati-i drumul, taiati". Dar ei nu Taceau decat sa ridice din umeri. - Am Incercat sa citesc cartile dumneavoastra, mi-a marturisit el sincer, dar n-a mers. Nu puteam citi ~i basta. Atunci sotia mi-a spus: "Ia casetele video". ~i, Intr-adevar, casetele au mers. Am stat vreo cinci zile ~i Ie-am urmarit Incontinuu, deconectandu-ma de la lumea Inconjuratoare ~i uitand de toate, iar peste cateva zile m-am prezentat la operatie. Medicii au Tacut toate pregatirile necesare, mi-au Tacut radiografia de verificare, m-au palpat, m-au examinat ~i, cand colo, Imi spun ca tllmora a disparut. - Nu mai Intelegem nimic, mi-au spus ei. Veniti peste 0 saptamana sa va examinam Inca 0 data. Vin peste 0 saptamana. Plamanii sunt absolut cllrati. Ei bine, schimbarea cea mai importanta dupa vizionarea casetelor a fost ca am Inceput sa privesc cu mai mull calm la tot ce a fost ~i ce se Intampla acum cu mine. Stall inca la geam, cu paharul de vin In mana. Imediat apare ~i amicul mell cllintrebarea: - Cum toastam? Cad pe ganduri, Incercand sa-i dau 0 forma de gand emotiei care m-a cuprins. Elma prive~te cu atentie. -

Inca e~ti acolo, ~i arata cu degetul In sus. Hai sa

coboram pe pamant. Totu~i, daca vrei sa ramanem la sublim, poftim. Sa bem pentru ca Increderea In om sa nu se transforme In credinta. ~i Inchinam paharele. - Genial, Ii zic, obiectlll credintei este infailibil. Ceea In ce crezi nu poate fi pus la Indoiala ~i nici verificat. Noi ne-am Inchinat omului, am crezut In partid, In guvern. EI trebuia sa ne conduca spre comunism. De aceea conducerea tarii s-a aflat, de la bun Inceput, in afara oricarui control. Puteau fi exterminati milioane de oameni, iar tara putea fi ruinata ~i adusa la sapa de lemn, Tara ca cineva sa poarte vreo raspundere. Cel In care crezi nu poate gre~i. Cand nu credem In Dumnezeu, Incepem sa credem In om, fiindca sta In firea noastra sa credem In ceva, sa mergem spre ceva. Dar, cu cat credem mai mult In ceva uman, cu atat mai mult Incepem sa depindem de el ~i cu atat mai dezastruoase sunt consecintele. Aceasta credintfi In om ramane, pana si acum, Inradacinata In sufletele noastre. ~i, atiita timp cat tinem sa credem In cineva ~i sa depindem de cineva, umanul din noi trebuie sa fie In permanenta umili!. De aceea nu pot aparea nici legi care sa ne permita sa ne protejam demnitatea, averea ~i fericirea umana. - Mai am un toast, zice interlocutorul meu, hai sa hem pentru ca nimic In viata asta sa nu fie luat de noi prea in serios. Sa privim la toate cu 0 dOz3 de umor. - De acord, zic, serio~i trebuie sa fim doar In fata lui Dumnezeu. 1ar In memorie Imi revine un episod legat de 0 cuno~tinta de-a mea. Aceasta femeie asistase nu 0 singura data la prelegerile mele, Imi citise toate cartile ~i totu~i era mereu 115

114

;!

,

f

j

~

~'

necajita din cauza insucceselor sale .n afaceri. Apoi a cazut la pat ~i i s-a stabilit diagnosticul: cancer. Atunci, .nchizandu-se .n casa, ea a reluat lectura cartilor mele ~i vizionarea casetelor. Dupa un timp, diagnosticul i-a fost anulat. - Le-am spus medicilor ca sunt 0 persoana blanda. lar omul bland nu poate avea cancer. Ce puteau sa-mi raspunda medicii? imi zambeau ~i atat. Dar au ramas stupefiati, cand a trebuit, .ntr-adevar, sa-mi anuleze diagnosticu!. - Cu toate acestea, nu ati avut suficientii bunavointa falii de sine ~i falii de propria soartii. Acum .nsa stati mult mai bine,

i-am zis. Dar schimbarea cea mai importanta a urmat abia dupa aceea. Ea m-a sunat de cateva ori .n decufSul ultimei jumatati de an. Era vocea unei persoane complet transformate. Nici urma de deprimare, regrete sau insatisfactie. Ea a reu~it sa se elibereze definitiv din captivitatea grijilor umane, iar acum nu tacea decat sa-~i mentina mereu in suflet senzatia de iubire ~i seninatate. Ma aflam deja .n avionul care ma ducea de la Berlin .napoi la Peterburg, cand mi-am amintit de un alt caz, cu 0 doamna din New York, pe care 0 cuno~team de mull timp. De fiecare data cand soseam .n America, ea ma ruga s-o examinez pe fiica-sa ~i, de fiecare data, citeam .n campul acesteia 0 moarte posibila. - Nu mai .nteleg nimic, .mi spunea ea tulburata, doar ma rog tot timpul ~i lucrez mereu ca sa ma armonizez! -

Nu ~tiu, .i raspundeam,nu se vi\d schimbari launtrice ~i

nu .nteleg de ceoFata ia prea .n serios tot ce se .ntampla. Ea nu este capabila sa accepte sub nici 0 forma e~ecul, jignirea, ) 16

umilirea.

- Dar traim .n America, .mi aminte~te ea cu prudenta. Daca va avea 0 atitudine nepasatoare, nu va mai re.u~i sa obtina nimic .n viata asta. in seriozitate.

exterior, desigur, lumea trebuie abordata cu Oar, .n sufletul nostru, nu se cuvine s-o luam .n

serios. AtUllCj cand esenta noastra umana, ~i nu cea Divinii, constituie punctul de sprijin ~i scopul nostru .n viata, .ncepem sa depindem

de tot ce este uman ~i, ca urmare, sa-I luam .n

serios. indemnati-va fiica sa se roage cat mai des ~i sa-~i repete mereu ca fericirea suprema ~i sensu I vietii este acumularea

Divinului

.n suflet. lar tot ce este uman serve~te

doar drept mijloc pentru aceasta sporire interioara. Ar fi bine, pentru .nceput, sa caute sa se deta~eze de tot ce-i este mai drag

~i mai apropiat. Sa repete mereu: "Iubirea pentru 0 alta persoana ~i orice fericire terestra sunt pentru mine un mijloc de a spori Divinul din suflet".

din nou New York-ul ~i am ramas placut surprins cand, stand de yorba cu doamna, am examinat campul Am

vizitat

fetei. - Felicitarile mele, i-am spus, campul fiicei dumnitale nu numai ca s-a purificat, ci .ncepe sa capete, putin cate putin, stralucire. - $tii, nu demult am .ntrebat-o ce parere are .n legatura cu problemele ~i necazurile de la ~coala? -

Mi-am schimbat

complet

atitudinea

fata de ele, mi-a

raspuns fata. Am .nceput sa am senzatia ca plutesc parca deasupra lor. Medicii de la un centru de cercetari de langa San Francisco

117

If

~

f

~ ~'

au examinat cateva mii de cazuri de vindecare spontana la bolnavii de cancer. Ei au vrut sa vada daca existil ceva comun tuturor acestor cazuri ~i sa descopere mecanismul prin care boala a fost invinsa. S-a dovedit ca cei vindecati au avut in comun un singur lucru: schimbari radicale survenite in destin. Se intampla deseori ca, in situatii critice, omul sa se roage ~i sa-~i revada intreaga viat/i, dar, cu toate acestea, schimbarile benefice sa nu se produca. Caci, in adancul sufletului, ca ~i pana acum, el nu se poate deta~a de ceea ce-i este drag, iar, in aceste conditii, structura lui interioara ramane neschimbatil. Dar vreau sa ma intorc la evenimentele din 1991. Mi se stabilise diagnosticul: cancer cu metastaze. Daca, in acel moment, fratele meu, care este chirurg, mi-ar fi spus ca exista totu~i 0 ~ansa de cinci la suta sa supravietuiesc, probabil, a~ fi murit. A~ fi tremurat tot timpul pentru viitorul meu, mi-a~ fi pus toate sperantele in el, m-a~ fi agatat cu disperare de ultimele procente, concentrandu-ma tot mai mult asupra eu-Iui meu uman ~i lasandu-mi tot mai putine ~anse de a supravietui. - Ai la dispozitie opt luni, mi-a spus el atunci, nu ai nici 0 ~ansa sa supravietuie~ti. Timp de trei zile mi-am luat ramas bun, 0 datil pentru totdeauna, de la tot ce mi-a fost mai drag. Apoi am inceput sa citesc Biblia. Acolo am dat peste cuvintele "Dumnezeu" ~i "iubire" ~i, din clipa aceea, am inceput sa traiesc doar cu aceste notiuni. 0 luna mai tarziu, medicii mi-au stabilit un diagnostic complet diferit de cel initial. A~adar, in masura in care suntem capabili sa ne deta~am de eu-I uman, percepand realitatea ell-Iui nostru Divin, alcatuit din iubire eterna, devin posibile schimbarile benefice ample in corpul ~i sufletul 118

nostru. Dar, inainte de a pa~i in Divin, se cuvine sa lasam in urma tot ce tine de uman. Sa ne deta~am de toate acele lucruri de care ne agatiim, de obicei, in viata ~i, in primul rand, de ace lea care ne sunt, in cel mai inalt grad, dragi ~i apropiate. Apoi trebuie sa ne eliberam de toate supararile. De curand m-am convins inca 0 data cum refuzul de a ne desparti de eu-I uman blocheaza calea Divinului spre sufletele noastre. Mi-am dat seama ca, atunci cand te rogi, este interzis sa speri la ceva. Caci speranta in sine reprezinta deja un scop. Ea traie~te in spatiu ~i in timp. ~i, daca ne rugam sperand la ceva, ne rugam, de fapt, pentru cele umane. Daca, in timp ce ne rugam, continuam, in adancul sufletului, sa ne regretilm trecutul sau sa tremuram in fata viitorului, nu facem decat sa agitam in van aerul. Caci nu yom fi lasati sa starn nici macar la portile celor Divine. De ce totu~i tindem spre Dumnezeu ~i spre iubire? Fiindca este 0 fericire incomparabil mai mare decat orice fericire umana.

.A

~

f J

STAREA

LAuNTRICA

De dimineata sunt scuturat de accese violente de tuse. Ma ocupam de sortarea bilelelelor, cand am dat, in unul din ele, cu ochii de diagnosticul deja familiar. Bilelelul venea din partea unei tinere, care scria ca mama ei are cancer la plamani, adenocarcinom. Grafia ma ajuta sa ajung la biocampul mamei. Acolo se cite~te 0 posibila moarte a fiului ei. Tema - axarea pe idealuri, a~adar, gelozie ~i trufie. In subcon~tientul acelei femei, agresivitatea indreptata impotriva oamenilor se ridica la 900 de unita!i. Inchiderea viitorului este de 600 de unitali. Intrucat fetele sunt orientate Cll precadere spre aspectul material, in perioada conceperii ~i na~terii lor se produc zdruncinari ale planului material. Pentru ca un baiat sanatos sa vina pe lume, este necesara 0 destabilizare a aspectelor spirituale, adica pierderea controlului asupra situaliei, prabu~irea idealurilor ~i a speranlelor, nedreptatea etc. Aceasta femeie avea un caracter dur, iar aspectlll intelectual-volitiv era destlll de pronunlat. Tendinla de a jigni 120

cu gandul, de a vorbi de rau ~i de a blama erau puternic accentuate. De aceea, procedura de purificare a fost indeplinita doar in proportie de 10-15 la sum, minima acceptabila fiind de SOia sum. Automat, s-a produs un transfer asupra copilului, problema coborand deci in straturile mult mai profunde ale sufletului. Acum va trebui sa se roage, sa depuna eforturi de armonizare, sa-~i revada de multiple ori viata ~i, atunci, schimbarile benefice nu vor intarzia sa apara. Dar, pentru ca aeeste schimbari sa mearga mai departe, in profunzime, ~i sa ineeapa purificarea sufletului copilului, ea va avea nevoie, date fiind condiliile, de un an ~i jumatate de eforturi, pe cand tabloul general aram ca ea ar mai avea doar 0 jumatate de an. Se poate, desigur, imbina rugaciunea pentru copii ~i nepoti cu efortul de armonizare interioara, eu toate acestea, daca nu se inregistreaz!i schimbari de profunzime, ruga pentru urm~i nu are niei un efect. M-am convins de acest lucru in timpul orelor de consultatie. Mai inainte, confruntandu-ma cu un astfel de caz, m-~ fi multumit sa zic: "Aici totul e clar! 0 prea puternica axare pe eu-I uman, prea multe suparari ~i pretentii acumulate in suflet. Deosebit de nefavorabil copiilor ~i nepotilor. Faceti un efort, sehimbati-va, ~i atunci yeti fi sanatos." Totodata imi dau seama ea informatia oferim de mine poate armoniza eu succes structurile launtrice ale omului, viata lui trecum ~i pe urm~ii lui. Insa, cand emotiile agresive cuprind doua sau trei vieti precedente, transformarile de profunzime avanseaz!i foarte lent ~i chinuitor. Aceastil munca poate dura circa cinci ani. Sistemul meu nu are 0 asemenea anvergura incat sa permita obtinerea armonizarii intr-un termen mai 121

;'

l~

,

f

-

---~

scurt. De aici rezulta ca nu voi fi In stare sa Ie salvez viata unora dintre pacientii mei gray bolnavi. Daca ace~tia au la dispozitie mai putin de un an, iar amploarea emotiilor agresive din subcon~tient este imensa, sistemul meu nu este suficient pentru a-i ajuta sa-~i Invinga inertia emotiilor agresive. Speram totu~i sa descopar mecanismul depa~irii emotiilor de proporti i. imi amintesc cum a venit la consultatie 0 doamna care avea cancer la san. - Vreau sa va spun ca am Inceput sa simt cu un an Inainte ca ceva nu e In regula. De ciiteva ori am mers pe la medici sa ma vada. insa ace~tia Imi zambeau ~i-mi spuneau ca am inventat totul, ca starea mea fizica este normala. Le-am dat crezare ~i m-am lini~tit. Dar dind au Inceput adevaratele probleme ~i m-am adresat speciali~tilor, s-a dovedit a fi prea

tarziu. A trebuit sa ma opereze ~isa-mi extirpe un san. Din nou ma duc cu gandul la vechile mele probleme. in ultimul timp nu ma lasa ni~te dureri sacaitoare In partea dreapta a pieptului. Viitoarea tumoare, ca de altfel orice altii afectiune, se formeazii mai Intai la nivelul campului. Partial, problema este proiectata asupra straturilor de suprafalii. Afectiunea fizica nici nu existii Inca, cu toate acestea In regiunea respectiva Incep deja sa apara dureri surde, care pot reveni periodic In decursul mai multor ani. Ele sunt ca ni~te semnale care ne avertizeazii ca ceva nu e In regula. ~i, daca In acest rastimp nu se produc schimbari launtrice, atunci urmeazii sa se declan~eze adevarata boala. Aceste dureri, revenind din cand In cand, ma tin a~a de aproape 15 ani. imi amintesc bine momentul cand au aparut 122

. .

pentru prima data. Am avut deseori bron~itii. Tin minte cum, fiind elev la colegiul militar "Suvorov", am zacut doua luni cu bron~itii, iar tratamentul nu dadea nici un rezultat. "N-ai ce-i face, dragutule, Imi spunea ~eful dispensarului medical, e timpul sa te cauti de tuberculozii". Analizele n-au relevat nimic ~i am fost external. Mi s-a spus: "Daca situatia se Inrautate~te, te yom reforma pe motiv de boala". Atunci m-am Imbarbatat, mi-am mai descretit fruntea, am inceput sa ma mi~c ~i, peste cateva zile, totul a dispiirut tara urma. Cand lucram pe un ~antier de constructii din Leningrad, am fost bolnav de pneumonie de trei ori Intr-un singur an. Nu reu~eam nicidecum sa-mi inving nemultumirea falii de lumea inconjuriitoare. Daca tot veni yorba, probabil, datoritii ~antierului am ramas in vialii, caci aveam obiceiul de a ma liisa absorbit de lumea idei lor ~i a con~tiintei pana intr-atat, incat incepusera sa ma paraseasca simturile. Pe ~antier insa nu aveam timp de giindit. De~i urmam 0 facultate la seral, cea mai mare parte a timpului ma mi~cam ~i luptam pentru supravietuire, caci, cu felul meu de a fi, era destul de dificil sa evit accidentele sau sa n-o patese ~i mai rau, mai ales ca lucram pe un ~ntier. Ei bine, pe la mijlocul anilor 'SO- eram deja casatorit ~i aveam ~i 0 fiica - or~ul era bantuit de 0 epidemie de gripa. Atunci am cazut ~i eu la pat. Temperatura mi se ridicase pana aproape de 41"C. Totu~i nu era un caz de gripa. Tusea, sputa, senzatia de strangere In piept, toate aceste simptome imi erau deja familiare. Pe atunci insii nu aveam de unde sa ~tiu cii nu riiceala era capul rautiitilor, ci idealismul nelmpiicat pe care-I proiectam asupra celor apropiati ~i asupra lumii inconjurii-

123

,.""

,..

-

J

~

f 4

~,

toare. Am Incercat sa ma vindec de unul singur, purtandu-mi palmele deasupra corpului. Peste doua zile, febra a scazut la 37"C, de~i n-am luat nici un medicament. Am hotariit totu~i sa-mi iau masuri de precau\ie ~i sa chern mediculla domiciliu, cu atilt mai mult cu cat aveam nevoie ~i de un certificat medical. A venit 0 cucoana, care m-a privit cu indiferen\a ~i mi-a spus:

sub\ire, Incat nu reu~eam nicidecum sa ma Incalzesc. Mi-am Imbracat din nou pijamaua ~i m-am Invelit iar cu plapuma ~i, cu toate ca peste noapte geamul a fost Inchis, am tremurat de frig pana In zori. Dimineata, din cauza frigului, am Tacut guturai. M-am apropiat de infirmiera de garda: - ~tili, am pneumonie, m;-e tare frig, n-ali putea sa-mi mai dali 0 patura?

- E un caz tipic de gripa. Nu e bine sa sta\i In aceelliji Incapere cu un copil mic. Chern imediat ambulanta sa va ducem la spitalul "Botkin", la sec\ia de boli infec\ioase.

- Nu va putem da nimic Tara acordul medicilor, mi-a raspuns ea, Incercali luni, cand vin medicii. M-am Intors In salon. La fiecare 2-3 ore venea infirmiera ~i-mi Tacea injectii cu antibiotice. Dar, fiindca suferearn de frig, starea mea nu Tacea decat sa se Inrautaleasca. Sambata seara m-am trezit In fa\a unei alegeri dificile. Daca voi Inceta sa mai iau antibiotice, organismul I~i va mobiliza propriile resurse. Pe de alta parte, daca a~ ajunge Intr-o stare critica, 0 doza sporitii de antibiotice m-ar putea salva. Acum Insa, In acest salon prost Incalzit, starea mea se Inrautalea cu toate antibioticele. Ma Indoiam daca, Intr-o situalie critica, cineva Imi va mai putea veni In ajutor. De aceea, seara, cand a aparut infirmiera, i-am spus ca renunl la tratament. Duminica am Incercat din nou sa ma tratez singur ~i am ajuns la concluzia ca acasa, la cald, am mai multe ~anse s-o scot la capat. Luni, cand medicul m-a chemat la el, dorind sa afle motivele refuzului meu, nu m-am putut abline ~i i-am spus:

M-am Imbracat supus, iar peste 0 jumatate de ora a sosit ambulan\a. ~i iatii-ma ~ezand In camera de garda a spitalului "Botkin", care ocupa un Intreg ~ir de barnci. in Incapere era cam frig. Aveam 0 u~oara stare febrila. Peste 0 jumatate de ora a aparut infirmiera, care mi-a dat un termometru. Ceva mai tarziu a venit ~i medicul. Febra a crescut din nou, Imi era frig ~i nu ma sim\eam In apele mele. Medicul m-a examinat In tacere, apOl ml-a luat termometrul: - Oho, 41°C! - Tanarul asta are pneumonie, i-a zis el infirmierei, nici pomeneala de gripa. Duce\i-l Intr-un salon cu bolnavi neinfec\io~i ~i Incepe\i sa-i administra\i antibiotice. Era In seara zilei de vineri. M-au instalat Intr-un salon, In care se mai aflau vreo 10-15 pacien\i, mai to\i baie\i tineri, care se chinuiau cu probleme stomacale. Baie\ii deschideau din cand In cand geamul, ca sa Improspateze aerul din Incapere. Eram In luna februarie. La Inceput mi-am scos pijarnaua ~i m-am bagat sub plapuma. Aceasta Insa era atilt de 124

- Aveli 0 atitudine inumana falii de bolnavi. Mai bine stau acasa. Medicul m-a privit fix prin lentilele ochelarilor ~i mi-a spus: - Cum dori\i! De fapt, externarile la no; se fac In alte zile. 125

;!

_J

\

f

j

~

;i

Hainele dumneavoastra au fost depozitate in alt bloc. Va trebui sa mergeli singur sa vi Ie luali. Mi s-a dat un fel de scufie ~i 0 scurteica zdrenluita. Am a~teptat pana cand s-a imbracat infirmiera ~i am urmat-o prin curtea inghelata. Sa tot fi fost cam 15°C sub zero, sufia un vant rece ~i patrunziitor. Crezusem ca avem de parcurs doar vreo 150 de metri, dupa care yom intra intr-o incapere incalzita. Am constatat insa ca baracile spitalului "Botkin" sunt raspandite pe un teritoriu foarte intins. Pana la blocul cu pricina am mers ~i am tot mers, sa fi racut cam un sfert de ora pana acolo. A~a ca, atunci cand, imbracat deja, am ajuns la pOr(ilespitalului, unde ma a~tepta sOlia, i-am spus: - Se pare ca n-am s-o mai intind prea mult. Cand ne apropiam de casa, I-am ziirit pe fratele meu. - Arati jalnic, a remarcat el. Am sa trec chiar acum pe la farmacie, sa-Ii iau vibramicina. E un antibiotic bun. incepi sa Ii-I administrezi imediat. lar, pana atunci - ceai fierbinte cu dulcealii de zmeura ~i comprese pe piept, etc. Peste doua zile am chemat din nou mediculla domiciliu, ca sa-mi prelungeasca buletinul. - in certificatul care v-a fost eliberat la spital scrie ca dumneavoastra ali dat dovada de un comportament agresiv ~i ca ati refuzat tratamentul. De aceea n-o sa va prelungesc buletinul medical, mi-a spus doctorita ~i a plecat. Am stat la pat inca trei zile, dupa care am mers la lucru. Eram angajat ca pictor-decorator ~i aveam un program mai mult sau mai pulin lejer, de aceea n-am fost concediat. in decursul urmiitoarelor doua luni nu m-au lasat durerile din partea dreapta a cutiei toracice. Credeam ca nu sunt decat 126

sechele ale bolii. Acum imi dau seama ca de vina erau supararile mele pe oameni ~i pe soarta. Cel mai mult ma afecta atitudinea imorala a oamenilor, indiferen(a lor falii de suferintele ~i moartea semenilor. Astazi am ajuns sa inteleg ca in sufletele lor ~i in sufletul meu au avut loc procese similare. Simlurile incepusera sa Ii se atrofieze, fiindca ideile, scopurile ~i planurile s-au dovedit a fi pentru ei mai importante decat orice altceva. Cu totii am fost, deopotriva, victime ~i calai. La aceste persoane, umanul eclipsase Divinul, incepand cu timpul sa se destrame, cum era ~i de a~teptat. Pe atunci nu-mi dadeam seama ca ceea ce mi se intampla este condilionat de starea mea interioara. Nici nu-mi trecea prin minte ca, prin aceste vicisitudini, se urmarea vindecarea sufletului meu, mai exact, a eu-Iui meu Divin. Ma calauzisem in via(a asta dupa tot ce era mai sfant, dar srant la scara umana. Nu banuisem ca orice forma de fericire omeneasca nu este decat materie prima pentru edificarea Divinului in suflet.

;!

'\

'I _Jf

,,'

EDUCAREA SENTIMENTELOR

In una din cartile precedente povesteam cum am avut de furca cu mancarimea din urechi. Abia dupa ce am ajuns In de~ert, unde energetica spatiului nu este alterata de emotiile umane, aceasta problema a disparut. De aici se poate trage 0 concluzie simpla: la nivelul subcon~tientului, al emoliilor, legiitura mea cu lumea Inconjuriitoare este prea puternica. Probabil, ar trebui schimbat ceva In ritmul meu de viala. Socoteam Insa ca rugaciunea ~i reexaminarea propriei meIe vieli vor fi de ajuns pentru a scapa de aceasta problema. Urechile Inseamna gelozie. Concomitent, din subcon~tientul meu ie~ea la suprafala ~i agresivitatea falii de femei. De fiecare data, eu Incercam sa descopar In propria mea existenlii anumite situalii ~i sa iert, sa ma eliberez de pretenlii. Pentru 0 vreme, situalia se ameliora, dupa aceea Insa totul pornea de la capat. lar treburile ~i grijile curente nu-mi permiteau sa ma ocup mai serios de problemele mele. Primavara trecuta Insa senzalia de mancarime din urechi 128

s-a transform at pe nea~teptate In durere. Ea se accentuase treptat, iar noaptea a ajuns sa fie insuportabila. In interiorul urechii drepte Incepuse un proces inflamator ~i s-a format un burelet, din pricina caruia nu eram In stare nici macar sa strang din maxilare. lnflamalia progresa atat de rapid, Incat, pentru orice eventualitate, m-am pregatit pentru un deznodamant tragic. Stateam Intins In pat, deconectandu-ma de la lumea Inconjuratoare, lasand totulln urma, ~i H:larugam, de asta data a~a cum trebuie, nu cum 0 Iacusem Inainte. Spre diminealii au disparut ~i intlamalia, ~i durerea. M-am bucurat ~i in scurt timp am dat uitiirii aceastii Intamplare. Peste 0 saptiimana a aparut din nou senzalia de mancarime In urechi, la Inceput mai pulin pronuntatii, apoi tot mai sacaitoare. Incepusem sa ma cam satur de toatii povestea asta. Mi-a fost recomandat un specialist bun, am mers deci la el. Medicul n-a descoperit nimic gray ~i mi-a prescris un medicament, pe care I-am cumparat de la farmacie. Vrma sa mi-I administrez de 2-3 ori pe zi, sub forma de picaturi In urechi. Dupa 0 siiptamana de tratament, mancarimea ~i durerea din urechi au disparut. - Ciudat, ma giindeam eu, un an de zile m-am rugat ~i nu am oblinut nici un rezultat, dar acum, poftim, In doar cateva zile s-a rezolvat totul. Ceva Inca nu este clar In cercetiirile mele. Sau poate problema sunt eu? N-am observat vreun efect negativ, adica 0 migrare a problemei spre altii zona. Urechile mi s-au vindecat. In rest, nu ma supara nimic. Dar iatii ca, la Inceputul verii, au aparut probleme de ordin emolional. Nu mai palisem ~a ceva pana atunci. Imi diideam seama ca am de-a face fie cu 0 continuare a 129

If

J

,

f ..,.,4.

~.

bolii, fie cu un avertisment ca felul meu de a privi lumea trebuie revizuit temeinic. Insa, pentru a realiza 0 schimbare, trebuie sa te deta~ezi de realitate, sa rupi toate legaturile care te atrag spre ritmul obi~nuit al vietii. Pentru astfel de transformari trebuie sa acumulezi energie. Eu insa nu reu~am nicidecum sa ma desprind din ritmul vietii mele, din ce in ce mai tensionat. Cu fiecare nou caz complieat, dind incercam din rasputeri sa-I scot pe pacient la mal, pierdeam 0 mare cantitate de energie. Dar exista ~i un alt factor, foarte important. Atunci cand divinizam persoana iubita ~i ne ata~am de ea fara rezerve, ne focalizam, in primul rand, asupra aspectelor spirituale supreme, nu asupra fizicului acesteia. Drept urmare, ne putem imbolnavi sau c'hiar muri. Exista ~i 0 alta cale: sa ne lepadam de valorile spirituale, in conditiile in care dependenta de ele incepe sa creasca progresiv. Am inteles ce vrea sa spuna vechea zicala: "a nu trece proba trambitelor de arama".' Faima este adorarea ~i ata~amentul din partea unei mari multimi de oameni, nu numai din partea unei singure persoane. Efectul ei uciga~, de~i greu de sesizat, este sigur. Individul devine josnic, lacom, arogant, lipsit de corectitudine, irascibil etc. Pentru a supravietui, el cauta barem 0 modalitate de a contrabalansa situatia, intensificandu-~i concentrarea asupra intereselor materiale. Multi oameni talentati ~i celebri s-au prapadit fiindca, ajun~i la apogeul gloriei, au ales sa-~i pastreze onestitatea ~i nobletea.

. Proverb

rusesc. Forma lui integrala este, in traducere literala-: ,,8 treee foc, prin apA ~i prin tevile/trimbitele de aramJi". Echivalentul romanesc al acestui proverb este: ,,3 fi trecut prin ciur ~i prin dfumon." prin

130

Exista ~i 0 alta cale: det~area partiala de spiritualitate. Ma refer aici la alcoolism ~i narcomanie, dar ~i la alte variante, cum ar fi renuntarea la activitatea care aduce faima, sau izolarea completa ~i refuzul comunicarii cu semenii, sau pierderea treptata a aptitudinilor, sau bolile incurabile, invizibile exterior, dar care otravesc, in mod constant, existenta, e~ecul total in viata personala, homosexualitatea etc. Acum cativa ani am simtit cum atentia sporita a celor ce mi-au citit ciirtile incepe, putin cate putin, sa ma apese la pamant. in primii ani ma salvau numero~ii impostori ~i barfele care roiau in jurul persoanei mele, fapt ce Ie mai taia din entuziasm admiratorilor mei, lasandu-mi ceva timp in rezerva pentru a supravietui. Insa in ultimii 2-3 ani situatia s-a agravat brusc. Cu timpul, falsurile au disparut de pe pialii, iar cartile meIe s-au raspandit nu numai in Rusia, ci ~i in fostele liiri socialiste. Se facea simtita atentia launtrica ~i devotamentul unui numar tot mai mare de cititori. Eram con~tient ca am devenit mai irascibil, ca risc tot mai mult in timpul ~edintelor cu pacientii, lipsindu-ma treptat de aparare. Era, in principiu, cea mai sigura cale spre mormant, totu~i evitam sa-mi pun aceasta problema. Am observat ca, din punct de vedere energetic, ma simt mult mai bine atunci cand plec din Rusia. Mi-am adus aminte cat de nedumerit am fost, cand toate tentativele mele de a edita cartea in strainatate au suferit un fiasco. Am realizat subit ca editarea car(ii me Ie intr-o tara occidentala m-ar fi impins ~i mai mult spre marginea prapastiei. N-a~ fi reu~it sa rezist cre~terii bru~te a interesului falii de persoana mea. Pe de alta parte, nici unul dintre 131

;!

_J

~

procedeele de blocare a popularitatii crescande, enumerate mai sus, nu m-ar fi salvat, 0 ~tiam. Informatia continuta in carti era prea serioasa ~i prea importanta. A~ fi fost condamnat la cea mai periculoasa forma a faimei: neobservata, dar foarte profunda. Mai inainte eram sigur ca oamenii vor remarca cercetiirile mele abia dupa moartea mea. Cand am inceput sa-mi scriu cartile, credeam ca popularitatea va veni peste vreo 10-I5 ani. lnsa mijloacele de informare in masa au grabit considerabil aces! proces. 0 doamna mi-a povestit odata cum cei de la conducerea hidrocentralei de la Bratsk au avut de rezolvat 0 situatie mai putin obi~nuita. De doua ori pe luna, intr-o solidaritate deplina, tot colectivul se imbolnavea. Efectiv, nu mai avea cine sa munceasca. Au apelat la medici ~i la psihologi. S-a constatat ca toate concediile medicale coincideau cu orele in care era difuzata emisiunea "Bumerang", pe care 0 urmareau cu totii ~i in care se vorbea despre cercetarile mele. Administratia a dispus sa fie instalat un televizor la locul de munca ~i, in felul acesta, s-a pus capat imbolnavirilor colective. Exista totu~i ~i personalitati renumite ~i respectate care nu au de suferit de pe urma atentiei ~i a interesului statomic falii de ei. lntr-adevar, exista astfel de oameni, pe care natura i-a inzestrat cu 0 puritate profunda ~i care au acumulat in vietile anterioare rezerve de iubire, de~andu-se de cele umane. Acest potential Ie este de ajuns pentru 5-10 ani de celebritate, altfel spus, el acopera cele mai periculoase perioade de apogeu al gloriei, ceea ce, din nou, nu e cazul meu, caci in copilarie am fost mai tot timpul bolnav ~i mi-am riscat mereu viata. Cu 132

f

alte cuvinte, rezerva mea abia imi ajungea pentru a ma putea mentine in vialii. N ici nu se punea problema sa pot tine piept faimei. Nu-mi ra!11aneadecat 0 singura cale de scapare: sa ma indepartez cat mai curand de eu-I uman, avantandu-ma spre cel Divin. Imediat ce eu-I Divin va fi devenit mai real decat cel uman, celebritatea nu-mi va mai fi fatala. U~or de zis, mai greu de realizat. Judecand dupa starea mea emotionala, nu reu~eam sa fac fata. Situatia se inrautatea ~i inca destul de rapid. Ma confruntam din nou cu dilema: sa-mi continui ~edintele cu pacientii sau sa renunt. Simteam ca aceste ~edinte devin tot mai periculoase pentru mine. Pe de alta parte insa salvarea imi putea veni numai prill intermediul lor ~i imediat voi explica de ceo Este imposibil sa avansezi, sa intelegi ~i sa schimbi lumea, tara a obtine 0 noua portie de iubire de la Dumnezeu. Dar, pentru a primi, trebuie, la randul tau, sa-ti oferi iubirea omeneasca. Toate sintezele de proportii ~i ideile noi imi veneau ca urmare a dorintei de a-i ajuta pe altii ~i de a ma sacrifica in numele iubirii pentru semeni. lar cartile veneau in continuarea celor spuse la ~edinte. Nici dieta riguroasa, nici postul, nici macar abstinenta alimentara totala nu-mi ofereau atata iubire, catii izvora din dorinta de a-i ajuta ~i a-i salva pe altii. A~adar, pe cat de periculoase erau ~edintele, pe amt erau de necesare. Am reu~it totu~i sa gasesc 0 solutie de compromis: sa lucrez cu pacientii dincolo de hotarele Rusiei ~i sa ofer consultatii 2-3 zile, pentru a-i ajuta pe cei suferinzi ~i a primi informatia necesara scrierii celei de-a ~asea carti. in noiembrie 1998 am sosi! cu avionul la New York. America este tara in care m-am ciocnit de cele mai dificile 133

-.-J

,If

\

f j

cazuri. Obiceiul de a se folosi de al(ii ~i refuzul de a se sim(i de importan(ii secundara ii costa scump pe locuitorii Americii. Nu intamplator fiecare al doilea sufera aici de depresii psihice, iar schizofrenia nu mai este consideratii 0 boala. Con~tiinta in(epene~te, a~a incat informa(ia de amploare patrunde la ea extrem de anevoios. Este foarte greu sa lucrezi cu asemenea pacien(i, in schimb (i se ofera posibilitatea de a investiga noi posibilitii(i de convingere ~i inraurire. Imi amintesc cum erau selecta(i cei mai buni riizboinici. Oupa trei zile, in care ace~tia efectuasera un mar~ fOr(at prin pustiu, rara sa primeasca un strop de apa, Ii se oferea posibilitatea de a.~i potoli setea la rau. Ooar aceia dintre ei care 0 raceau cu demnitate ~i calm erau ale~i ca fii!1d cei mai buni. Ace~tia nu depindeau de dorin(e, nu deveneau sclavii lor. Sim(urile sunt cele care ne conecteazii la realitatea inconjuratoare. De aceea, pe masura ce ne lasam prin~i in servitutea sim(urilor, devenim, din ce in ce mai mult, sclavii situa(iilor exterioare, depinziind in totalitate de ele. Nu ne mai stii in putere sa Ie stapanim ~i sa Ie dirijam. Unicul lucru de care suntem capabili este sa ne suparam ~i sa ne umplem de ura, care ne va macina treptat su£letul, destinul ~i trupul. Ciind riizboinicul nu este sclavul propriilor sim(uri, el este capabil sa controleze din subcon~tient mersul luptei, ~i asta nu numai intr-o confruntare deschisa, ci ~i din £lancuri, din spate, manevrand in cateva ITac(iuni de secunda in ~a fel, incat sa-~i salveze viata. Apare capacitatea de a-I domina pe adversar pur energetic ~i de a materializa propriile dorin(e. Caci se implinesc doar acele dorin(e de care nu depindem. Prima ~i cea mai importantii condi(ie pentru a obtine 134

'i

eliberarea de aceastii dependen(a este sa gasim un alt punct de sprijin. A~a procedau oamenii mai inainte. Cand ii erau umilite iubirea ~i dorin(a de a intemeia 0 familie, individul se dedica cu trup ~i su£let muncii sale, carierei, valorificarii talentelor. Oar, cu cat mai mult inaintam, cu atat mai mult se generalizeazii dorin(ele noastre, iar noi incepem sa observam ca, in aspectul lor de profunzime, acestea sunt legate intre ele ~i izvorasc din iubirea umana. In cele din urma, migrarea noastra de la un sentiment la altul ne aduce intr-un punct mort, ~i atunci in(elegem ca nici un transfer de la 0 dorin(ii la alta nu ne mai poate diminua dependen(a de sentimente ~i ca ne cufundam tot mai mult in uman. Orept urmare, acesta incepe sa se dezintegreze. Nu intarzie sa apara necazurile, bolile, sau putem luneca pe panta alcoolismului, narcomaniei ~i a dorin(elor perverse etc. Dar iata ca, in procesul acestor cautari, remarcam un fapt curios. Sa zicem ca trecem printr-o situa(ie umilitoare, iar noua ni se cere sa ne pastram bunavointa ~i sa nu staruim asupra supararii. Atunci observam ca aceasta suparare devine superficiala ~i, in curand, dispare. Reu~im chiar sa ob(inem mult mai multe, cand in su£let nu ne-a mai ramas nici urma de necaz. Alte situa(ii ne fac sa regretam pierderea unui lucru oarecare, dar pentru noi este important sa ne men(inem seniniitatea. Atunci descoperim ca ne este oferit, in schimb, ceva nou, pe care-I ob(inem cu atat mai u~or, cu cat regretam mai pu(in pierderea. Astfel, pas Cll pas, ne dam seama ca, sprijinindu-ne pe blande(ea su£leteasca, reu~im sa ne eliberam de orice dependen(a emo(ionala. Cat despre dorin(ele noastre, ele devin mai u~oare, mai luminoase. ~i, intrucat nu mai

135

A

,

f -.4 ~'

depindem de ele, acestea se implinesc

u~or.

Citisem undeva ca razboinicul cel mai puternic este bland la suflet. Simteam ca este adevarat, dar nu-mi puteam explica mecanismul. Acum 11inteleg. Mergem mai departe. Blandetea sufleteasca statomica ~i profunda ne aduce sanatate ~i fericire. Ne dam deci seama di este 0 mare fericire sa fii bun la suflet ~i socotim ca la baza acestui sentiment sta iubirea de oameni. Dar iata ca iubirea ne este batjocorita ~itradata. Prin urmare, 0 data cu ea ar trebui sa piara ~i blandetea noastra. ~i, intr-adevar, cineva i~i va renega bunatatea sufleteasca, dispretuindu-~i ~i urandu-~i semenii. Altul va incerca sa-~i pastreze blandetea fata de oameni, dar va incepe sa se urasca ~i sa se macine pe sine, cu alte cuvinte, va comite un act de tradare mascata falii de blandete. lar un al treilea i~i va pastra caldura sufleteasca, blandetea ~i bunatatea, atunci cand ii este umilita iubirea umana. In acel moment ne dam seama ca blandetea nu este de sorginte umana. Ea izvora~te din iubirea Divina. ~i, atunci, incercam sa intreziirim in toate situatiile, in tot ce ne inconjoara 0 manifestare a Divinului, concentrandu-ne asupra stratului Divin al sentimentelor noastre. Oridt de mult ar oscila umanul din noi, fericirea suprema ~i scopul nostru principal vor ramane totu~i pastrarea ~i sporirea iubirii Divine ~i a blandetii. Ei bine, aceasta trecere de la uman la Divin, deocamdata, nu-mi reu~e~te. Mai mult chiar, periodic imi cre~te agresivitatea din subcon~tient. les la suprafalii straturile de profunzime ale emotiilor subcon~tiente, carora nu reu~esc sa Ie fac falii. Viid cum ies la suprafalii momente de gelozie ~i suparare, echivalente ca profunzime ~i amploare cu ~apte vieti 136

anterioare. lar eu , in cel mai bun caz, pot face falii vietii actuale ~i celei precedente. Imi dau seama ca, actionand corect, voi reu~i in 1O,20, 50 de ani sa depa~esc acest aspect negativ. Totu~i, daca se va intiimpla ca aceste emotii sa iasa la suprafata concomitent, sau daca vreo situatie oarecare ma va cufunda ~i mai mult in uman, ma voi vedea nevoit sa pornesc in calatoria mea spre alte lumi mai devreme decat mi-a~ fi dorit. Prin urmare, ar trebui sa ma eliberez de atractia exercitata de emotiile de supra-profunzime. lar acest lucru, deocamdata, nu-mi reu~e~te. N-am ce face, va trebui sa muncesc ~i sa acumulez material in continuare. Incep sa-mi amintesc ~i sa analize.l toate cazurile in care emotiile neechilibrate au stat la originea unor probleme. Intamplarea urmatoare a avut loc inca pe timpul puterii sovietice. Persoana despre care va fi yorba aici se saturase sa se tot bucure de "progresele" socialismului ~i a hotarat sa emigreze in Occident. Cu banii agonisiti, el a cumparat un pumn de diamante mari ~i le-a ascuns in tocurile pantofilor. La aeroport 11ducea cu ma~ina fiul sau. Deodata, tatal azis: - Gata, fiule, opre~te ma~ina! Nu mai pot! Hai sa ne schimbiim pantofii. - Lini~te~te-te, tata, i-a spus fiul. In ultimul timp, n-am mai auzit sa-i cerceteze cuiva tocurile de la pantofi. Nici n-o sa-i treaca prin minte cuiva ca acolo ai diamante. Dar, cu putin inainte de a ajunge la aeroport, tatall-a rugat din nou sa opreascii:

-

Nu pot ~i basta, a zis el, voi merge in pantofii tai. Fiul a monnait ceva, dar s-a supus. Ei bine, partea cea mai frumoasa urmeaza abia acum. De tata s-a apropiat un vame~ in

137

;1"'

.J

~

varstii, I-a privit cu blandete drept In ochi ~i I-a batut pe umar:

- Scoateti-vii pantofii. Pentru Inceput, i-au cercetat pe toate partile. Apoi au scos branturile, dupa care au smuls tocurile, pe urma liilpile, apoi, centimetru cu centimetru, au taiat pielea pantofilor cu cutitul. - ~i cum credeti cii 0 sa merg mai departe? intrebarea era cat se poate de rezonabila. - imprumutati Inciiltiiminte de la rudele dumneavoastra, i-a aruncat vame~ul iritat. - Feciora~ule, a zis taliil, ia da Incoace pantofii liii. Ce sa fac? Va trebui sa zbor In ei. Fiul i-a cedat pantofii cu placere. lar diamantele, Impreuna cu posesorullor, au luat drumul Belgiei. Cu cat depindem mai putin de emotiile noastre, cu aliit mai ascutilii ne este intuitia ~i avem astfel posibilitatea de a dirija situatia, atilt strategic, cat ~i clipa de clipa. Cel care-~i pastreazii blandetea launtrica nu se da batut de la prima Incercare, atunci cand situatia pare a-i fi potrivnicii. Cu cat el va depinde mai putin de situatie, cu atilt mai multe Incerciiri va Intreprinde pentru a 0 schimba. Vii voi da alte doua exemple. Sora bunicii me1e avea cam 70 de ani, ciind a hotiiriit sa se mute de la Leningrad la Soci. Era pe la sfiil1itul anilor '70. Toate Incerciirile ei de a gasi vreo posibilitate de schimb de apartamente Leningrad Soci nu au dat nici un rezultat. La biroul respectiv i s-a spus cii pensionarilor nu Ii se acorda vizii de re~dintii In Soci ~i ca schimbul cu Soci este interzis. I-a venit chiar ~i un riispuns oficial cu semnatura pre~intelui

-

comitetului executiv ora~enesc, In care se mentiona cii a fost adoptatii 0 hotarare, potrivit careia pensionarilor nu Ii se acorda vizii de re~edintii In Soci, de aceea stabilirea domiciliului In acest ora~ nu este posibila. Acest refuz oficial, anexat propriei ei scrisori, ea I-a expediat la redactia ziarului "Pravda", In acele vremuri, organul de presA cu cea mai mare autoritate. Raspunsul primit era cat se poate de interesant. , , "Ceea ce dumneavoastrii considera ti a fi un refuz scria acolo In realitate, nu poate fi socotit drept un refuz, Intrucat nu se face referire la nici 0 lege. Un riispuns oficial ar trebui sa sune astfel: "in baza legii cutare, actionand conform paragrafului cutare, suntem nevoiti sa dam un raspuns negativ cererii dumneavoastra etc". Biitranica a expediat administratiei ora~ului Soci raspunsul primit de la redactia ziarului ~i, peste doua luni, schimbul s-a Tacut Tariiprobleme. Protagonistul celei de-a doua situatii am fost chiar eu. La Inceputul anilor '70 am plecat din Soci la Leningrad. Cativa ani am locuit Intr-un camin de constructori. Lucram pe un ~antier ~i eram student la seral la facultatea de arhitecturii. Maica-mea ramiisese la Soci, Intr-un apartament cu douii camere. Exista Insii pericolul de a pierde acest apartament, Intrucat In cartea de imobil figura 0 singurii persoanii. Aveam nevoie de 0 adeverintii care sii demonstreze cii sunt student la facultate, la sectia de zi, adicii de 0 dovada cii ma pot Intoarce oricand la vechiulloc de trai. Mii duc la rectorat. in perete erau douii sau trei ghi~e, In spatele carora stiiteau ni~te dudui care se ocupau de hartii. Mii aplec spre una dintre ferestruici ~i dau 139

138

If

_J

,

f j

,-, ,..

~' cu ochii de 0 domni~oara drilgutJi. - $titi, am nevoie de 0 adeverintJi ca sunt student la facultate, la sectia de zi. - Da, nici 0 problema, zice fata, dati-mi carnetul dumneavoastril de student. Incepuse deja sa completeze adeverinta, cand deodatii se opre~te ~i ma intreaba miratii:

- Dar dumneavoastra invatat; la seral, de ce imi cereti 0 adeverintJi pentru sectia de zi? Fac ochii mari ~i-mi desfac bratele: - Dar, in(elegeti, am nevoie de 0 asemenea adeverintJi. Privirea ei devine dintr-o datii circumspectii: - N-o sa va eliberez nici 0 adeverintJi. Poftim carnetul dumneavoastra. Imi iau carnetul ~i mil retrag din fata ghi~ului. Am nevoie de aceastii adeverintJi. Am foarte mare nevoie de ea. Strilbat coridorul, gandindu-ma ce-a~ putea face. Mil hotiiriisc sil ~tept pauza de priinz. Viid cum iese respectiva domni~ara, mil apropii de ea, ziimbindu-i cat mai prietenos: - Domni~ari\, am foarte mare nevoie de adeverintJi. Pot sil vii pliltesc pentru ea 100 de ruble. Asta insemna pe atunci cam un salariu mediu. Fata se indepilrteazii de mine, speriatii: - N-o sa v-o eliberez nici pentru un milion, mi-o taie ea categoric ~i pleaca. Mil scarpin la ceata. Situa(ia se agraveazil vilziind cu ochii. $i e musai sa obtin certificatul cu pricina. Strilbat coridoarele, frilmantat in continuare de giinduri. Intre timp, fata a revenit. Ma indrept intr-acolo ~i-i zaresc din nou chipul in spate Ie 140

ferestruicii. Insa un grup de studenti galagio~i, adunati in dreapta ghi~eului, mil impiedicil sa ma concentrez. Alaturi se aflil intrarea in biroul rectorului. Studentii au de rezolvat 0 problema ~i discuta ceva cu insufletire, pe un ton ridicat. Cineva a intrat deja in biroul rectorului ~i dinauntru se aude zarva. Pe nea~teptate, in mintea mea incepe sa se contureze solutia. Mii apropii de gbi~eu, arborand acela~i zambet cordial: - Domni~oara, tot eu sunt. - Ce doriti? - ma intreabil ea cu asprime. - Daca rectorul ar veni personal ~i ar dispune sa-mi eliberati 0 adeverinta ca sunt student la sectia de zi, ati face-o? Ea ridica din umeri: - A~ face-o. Ma reped spre biroul rectorului. II in~fac din fuga de manecil pe un student:

-

Cum il cheama pe rector? - Igor Sergheevici. - Bun, zic ~i ma strecor iniluntru. Intre timp, rectorul, cu 0 voce obosita, il1cearca sa explice ceva unui grup de studenti.

- Igor Sergheevici, ii strig din u~a,ea nu vrea sa-mi elibereze 0 adeverintJi.

- Cine nu vrea? - intreaba el mirat. - Pai, duduia de la cancelarie. Eu ii arat carnetul de student ~i-i spun: "Dati-mi 0 adeverinta ca sunt student la zi", ea insa se opune. Zice: "Numai cu acordul rectorului". Trei secunde mai tiirziu, rectorul apare langa ghi~eul cancelariei. - Elibereaza-i imediat 0 adeverintJi ca este student la zi, ii 141

I'

\

f .. .., ,--

arunca el iritat. Fata da din cap supusa. Peste cateva minute tin In mana adeverinta mult ravnita. - Sa minti nu e un lucru frumos, zice fata. - Oar nu I-am minti!, zambesc eu, i-am spus numal 0 parte din adevar. "Lumea e a~a cum 0 retlecta senti mente Ie noastre, meditam eu mai tarziu. Lumea este variata ~i minunata, atunci cand sentimentele noastre sunt variate ~i minunate. Oar, pe masura ce sentimentele ne Ingheatii ~i Intepenesc, lumea din jurul nostru devine ~iea banala ~i monotona." In copiliirie, lumea este aidoma unui caleidoscop compus din mii de cioburi multicolore scanteind de nuante. La batranete, rostogolim un singur ciob cenu~iu dintr-o compozitie In alta. ~i cand te gande~ti ca diferenta consta doar In punctul de sprijin. Exista veriga A, din care I~i trage izvorul iubirea. Exista veriga B, reprezentata de simturile noastre. ~i exista veriga C - reprezentata prin obiectele ~i evenimentele din lumea Inconjuratoare. Pe masura ce sutletul se axeaza tot mai mult pe iubire, lumea capata stralucire, sclipind In toate culorile. Oar, cu cat ne concentram mai mult atentia asupra lumii Inconjuratoare, cu cat mai mult ne depind dorintele de ea, cu atat mai mult palesc sentimentele noastre. Atunci cand ne axam pe prima veriga, orice situatie dificila este perceputa de noi ca 0 ocazie de a lucra la propria arn10nizare interioara, ca 0 posibilitate de a ne deschide spre iubire. Cand cre~te importanta celei de-a treia verigi, orice situatie nepliicuta ne provoaca iritare, agresivitate sau ne deprima. Semnificatia launtrica a lumii este infima, de aceea, In exterior, ea este 142

variata ~i plina de Intelesuri. Pentru un batran, semnificatia launtrica de profunzime a lumii este enorma, de aceea, In exterior, lumea Ii apare ca fiind opaca ~i incolora. - Ce Inseamna iubire Oivina? - ma Intrebase, pentru a nu ~tiu cata oara, una dintre paciente. - lubire Oivina este atunci cand, In adancul sutletului, sentimentul de iubire este mai important decat omul iubit. Atunci, daca omul iubit va va trada, jigni, parasi sau va Imbatrani, sau va muri, dumneavoastra yeti reu~i sa pastrati sentimentul de iubire. lubirea umana nu este decat un sprijin pentru dezvoltarea sentimentului de iubire Divina, care a sala~luit In sutletele noastre dintotdeauna. Ea a existat In noi pana a fi fost conceputi ~i va dainui dincolo de moarte. Ne-am obi~nuit sa ne calauzim In viata asta dupa logica umana, inclusiv cea ~tiintifica. ~tiinta ~i logica umana postuleaza urmatoarele: "Sentimentele nu pot constitui 0 cauza, ele pot fi doar 0 consecintii". La Inceput apare situatia, abia dupa aceea noi reactionam prin senti mente. A~adar, sentimentele depind dintru Inceput de lumea Inconjuratoare ~i sunt legate de ea. Ne in~eala sotia - devenim gelo~i. Ne tradeaza un prietensuntem cuprin~i de amaraciune. Bagam mana in apa clocotita - simtim durere, locul se acopera cu ba~ici ~i arsuri. Aceasta pare a fi ordinea fireasca a lucrurilor, dar nu este decat logica umana. Exista insa ~i logica Oivina, potrivit careia sentiment~le sunt primare, iar situatiile concrete - secundare. Astfel, emotiile noastre de profunzime determina evenimentele viitoare. De aceea, dirijandu-ne sentimentele de profunzime, ne putem schimba atat pe noi in~ine, cat ~i lumea inconj uratoare ~i evenimentele din ea.

143

fi

J

-".-. ...,--

$tiinta n-a reu~it pana acum sa se lamureasca deplin ~i sa explice ce este hipnoza. Caci acolo sim\urile merg inaintea evenimentelor. Individul atlat sub hipnoza i~i inchipuie ca mana ii este cufundata in apa clocotita ~i pe piele ii apar arsuri ~i b~ici. Organismul reactioneaza mai puternic la simturi decat la obiectul rea\. Ba mai mult chiar, exista tehnici speciale, cu ajutorul carora se poate obtine ca realitatea simturilor sa fie mai importanta decat realitatea obiectului fizic ~i, atunci, dispare dependenta de obiectele lumii materiale ~i apare posibilitatea de a Ie manevra dupa bunul plac: individul W poate turna pe corp acid sulfuric, lara a-~i provoca vreo vatamare fizica, poate materializa obiectele ~i modifica structura materiei, se poate teleporta prin spatiu, etc. Oar am intrat deja in subiectul unei alte discutii... Sa revenim la sentimentele noastre. 0 avertizasem candva pe 0 doamna, care venise sa ma consulte, ca atitudinea ei fata de sot Ie poate crea probleme, atat lui, cat ~i ei. - Nu mai fi\i atat de geloasa, i-am spus. Femeia taoea, privirea ramanandu-i mult timp atintita in alta parte. Apoi s-a intors spre mine ~i m-a privit cu aten\ie. - Nu mai tin minte unde am citit, a inceput ea rar, CR,daca apare un sentiment de gelozie, inseamna ca sotul m-a in~lat deja sau are de giind s-o faca. $i ca, sacaindu-I cu gelozia mea, ~ putea opri acest proces. - Va inteleg, i-am spus, nu e fum tara foc. Daca sentimentul a aparut, inseamna ca evenimentul s-a produs deja. Va este greu sa credeti ca lucrurile pot sta tocmai invers. Uitati-va

ce se intampla in realitate. La nivelul straturilor de profunzime va atla\i in conexiune emotional a cu propriii dumneavoastra copii ~i cu urma~ii acestora. in felul acesta Ie transmite\i copiilor atitudinea gre~ita fata de lume, care a fost fixata in emotiile dumneavoastra agresive. Vreme este sa arunci pietrele ~i vreme sa Ie aduni. Aceste emotii se intorc pe urma la dumneavoastra, ~i nu neaparat numai din viata actuala, ele pot proveni ~i din vietile anterioare. Sentimentul de ura care se manifesta la nivelul straturilor de suprafata ale con~tiintei este, practic, inofensiv pentru cei din jur. Patruns mai adanc insa el devine periculos. $i mai adanc, poate deveni fata\. Ce se intiimpla in cazul dumneavoastra? Copilul dumneavoastra trece acum prin perioada maturizarii sexuale. De aceea, in plan subtil, ies la suprafata situatiile cu care va trebui sa se confrunte in viitor, iese sentimentul de gelozie. Acesta va este transmis dumneavoastra. Daca yeti depune eforturi sa nu depindeti de acest sentiment, yeti reu~i treptat sa-l depa~i\i ~i, in felul acesta, ii yeti vindeca pe copii, pe viitorii nepo\i, pe sine ~i pe sot. Daca, dimpotriva, 0 sa va lasa\i cuprinsa ~i calauzita de gelozie, inabu~ind blandetea launtrica, yeti aduce un mare prejudiciu, atiit dumneavoastra, cat ~i celor care sunt legati de dumneavoastra. Fiecare dintre emotiile noastre contine 0 reactie la even imente Ie trecutului, prezentului ~i viitorului concomitent. De aceea, sentimentele care tin de nivelurile profunde ne intluen\eaza deopotriva trecutu\ ~i viitoru\. Nu banuiam ca emotiile pot exercita 0 inraurire asupra trecutului. intotdeauna am socotit ca regretarea trecutului, neacceptarea \ui duce la boaIa ~i moarte. $i acum constat ca trecutu\ poate fi schimbat, dar 145

144

;I'

}

,

f J

T"" ~~ numai atunci cand ne schimbiim atitudinea fatii de el, adicii actioniim asupra lui prin noi in~ine. Stau de vorbii cu un pacient ~i ii explic: - Ca sii mii intelegeti mai bine, 0 sii desenez diagrama evolutiei neamului dumneavoastrii. lata linia dreaptii, in centrul ciireia se aflii celula dumneavoastrii. La stanga sunt piirintii, la dreapta - copiii, nepotii, striinepotii. Tot ce se situeazii deasupra acestei linii este pozitiv, tot ce coboarii sub ea este negative Desenez 0 altii linie cu 5-7 centimetri mai jos. - Aceastii linie indicii pragul fatal. Sii vedem acum care era situatia parintilor pana a veni dumneavoastra la ~edinlii. Tot ce au acumulat ei se situeazii undeva pe linia dreaptii. Curba care indicii situatia dumneavoastrii coboarii sub zero, adica mai jos de acest nivel. lar situatia copiilor dumneavoastra se prezinta deja ca 0 parabolii care coboara mult mai jos, sub pragul mortal. Cat despre nepoti, na~terea lor nici macar nu este previizuta, adica avem in falii toate semnele stingerii neamului. Sa vedem ce schimbari s-au produs in urma ~edintei. incep sii diagnostichez ~i observ cu surprindere cum se

modificiitabIouI initial: . Punctul care indicii nivelul la care se aflii parintii s-a deplasat in sus, in jumatatea "pozitiva". Indicii dumneavoastra,de asemenea,urea. Din zona "negativa", ei se ridica deasupra liniei drepte. Indicii copiilor ajung aproximativ la nivelul dumneavoastrii. Situatia nepotilor este inca grava, dar Ii s-a oferit deja ~ansa de a veni pe lume. Cu alte cuvinte, ati inceput sii va schimbati in profunzime ~i, in acela~i timp, 146

incepe sa vi se schimbe trecutul, prezentul ~i viitorul. Schimbandu-vii, dumneavoastra purificati nu numai karma urma~ilor, ci ~i pe cea a striimo~ilor. Sentimentul iubirii Divine dii na~tere tuturor celorlalte sentimente. Sentimentele determina structura spatiului, spatiul da na~tere materiei. Dezvoltandu-se, lumea materialii produce idei. Ideile, acumulandu-se, generaliziindu-se, se condenseazii ~i devin sentimente. Sentimente Ie se contopesc treptat ~i se transforma in izvorul primordial, iubirea Divinii. Universul respirii, primind mereu iubire ~i intorcand-o inapoi. Iubirea devine spirit, apoi materie. Materia se spiritualizeazii tot mai mult ~i tinde spre iubire. Sentimentele dau na~tere situatiei ~i se nasc din situatie. Noi descindem din iubire ~i plecam in iubire. Universul este holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp. Purtiim in noi evolutia completii a Universului, de la aparitia acestuia panii la clipa in care-~i va fi incheiat existenta. ~i, in miisura in care ne piitrundem de inceputul ~i sffu1;itul a toata fiinta, simtind de unde izvoriise toate ~i ineotro se due, dorintele noastre de suprafatii eapiitii puterea de a ne aduee inflorirea ~i dezvoltarea.

;I'

,

f J

,-v laina pe care 0 Imbraca aceasta idee eorespunde mentalitatii lcelor timpuri. Iisus Hristos spune, de fapt, acela~i lucru: se :uvine sa-I iubim pe Dumnezeu mai mult decat pe mama, :atal, sotia, fratele ~i sora noastra. Doua mii de ani In urma, Hristos a dat lumii rugaciunea ,Tatal nostru, Care e~ti In ceruri". Astazi ne dam seama ca ~iditorul nu poate fi localizat undeva cu exactitate. Atunci nsa, prin aeeasta formula, Hristos a vrut sa se Inteleaga ca )umnezeu se afla dincolo de limitele eon~tiin!ei ~i ale :apacitati i noastre de a vedea. Odata m-a sunat un jucator de hochei pe care-I cuno~team.

LOGICA

- Nu pot Intelege nicidecum un pasaj din Biblie, 1m marturise~te 0 pacientii. 0 viid cum sta concentratii, cu privire atintita Inainte. Dumneavoastra spuneti ca nu se cuvine s ucidem iubirea sau sa ne lepadam de ea, pe cand Avraarr daca-mi aduc bine aminte, a fost cat pe-aci sa-~i ucida propriu fiu, pentru a-I sacrifica lui Dumnezeu. Eu n-a~ fi In stare sa-m omor fiulln numele Domului. - Vedeti dumneavoastra cum stau lucrurile, Ii spun, conti nutul ramane acela~i, pe cand forma se schimbii mereu. Ia felul In care este oferita informatia depinde de treapta d, evolutie la care au ajuns oamenii. in Vechiul Testament scri, ca ghicitoarele ~i astrologii trebuie ar~i pe rug, iar astiiz spunem: "Cunoa~terea viitorului poate fi periculoasa", cae astfel am Incerca sa ne dirijam soarta apeland la con~tiintii ~ nu la iubire. Mai Inainte, conceptul de "sacrificiu" simboliz: renuntarea la tot ce este mai drag ~i mai apropiat. Ideea acestu episod biblic este ca, In numele iubirii de Dumnezeu, omu n()~tp

("_pn~ c;;:i~~rrifi('~

nri,..p

nan;;

ci III,..rlll

,..~I rno:1l; "

1..1'

n",

- Am trecut printr-o Intamplare ciudata ~i te-a~ ruga sa ni-o explici, a zis el. Eram In plin meci ~i totul se desIa~ura lestul de bine. Eu marcasem un gol ~i echipa condueea cu :corul 3 0, cand deodata m-a cuprins 0 stare ciudata, un fel Ie mole~eala. Ceva nu mergea. Dupa aceea, echipa adversa s-a nobilizat ~i, Intr-un interval de numai cateva minute, a reu~it a marcheze de cinci ori ~i am pierdut meciul cu 3 - 5. Ma ntereseaza ce a putut sa se Inmmple oare? Cercetez situatia In plan subtil ~i Incep sa Inteleg ce s-a

-

If

f

,

~

liderului energetic. Profesionalismullnseamna, In primul rand, men\inerea unei stari interioare corecte. 0 echipa c~tiga, mai Intili, In plan subtil, abia dupa aceea victoria se produce efectiv, In plan fizic. In cazulln care impulsul spirituallauntric se destrama, echipa pierde, chiar daca are 0 componentii stralucita. Cand e~ti bine echilibrat launtric, posibilita\ile energetice ale echipei cresc de cateva ori, Intrucat tu e~ti liderul din umbra al echipei. ~i nu numai atilt, po\i, de exemplu, sa fii accidentat ~i sa stai acasa ~i, cu toate acestea, sa continui sa-\i sus\ii echipa In plan energetic. lar daca vei Incepe, In acel~i timp, sa lucrezi la armonizarea ta interioara, ajutorul pe care-l vei oferi din umbra echipei tale va fi de cateva ori mai mare, Intrucat fortele nu-ti sunt consumate nemijlocit In cadrul jocului. AstfeJ, echipa poate evoJua, 0 perioada oarecare de timp, cu mai mult succes In absenta ta decat cu participarea ta directii. Insa, daca e~ti daramat launtric, poti provoca prin aceasta e~ecul Intregii echipe. Un jucator slab launtric, chiar daca joaca putin, este In stare sa absoarba toatii energia din echipa. Acest lucru se Intilmpla atunci cand echipa nu are un lider energetic putemic. - Bine, zice hocheistul dupa un riistimp de gandire, acum Inteleg ce s-a Intilmplat cu echipa. A~ vrea totu~i sa ~tiu de ce au luat lucrurile 0 asemenea Intorsatura. - 0, dar e foarte simplu, Ii zic. Ai Inceput sa joci foarte bine ~i echipa a recut din tine un "idol", altfel spus, s-a "cramponat" de tine. Asta te-a daramat.

- Nu Inteleg. . Ei bine, sa Ie luam pe rand. Remarcasem mai demult urmatorul fenomen: atunci cand individul este cuprins de ura, \50

pardi i-ar tii~ni sage\i din cap ~i, In aceastii zona, campul se deformeazii. Cand se supara, sagetile ies din piept. Ciind urii~te ~i este necajit din cauza iubirii umilite, sagetile tii~nesc din prima ceakra. Cand dore~te moarte, sagetile pomesc de la baza picioarelor! Cand sagetile tii~nesc de peste tot, se produce 0 prabu~ire totala. Ei bine, am ramas ~ocat, cand am remarcat pentru prima data ca agresivitatea generalizatii, extinsa la scara cea mai larga, arata, din punct de vedere energetic, absolut identic cu ata~mentul putemic fatii de ceva. Sa zicem ca 0 femeie te ura~te. Aceasta ura te va strapunge doar In cazul In care e~ti purtiitorul unui program similar Indreptat Impotriva ei, adica daca simti ura, suparare, gelozie etc. In consecintii, te-ai putea Imbolnavi ~i muri. Dar, daca femeia te adora la nebunie, ea te distruge cu 0 fortii ~i mai mare ~i, iara~i, e~ti amenintat de nenorociri ~i boli. Insa, ~i Intrun caz, ~i In celalalt, .vei fi protejat, daca nu vei avea supiiriiri

launtricela adresa femeilor.

.

Mergem mai departe. Daca 0 femeie este nebuna dupa tine, primul lucru pe care trebuie sa-I faci este sa te Indrepti spre Dumnezeu. Este unica modalitate de a te salva. Insa, pentru a te putea apropia de Dumnezeu, este necesar sa te eliberezi pana ~i de cele mai mici pretentii fatii de EI. Bun, cu femeile ne-am lamurit. Acum sa revenim la echipa. Anul trecut ai avut 0 evolu\ie mai pu\in reu~itii ~i baie\ii din echipa ziceau cii au pierdut din cauza ta. Ai trecut atunci printr-o perioada In care ai fost supiirat pe toatii echipa, te-ai dispretuit pe tine Insuti, ai fost necajit pe soartii ~i, In adancul sutletului, nu ti-ai mai dorit sa traie~ti. Prin urmare, daca 15\

;I

J

\

~.

...,.. ,-.

echipa va incepe acum sa te idolatrizeze, vei fi strapuns ca intr-o relalie cu 0 femeie care te adora. In consecinla, ori vei incepe sa joci mai prost, ori vei suferi traumatisme, ori te vei imbolnavi sau chiar vei muri. - Atunci cum sa procedez? Sa inlaturi retroactiv pretenliile falil de toate echipele in care ai jucat, de asemenea pretenliile fala de sine ~i fala de propria soarta, care au aparut in legatura cu echipa.

-

-

A-a, foarte bine, a rasutJat el u~urat, cred ca acum

lucrurile pot £i indreptate. - Nici pe departe, ii zic. In viitorul tau se vede un perico! de moarte. -In legatura cu ce anume? - Cum adica, in legatura cu ce? In legatura cu activitatea ta. Cu potenlialul tau, ai putea ajunge celebru in intreaga lara. - $i ce e rau In asta? - Pai, uite, cel mai mic sentiment de iritare falil de allii sau fala de sine te pune intr-o relalie de dependenla falil de obiectul iritarii. Daca e~ti mereu obsedat sa marchezi ~i te enervezi pe allii, atunci cand e~ti impiedicat Sa 0 faci, daca te dispreluie~ti pe tine, atunci cand nu reu~e~ti - toate acestea IIi sporesc brusc dependenla fala de golul marcat. In masura In care depinzi de ceva, acest lucru ili este luat. - $i atunci ce-i de mcut? -Inlatura retroactiv orice dezaprobare, orice nemullumire, pana ~i pe cea mai mica, fala de IiIrile in care ai trait ~i, mai ales, falil de Rusia, unde te-ai nascut ~i ai crescut. Altfel, celebritatea te va ucide. Sau, in cel mai bun caz, subcon~tientul va activa un program de blocare, prin care nivelul evoluliei

tale pe teren sa fie diminuat, iar numarul goluri!or marcate de tine sa fie redus. Foarte mulli oameni talentali s-au Imbolnavit ~i au murit din cauzi! ca, In adancul sutJetului lor, au fost nemullumili de lara In care s-au nilscut ~i au devenit celebri. EI mi-a mullumit ~i a inchis. Mi-am inchipuit cum a~ fi procedat eu, daca mi s-ar fi Incredintat 0 echipa de hochei ~i mi s-ar fi cerut s-o pun In ordine sub aspectul structurilor karmice. Le-a~ fi spus: - Baieli, primul lucru pe care trebuie sa-I faceli este Sa Invatali Sa fili binevoitori in orice situalie, nu numai fala de allii, ci ~i fala de sine. In caz contrar, nu veli reu~i sa oblineli nimic sau veli fi nevoili sa platili fiecare succes. In aceea~i clipa m-a stri\fulgerat un gand ciudat: tot ce am spus pana acum ma prive~te, in egala masurii, ~i pe mine. Imi pare ca acum incep Sa inleleg de ce orice posibilitate de a-mi publica carlile In Occident era imediat ~i in mod inexplicabil blocata. Am vrut sa atJu care sunt IiIrile fala de care am pastrat inca pretenlii launtrice sporite. Agresivitatea falil de intreaga omen ire mi se trage din patru vieli precedente, iar fali! de Italia ~i Israel - din doua vieli precedente. Am Inleles de ce, atilt in Israel, ciit ~i in Italia, am avut probleme. Adevarul e ca la Roma m-am atJat la un pas de demenla ~i asta fiindca Italia este ata~ata de aptitudini, intelect ~i spiritualitate. Totodata, supararile de profunzime m-au expus ~i m-au mcut dependent. In aceste condilii s-a produs 0 rezonanli! cu propriile mele ata~ari ~i, daca n-a~ fi inceput la timp Sa ma rog, cine ~tie cu ce s-ar fi terminat Intreaga poveste. Din motive pe care nu Ie cunosc , am manifestat In viata anterioara pretenlii sporite fali! de America, mai ales cu privire la moralitate ~i etica. Acum

152

153

;1

~

~

f """'--' f'"

lmi amintesc cu bucurie de dragii mei americani de la consulat, de la care, cu doua saptamani In urma, Incercam sa obtin 0 villi pentru America. Nu ma pot abtine sa nu povestesc mai pe larg Intreaga Intiimplare. Viza deschisa pentru trei ani expira, a~a ca ne-am prezentat, ~i eu, ~i sotia, la consulat, pentru a obtine alta. Am stat la coada obi~nuitele cateva ore, dupa care am depus dosaru!. Oupa un alt interval de a~teptare, am fost chemati la ghi~eu. - Va lipsesc din dosar adeverinta de la locul de munca, statutul firmei dumneavoastra ~i alte cateva hartii, mi-a spus cu raceala cucoana de la ghi~eu. Veniti alta data. Am venit peste cateva zile. Oe~i am stat 0 ora ~ijumatate in strada, de abia ajunsesem undeva pe la mijlocul randului. Am luat toate actele posibile. ~i iata-ne deci stand la coada ~i a~teptiind sa ne ajunga randu!. Dupa ce am depus actele, m-am vanturat timp de vreo ora pe coridor ~i prin camera destinata vizitatorilor. Apoi am revenit langa sotie. - Punem rama~ag ca yom fi chemati ultimii ~i ca nu Yom obtine vizele? - Imposibil, a zis ea, ne-ar fi respins de la bun inceput dosaru!. Oar a~a, sa ne accepte actele ~i inca sa ne lase la urma... e cu totullipsit de sens. Trece 0 ora, trec doua. Randul nostru a trecut demult. In sala au mai ramas doar cateva persoane. Sotia ma prive~te intrebator. - Nu pierde timpul degeaba, ii zic, ni se ofera 0 ~nsii splendida de a ne pune la punct in ceea ce prive~te pretentiile fa(ii de un alt stat. Oar iata ca au plecat ~i ultimii solicitanti. Am ramas doar 154

noi doi In sala. - Cei de acolo au trecut, probabil, la cafele, iar de noi se pare ca au ~i uitat. Mai trece un timp oarecare pana cand sunt strigat pe nume. Ma apropii de ghi~eu, in spatele caruia sta un barbat tanar, care vorbe~te 0 rusa putin mai buna decat engleza mea. - Va cer scuze ca v-am retinut, spune e!. Ii zambesc: - Nu face nimic. - A aparut 0 problema, spune el, Intorcandu-mi zambetu!. Ooamna care s-a ocupat de dumneavoastra data trecuta vrea sa va vorbeasca. Bine macar ca nu consulii", mi-am zis ~i, ziimbindu-i in " continuare, Ii raspund: - Nici 0 problema. Sunt gata sa discut cu dansa. - Oar, vedeti, doamna lipse~te In momentul de fa(ii, Imi spune politicos tanarul, va rugam sa veniti alta data. Ii zambesc ~i dau din cap: - Sigur. Sunteti foarte amabi!. Oupa care ies afara, unde ma a~teapta sotia. - Procesul de inlaturare a cramponarilor de etica ~i moralitate continua, ii zic. Baietii de la ghi~eu ~i-au dat toata silinta. Acum putem merge acasa cu con~tiinta Impacata. Mi-am dat seama ca toate aceste situatii sunt, de fapt, semnale de alarma, care ma avertizeaza ca inca sunt dependent de valorile umane supreme. In mod inexplicabil, inca din copilarie imi era frica de celebritate. Nu mi-o doream. In realitate, era yorba de dorinta exprimata indirect, pe cale intuitiva, de a ma mantui. Intelegeam destul de profund modul 155

;f'

.J

,

~ J

,'..'.'-( in care poate fi distrus caracterul, destinul ~i saniltatea, atunci cand cantitatea de fericire ~i celebritate depa~e~te cu mult rezerva de iubire din suflet. Sunt surprins ca pacientul care sta acum in fata mea are campul curat. Nu vad la el probleme deosebite. Curios lucru, ce I-a determinat sa apeleze la mine? -

Am doar 0 singura problema, zice el, dupa ce am citit

cea de-a doua carte, starea launtrica mi s-a schimbat complet. A aparut 0 senzatie de puritate ~i sfintenie interioara. Mi-au trecut toate bolile. Inainte ma chinuia, mai cu seama, hernia de disc. Acum, totul a revenit la normal. Problema mea insa este urmatoarea: cand ies din aceasta stare, Imi vine greu sa comunic cu lumea inconjuratoare. Simt ca devin iara~i irascibil ~i intolerant. Cum sa impac una cu alta, deta~area de lume ~i prezen(a efectiva in ea? - Este yorba de capacitatea de a lucra concomitent in doua regimuri logice distincte, logica Divina ~i logica umana. Dumneavoastra ati reu~it sa va armonizati launtric, dar situatia urma~ilor ramane inca nefavorabila. Logica umana se manifesta in exterior, pe cand cea Divina in interior. lar in interior, la nivelul celor mai profunde straturi, emotiile noastre sunt conectate la emotiile urma~ilor no~tri. De aceea, cand ace~tia sunt nearmonio~i, nu e deloc u~or sa fim blanzi ~i iubitori in interior. Prin urmare, se cere sa munciti in continuare la propria armonizare interioara, sa va rugati pentru generatiile viitoare, astfel incat iubirea de Dumnezeu ~i blandetea sa patrunda tot mai adanc In straturile de profunzime. Logica Divina se poate manifesta
totodatii, se deconecteazii cea umana, este practic imposibil sa duci 0 viatii dupa tiparele normale. Trebuie sa incerci sa traie~ti in doua regimuri diferite, adicii, pe de 0 parte, sa fii absolut iubitor ~i sa nu ai nici 0 pretentie, iar pe de alta parte, sa fii aspru, cand situatia 0 cere. Am sa va povestesc ce mi s-a intiimplat odatii. M-am dus la bazin, am inotat ~i, dupa ce am tacut un du~, am mers la vestiar. Langa dulapul in care imi lasasem hainele era 0 banca nu prea lunga, pe care un biirbat 0 ocupase In intregime cu genti ~i pachete. Mi-am scos din dulap geanta ~i m-am gandi!: "Unde oare s-o mai pun ~i pe asta?" Apoi, reflex, am procedat a~a cum procedasem ~i alteori. Mi-am pus geanta alaturi, pC: podea, enervat in sinea mea ca individul ocupase toatii banca, tara a se sinchisi de necesitiitile altora. Am incercat sa lupt cu sentimentul tot mai accentuat de iritare, dar nu reu~am nicidecum sa-I inving. lar 0 emotie inabu~itii in prezent inseamna 0 boala in viitor. Trebuia fie Sa renunt la logica umana, traind doar cu cea Divina ~i acceptiind tot ce mi se intilmpla, fie sa incerc, in paralel, sa conectez logica umana. M-am decis sa pastrez ~i logica umana. $i, fiindca nu e bine sa reprimi iritarea, trebuie s-o traduci in actiuni concrete. A~ ca mi-am ridicat in tacere geanta de pe podea ~i am inceput sa imping bagajele barbatului, fiicand loc pentru lucrurile mele. EI n-a spus nimic. Am inceput sa ma imbrac lini~tit. Simteam totu~i ca ma deranjeazii ceva. Cu putin timp in urma eu am fost eel umilit, acurn este urnilit el. E mult mai periculos sa-i umile~ti pe altii decat sa fii tu insuti umilit. $i nu atilt faptul ca i-am mutat gentile era umilitor, cat felulin care am actionat, lara a scoate macar un 157

;r

\

f - T i

cuvant. Am Tacut deci a a treia Incercare de a controIa situalia ~i m-am adresat barbatului: - Scuzali, nu v-ati suparat ca v-am mutat bagajele? - Vai de mine, sigur ca nu, a raspuns barbatul. Trebuie sa aveti ~i dumneavoastra unde va pune lucrurile, nu-i a~a? Abia dupa aceasta am simtit cum mi se face lini~te ~i pace In sutlet. Pare-mi-se ca Incep sa InteIeg ce Inseamna sa Imbini logica umana cu cea Divina. Logica umana esle capacilalea de a-Ii apara dreplurile, cea Divina esle paslrarea iubirii # a bIonde/ii. A~adar, daca ma voi gandi, In primul rand, la celalalt, transmi(iindu-i un impuls de iubire ~i bunavoin(ii, voi reu~i sa-i reprezint mai bine interesele ~i sentimentele. Ii voi arata ca-I respect ~i ca tin cant de interesele lui, dar ca, totodatii, doresc sa-mi apar interesele proprii. In aceste conditii, comportamentuI meu aspru nu-i va smrni un sentiment de ura, Intrucat In sutletul meu nu exista ura. Scopul principal al oricarui om esle sa-# paslreze in sujlel iubirea ~i blonde/ea. A~a ca, ajutandu-I sa-~i urmeze acest scop, yom reu~i sa ne Intelegem Tara probleme ~i la nivelul logicii umane. Acest principiu functioneazii, In egala masura, Intr-o situatie minora ( cum a fast cea cu banca prea scurta), In afaceri, In relatiile dintre state, dar ~i dintre civilizatiile din Univers. De aceea, orice situatie trebuie abordatii la Inceput din perspectiva logicii Divine ~i nu a celei umane, adica sa dam dovada, In primul rand, de iubire ~i respect, abia dupa aceea sa ne Inaintam pretentiile. In una din (iirile pe care Ie-am vizitat am trecut printr-o Inmmplare foarte amuzanta. Negociasem Inchirierea unui cabinet pentru consultatii. Cu a zi Inainte de prima ~edinta, 158

proprietarul mi-a marit chiria de 1,5 ori. Am fast de acord. Individul era amabil ~i plin de solicitudine. A doua zi, dis-dedimineala, el mi-a Tacut a noua vizita. - Chiar nu va mustra con~tiinta sa-mi platiti atat de putin? - m-a Intrebat el. Eu am ridicat din umeri:

-

Catu~i de putin. Doar am convenit asupra pretului, nu? - Atunci sa stam de yorba ca doi oameni de afaceri, a zis el. Sunt de parere ca ar trebui sa primesc de cinci ori mai mult. - Daca tot dorili sa discutam ca doi oameni de afaceri, sa ~titi ca nu va Inteleg delac. Una dintre reguliIe de bazii In afaceri este sanu schimbi niciodatii conditiile jocului. - Tin la reputatia mea, a spus el, a~a ca puteli sta lini~tit, pe viitor n-am sa mai schimb conditiile. - Asta mai lipse~te! - i-am replicat. EI a ramas In expectativa, privindu-ma. - Nu ne va fi de lac u~or sa cadem la Invoiala, i-am zis, ~i asta fiindca ati porn it de la pretentii ~i ofense. Din vorbele dumneavoastra Inleleg ca ma considerati Tarascrupule. A~a nu se procedeazii nici In afaceri, nici In relatiile dintre oameni. Va rag sa a~teptati 10 minute. Am sa va comunic hotararea mea. Peste 10 minute I-am chemat In camera alaturatii, ca pacienlii sa nu asiste la disculia noastra. Am remarcat ca proprietarul nu e tocmai In apele lui ~i ca Incearca sa ghiceascii dupa InTati~areamea ce hotarare am luat. I-am Intins mana ~i i-am multumit. - Va multumesc foarte mult ca ati binevoit sa-mi puneli ieri la dispozitie aceasta Incapere ~i ca ati fast atat de amabil. Cat despre ziua de azi, iata hotiirarea mea: ori acceptati pentru 159

/

J

J

ea suma stabilitii initial, ori imi intrerup imediat consultatiile ~i plec impreunii cu pacienti i. Apropo, mi s-a intamplat sii-mi tin ~edintele ~i intr-un pare. ~edeam pe 0 bancii, iar pacientii se apropiau pe rand, apoi se plimbau prin pare ~i se rugau. Din privirea mea, biirbatul a inteles cii sunt hotiirat sa actionez a~a cum am prom is. - Bine, s-a grab it el sa-mi spuna, pentru ziua de azi este valabila intelegerea anterioarii. De maine insa yeti inchiria la pretul pe care I-am spus astiizi. Cand mi-am incheiat ~edintele, m-am apropiat de el ~i i-am dat banii. Apoi am mai adaugat inca pe amt. - lata 0 primii pentru dumneavoastra, i-am spus. - ~i de ce, ma rog, i-ai oferit 0 prima? - m-au intrebat prietenii. Doar n-ai de gand sa riimai ~i maine aici, nu? - Este mai bine sii promiti putin ~i apoi sii mai adaugi decat sa promiti mult ~i sa dai mai putin, Ie-am riispuns eu. Dar, ca sii fiu sinceI', cauza eram, in primul rand, chiar eu. Eu am atras acest comportarnent din partea proprietarului. Prin urmare, sunt ata~at launtric de eticii, de moralitate, de implinirea favorabila a destinului. lar faptul ca i-am oferit bani in plus era important nu atat pentru el, cat pentru mine.

EGIPTUL

I Mai inainte Ie spuneam pacientilor: - Sunteti cramponati de bani, de serviciu, de familie. Apoi toate valorile lumii inconjuriitoare s-au redus, in ultima instanlii, la omul insu~i ~i la componentele de bazii ale eu-Iui uman. De fapt, dependenta sporita falii de corp, spirit, suflet, falii de personalitatea umanii ca ansamblu al tuturor acestor componente duce treptat la dependenta de valorile lumii inconjuriitoare. Am porn it de la divinizarea laturii materiale. apoi am trecut la divinizarea aspectelor spirituale. Pas cu pas, am ajuns la ceea ce alciituie~te temelia tuturor acestora: divinizarea omului insu~i, altfe! spus, a inveli~ului siiu fizic ~i spiritual. lar cand, pe la finele verii lui 1998, s-au conturat ciaI' notiunile de eu Divin ~i eu uman, am crezut cii sistemul meu a ciipiitat, in sTar~it,0 forma inchegatii, definitivii. Eliberandu-se de agresivitatea fatii de iubire, individul illvillgc lreplat forta de atractie exercitatii de trup, spirit ~i .lIllct. percepandu-~i tot mai distinct eu-! Divin. Eu-I uman, 16\

f

~

~' de~i l~i piistreaza In continuare caracterul real, devine transparent ~i imponderabil. La Inceput am verificat aceasta informalie pe mine Insumi, abia dupa aCeea am introdus-o In lucrul meu cu pacienlii. Aplicat pacienlilor, sistemul funcliona rara gre~, pe cand, In cazul meu, blocajul era total. Dupa atalia ani de cercetare am devenit cu totul alt om. Totu~i ceea ce sta la baza sentimentelor ~i retlexelor mele, practic, nu s-a schimbat. Nici pana In momentul de falii nu am reu~it sa ma debarasez de atitudinea critica falii de oameni, de obiceiul de a-i judeca. Oare care sa fie cauzele? Prima ar fi ca am avansat pe calea cunoa~terii ~i Inlelegerii, dar nu am confirmat efectiv, prin aCliuni ~i comportament, aceste schimbari. Este mai u~'or sa dai sfaturi decat sa Ie urmezi. A doua ar fi ca am adoptat un regim de munca suprasolicitant. Mi-am dat seama de acest lucru cand ajutam 0 cuno~tinla de-a mea, sportiv de performanla. - Nu ~tii sa chiule~ti, i-am zis, tot timpul munce~ti din greu. - Ce vrei sa spui? - m-a Intrebat el mirat. - Divinizarea aptitudinilor, a muncii ~i a carierei Ii se trage pe linia neamului. Te antrenezi chiar ~i atunci cand ar trebui sa te odihne~ti. Performanlele se oblin cu ajutorul energiei subtile, care line de spirit ~i de iubire, ~i nu prin sporirea densitalii energiei exterioare. Energia comprimata se acumuleaza prin disciplina, eforturi volitive continue, prin respectarea regimului ~i a logicii umane. Pe Cea subtila Insa 0 sporim atunci cand ne neglijam Indatoririle, cand nesocotim regimul ~i urmarirea unui leI. Acest tip de energie 11percepem ca pe 0 senzalie de bucurie launtrica, fericire ~i seninatate 162

sutleteasca. Omul munce~te, In primul rand, pentru a acumula energie subtila, caci ea Ii asigura viitorul, sanatatea urma~ilor, 0 condilie fizica buna ~i un destin favorabil. Cand bucuria launtrica este reprimata, Inabu~ita dintr-un siml exagerat al datoriei sau din raliuni de cariera etc., atunci un salt apreciabil In plan exterior poate fi urmat de 0 cadere nervoasa, depresiune, probleme grave de sanatate, sraramarea destinului. In perioada sovietica, antrenorii au remarcat ca, atunci cand tinerii sportivi sunt pu~i pe glume ~i rad In timpul antrenamentelor, rezultatele lor nu mai sunt atat de bune. Drept urmare, Ii s-a interzis sa se bucure, sa rada ~i sa glumeasca. ~i, Intr-adevar, rezultatele au crescut, dar nimeni nu ~i-a dat osteneala sa observe cum s-au rasfrant toate acestea asupra sanatalii ~i destinului sportivilor, de fapt, nimeni nici nu-~i batea capul cu asemenea probleme. Ideologia comunista aborda viata individului ca pe un subiect de importanla secundara. Pe primul plan erau puse scopurile ~i rezultatele. De aceea, tinerele sportive erau constranse sa ramana gravide, pentru a putea obline rezultate Inalte, Intrucat, In primele luni de sarcina, organismul l~i elibereaza rezervele interioare. Cand totul se sfiir~ea, fetele trebuiau sa avorteze. Suprimarea iubirii ~i a vielii In numele unui scop suprem era postulatul de bazii al ideologiei comuniste. Insa urmarile divinizarii valorilor spirituale s-au dovedit a fi Intotdeauna mult mai funeste decat cele ale Inchinarii la valorile materiale. Ei bine, expliciindu-i sportivului meu cauzele insucceselor, am real izat deodata ca toate cele spuse se refera, In primul rand, la propria mea persoana. ~i eu care credeam ca fac un

163

I f !

/

_1

\

~ .. ,-.--

bine muncind pe branci ca sa-i ajut pe oameni... Oar s-a dovedit ca lucrurile nu stau tocmai a~a. Daca, ajutandu-i pe allii, ili reprimi eu-I Divin, iubirea ~i bunatatea sujleteasca, acest ajutor al tau va atrage, mai devreme sau mai tarziu, 0 nenorocire. Sesizarea acestei diferente vine uneori prea tarziu. inainte se credea cii egoismul este 0 triisatura prin excelen(ii negativa, ca trebuie sa dam la 0 parte propriile interese, sa ne Invingem ego-ul, sa-I Inabu~im. Este un punct de vedere specific Orientului. Ideologia comunista ~i I-a Insu~it, folosindu-I ca pe 0 arma. Apoi oamenii ~i-au dat seama ca, Intr-o anumitii proportie, egoismul este totu~i necesar. Ciici, pentru a putea oleri ceva, este necesar, mai intai, sa ai tu insuli. Este un punct de vedere occidental ~i, la ora actuala, este Imparta~it de cea mai mare parte a omenirii. incotro sa ne Indreptam, cu cine sa ne identificam, cum sa determinam exact proportia sanatoasa a egoismului? Sa analizam cateva situatii. Prima variantii: individul dore~te sa pastreze In sufiet senzatia de fericire ~i bucurie ~i, pentru a nu 0 ~tirbi, refuza sa-~i ajute vecinul muritor de foame. A doua variantii: Incercand sa-~i pastreze sentimentul de bucurie ~i fericire, individul cauta sa se razbune pe cel ce I-a tras pe sfoara, I-a tradat sau I-a jignit, cu alte cuvinte, i-a prejudiciat fericirea launtrica. A treia varianta: in dorinta de a-~i pastra sentimentul de bucurie ~i fericire, individul se sacrifica, murind pentru salvarea aproapelui. In primul caz, sursa bucuriei 0 constituie bunastarea materiala, in cel de-al doi lea - principiile spirituale, iar In al 164

treilea - iubirea Oivina. Atunci cand, in dorinta de a ne piistra iubirea Oivina din sufiet, ne neglijam indatoririle umane, este yorba exact de acel tip de egoism care ne este necesar. Ne urmam sentimentele ~i ele nu se in~eala. Faptul in sine nu inseamna nicidecum renuntarea la cele umane. Acestea devin, pur ~i simplu, secundare. insa, atunci cand la baza egoismului nostru sta fericirea materiala ~i spirituala, nu ne mai pasa nici cat negru sub unghie de iubirea ~i viata altor oameni. in acest caz, de~i ne ofem senzatia de fericire ~i bucurie, sentimentele, de fapt, ne in~eala. Toata viata mea, citind carti, vizionand filme, m-am autoeducat in spiritul ideii ca la originea fericirii ~i a bucuriei sta fie principiul material, fie cel spiritual. inca din copilarie am manifestat dorinta de a avansa mereu, din aceasta cauza inertia sentimentelor meIe, care ma ata~au de cele umane, s-a dovedit a fi mult mai mare decat nivelul mediu. Credeam ca m-am eliberat de atractia exercitatii de eu-l uman. Un singur lucru ma stiinjenea: dependenta de verigile intermediare. Este yorba de verigile care unesc eu-I uman cu cel Divin. Prima veriga ~i treaptii., pe care nu reu~eam s-o depa~esc, era tocmai inertia sentimentelor mele, dependenta de ele. intrucat sentimente Ie sunt legate nemijlocit de intiimplarile vietii, de ritmul ei, era necesar sa-mi modific regimul obi~nuit de via(ii. Emotiile noastre sunt legate, in primul rand, de cele trei functii vitale: respiratia, hrana ~i sexul. Cu cat mai mult ne deta~am de ele, cu atat reu~im mai bine sa ne stiipanim sentimentele. Pentru Inceput, am hotarat sa ma abtin 0 vreme de la hrana ~i sa plec undeva In altii parte, Intr-un alt cJimat 165

r II

;f

~,

J

,

f . j

.0-. ..,.,-.

emotional, care sa ma scuteasca de obi~nuitele declan~ari ale emotiilor. impreuna cu prietenii, am ales ca tinta a calatoriei Egiptul. Dimineata ma trezesc din cauza acceselor de tuse cu care m-am obi~nuit deja. Accesele lncep In timp ce Inca dorm. A~adar, l~i fac simtita prezenta emotiile agresive de profunzime. Ele depa~esc ca amploare cadrul con~tiintei me Ie ~i cadrul actualei mele vieti. Raman lntins In pat cu ochii lnchi~i ~i ma rog, iertandu-i pe toti cei ce m-au necaj it, In special pe femei. in ultima vreme lnsa aceasta nu ma ajuta. lar ~i iar, lncerc sa descopar cauza tusei ~i a supararilor mele. in con~tiinta mea toropita de somn se perinda din nou franturi de programe: suparari pe femei, pe parinti, pe sine ~i pe propria soarta. Schema lnsa nu functioneaza ~i nu-mi pot explica de ceoTusea ma sufoca, dar continuu, pe jumatate adormit, sa-mi rostesc rugaciunile, lncercand sa sondez terenul In cautarea sursei. ~i iata ca, In acea dimineatii, nefiind Inca pe deplin treaz, mi-am dat seama ca nu are rost sa scormonesc dupa episoade disparate. Problema se cere solutionata lntr-o maniera tran~anta: ori da, ori ba, ori continuu sa-i judec pe oameni, dand apa la moara gandirii negative, ori renunt definitiv la atitudinea critica. Mi-am reluat rugaciunea: - Doamne, ma voi striidui sa nu-i mai judec niciodata pe oameni ~i sa nu gandesc despre ei In termeni negativi. in aceea~i clipa, tusea a disparut subit ~i n-a mai revenit, niei In ziua aceea, nici In urmatoarea. Am reu~it sa ma desprind de sentimentul de desconsiderare ~i superioritate fata de alti oameni. Staptinirea sentimentelor. ctind incepi sa 166

~' percepi caracterul real al eu-Iui Divin, este 0 etapa sine qua non in evolutia individuala. Atunci cand individul se margine~te la a-~i lnsu~i arta stiipanirii sentimentelor ~i a subcon~tientului, fara a se concentra asupra celor Divine, ci dimpotriva, continuand sa urmareasca scopuri ce tin de sfera umanului, lncepe sa se produca 0 dezintegrare, lentii sau rapida, a con~tiintei ~i a emotiilor. Multe persoane au sf'ar~itIn clinicile de psihiatrie sau au murit, dupa ce au trecut de la yoga trupului la yoga spiritului. Pentru a putea experimenta ce line de uman. trebuie mai inttii sa acumulezi in tine ceea ce este Divin. Deocamdatii lnsa trebuie sa urmiiresc de~at orice manifestare a emotiilor, sprijinindu-ma totodatii pe sentimentul de iubire Divina. Deosebit de fructuoasa In acest sens este de~area de emotiile agresive, de suparare. Nu este un lucru lntiimplator ca vechii greci considerau tragedia drept 0 culme a artei dramatice. Aici, proportia dintre agresivitatea, furia ~i disperarea din planul exterior, pe de 0 parte, ~i seniniitatea ~i fericirea launtrica, pe de altii parte, atinge cote maxime. Pentru a nu depinde de senti mente ~i emotii, pentru a nu luneca In sclavia lor, trebuie sa ne lnva(iirn sa traim permanent In doua dimensiuni emotionale diferite: In iubirea Divina, care este liberii de orice servituti, ~i In iubirea, fericirea ~i bucuria umana, care oscileazii In functie de stari Ie concrete ale umanului. A~ cum mi-am pliinuit-o, ciilatoria In Egipt ar fi trebuit sami fumizeze numai emotii pozitive. in orice caz, ea lmi oferea posibilitatea de a ma sustrage tensiunii pennanente In care ma tinea activitatea mea ~i de a lnvinge inertia sentimentului cii hrana lnseamna viatii: cu cat este mai multii hrana ~i mai 167

,

I I I I

I

\\

~ ~

aleasil, cu atiit mai multil viatil ar da. Pur ralional, am inleles demult ca viala nu inseamna hrana §i nici macar cunoO§tere, ci iubire eliberata de orice servitute. Speram sa-mi diminuez in timpul acestei cilliltorii dependenta falil de sentimentele care mil tineau legat de eu-I uman in manifestilrile lui materiale ~i spirituale. Am sosit la AI-Ghurdaqah impreunil cu doi prieteni. Am luat cu noi bicicletele, asta ca sil nu ne stricilm dispozitia, alergiind dupil taximetri~ti ~i tocmindu-ne cu ei la tot pasul. Preturile aici cre~teau absolut incontrolabil ~i aceastil nesfiir~itii galopare era obositoare. Cu bicicletele insil ne-am putea deplasa dupil voia inimii. in plus, ar fi ~i un exercitiu fizic excelent. Am ales un hotel ceva mai ieftin, nu pe litoral. Tot din considerente de economie am renuntat la asigurarea medicalil, lucru pe care aveam sil-I regret mai tiirziu. Eram con~tient de faptul cil hotelul nu va fi tocmai unul de lux, realitatea insil mi-a intrecut toate a~teptilrile. Ca sil nu mai spun cil oril~elul arilta cam dilrilpilnat. Pe aproape 0 treime din teritoriul lui se in~iruiau carcase de beton Iilsate de izbeli~te. Hotelul nostru se afla parcil pe un ~antier. De jur imprejur, numai noroi ~i grilmezi de gunoaie, nici urmil de asfalt. Ne-am Iilsat bicicletele in camera hotelului ~i am mers sil vedem marea. Data trecutii am tras la un hotel destul de curat, situat in apropierea milrii. Acum insil aveam impresia cil ne-am cufundat intr-o adevilrata cloacil. Am luat cu mine aparatul de filmat, ca sil imortalizez primele impresii. Dupil ce am traversat strada principalil a ora~ului, care era ~i asfaltatil, a trebuit sil cotim, pe liingil maghemite co~covite, pe 0 potecil neingrij itil ~i intesatii de gunoaie, care ducea spre mare. Am

168

hotilriit sil filmez toate acestea. Cum era ~i firesc, n-am putut scilpa de sentimentul de dezgust ~i insatisfactie falil de cele din jur. A~a cil m-am trezit cu aparatul de filmat defect. Obiectele neinsufletite i~i intensificil sensibilitatea, in contact cu oamenii. intregul Univers s-a nilscut din iubire, de aceea sensibil itatea este 0 insu~ire comuna tuturor obiectelor, atiit insufletite, ciit ~i neinsufletite. in timp ce in con~tiinlil noi separam cu precizie notiuni ca spatiul, timpul, materia, sentimente Ie, in sentimentele noastre aceste trei notiuni formeazil un intreg, mai cu seamil in sentimentul iubirii. Totodatil, senti mente Ie noastre nasc permanent materie, spatiu ~i timp. Giindul este ~i el 0 totalitate de spatiu, timp ~i materie, dar cu 0 dinamicil mai sporitii a componentei spatiu. in sentimente este mai activ timpul. Pe milsura dilatiirii Universului cre~te tendinta revenirii lui la un singur punct, cu alte cuvinte, spatiul, timpul ~i materia manifestii 0 tendintil sporitii de a se contopi. Universul devine tot mai senzitiv. Obiectele neinsufletite incep tot mai mult sil semene cu cele vii. imi amintesc de intiimplarea cuiva care introducea in calculator 0 listii cu persoane decedate. Unul dintre nume Ii scapa mereu. Calculatorul refuza sil-I afi~eze. Mai tarziu s-a constatat cil persoana in cauza era in viatil. in timpul ~ederii mele in Germania nu am reu~it, din pilcate, sil stau de vorbil cu un personaj foarte interesant. Este yorba despre un domn, care practicase in mod strillucit avocatura ~i cii~tigase 0 avere frumoasil. Mai nou, el se dedicase universului cunoa~terii energiilor ~i lucrului cu informatia. Cu timpul, el a inceput sil comunice cu obiectele neinsu169

I

~

J

\

~ - ~ ~'

fletite. ::;iiata ce i s-a lnrnmplat odata. Ma~ina lui ramanea mereu In pana. Acest lucru se lntampla, cu regularitate, tocmai atunci cand ma~ina ajungea la intersectii. Mecanicii nu reu~eau nicidecum sa gaseasca sursa acestor defectiuni. Atunci, el a hotarat sa lntrebe ma~ina care sunt cauzele. Raspunsul care i-a venit a fost "Vreau sa-mi pui un nume". Dupa ce i-a ales ~i i-a pus un nume, ma~ina nu i-a mai creat probleme. Lumea inanimata reactioneazii cu intensitate tot mai mare la emotiile oamenilor. M-am obi~nuit demult cu aceste manifestiiri. Dezamagirea ~i iritarea pe care Ie-am lncercat in Egipt eu Ie-am transmis camerei de luat vederi, tilmand ceea ce-mi provocase dezgust. ::;i ea s-a defectat imediat. A urmat aparatul de fotografiat subacvatic, in care, de altfel, lmi pusesem mari sperante. Totul s-a lntamplat In timpul unei furtuni pe mare, cand lncercam sa ma deplasez de-a lungul recifului cu intentia de a efectua 0 scufundare. Valurile ma aruncau lnapoi spre recif. Situatia In care m-am pomenit devenea din ce In ce mai dificila. Apele furioase mi-au smuls de pe piciorul stang sandaua de plastic. Am incercat s-o recuperez, dar un nou val, izbindu-ma, mi-a smuls-o ~i pe cealalta. Am lnteles imediat ca, daca-mi va fi smulsa ~i masca pentru scufundari, nu voi mai fi In stare sa vad sub apa coralii ascutiti ca briciul. Izbiturile de corali amenintau sa ma lase cu pantecele sfiirtecat, dupa care n-a~ mai fi avut nici 0 ~ansa sa supravietuiesc. in ciuda acestui fapt, lmi Iaceam mai multe griji pentru aparatul de fotografiat, ca nu cumva sa-mi lunece ~i sa fie dus de ape. Am reu~it totu~i sa ma strecor printre corali ~i sa ajung la un loc mai putin adanc. E adevarat ca, mai tarziu, lntorcandu-ma la mal, m-am ranit la picioare. Ranile nu 170

s-au vindecat multa vreme dupa aceea, ~i asta deoarece coralii secreta 0 substan(ii mucoasa otravitoare. Eram deci indispus, fiindca nu reu~isem sa fotografiez bancurile de pe~ti, pe deasupra, eram lngrijorat In legatura cu ceea ce mi s-ar fi putut lntampla acolo, printre corali. Dupa aceasta patanie, aparatul de fotografiat n-a mai functionat, de~i beculetele continuau sa-i palpaie, iar dispozitivul de derulare a peliculei mergea ca ceasul. La scurt timp a cedat ~i dictafonul. Cat despre exercitiile de stapanire a emotiilor, Egiptul lmi oferea un cadru excelent. M-am dus lntr-o zi la statia telefonica sa fac comanda pentru 0 convorbire cu Rusia. - Cat costa un minut de convorbire?

-

Trei dolari. - Foarte bine, zic ~i, lasand numarul de telefon, intru In cabina telefonica. Vorbesc 0 jumatate de minut, dupa care ies din cabina ~i ma apropii de tejghea. in spatele ei sta 0 egipteana masiva cu 0 mina imperturbabila ~i privirea grea.Va costa ~asedolari, ma anunta ea. - Cum a~a? - nu-mi pot stapani nedumerirea. Ea ridica din umeri. - Va costa ~ase dolari. Mai tarziu mi s-a explicat ca trebuia sa vorbesc cel putin doua minute. A doua zi m-am apropiat de receptionerul hotelului In care eram cazat. - Cat costa un minut de convorbire cu Rusia? - Patru dolari, dar trebuie sa vorbiti cel putin trei minute. Atunci m-am gandit sa-i trag pe sfoara pe toti. Am mers la un hotel de lux, unde serviciile oferite sunt net superioare ca nivel. Mi s-a spus ca minutul costa patru dolari ~i ca se poate vorbi un minut. Am stat la telefon doar patruzeci de secunde. - Va costa opt dolari, mi-a spus calm individul de la receptie, privindu-ma ca pe 0 insecta. 171

/I

j

f

\

~

- Cum a~a? - Ati vorbit un minut ~i zece secunde, mi-a raspuns el, trebuie deci sa platiti pentru doua minute. lata computerul, adauga el, lacand semn spre calculatorul inchis. Nu avea nici un rost sa-I contrazic. Ba mai mult chiar, discutiile de acest gen pot aduce numai necazuri. Am auzit ca, in Thailanda, taximetri~tii, in loe de cinci minute, Va plimba cu taxiul un ceas, dupa care va pretind 0 suma fabuloasa. Daca yeti incerca sa protestati, va puteti trezi la sectia de politie. lar politi~tii din partea locului nu ~tiu nici 0 boaba de engleza. Jar dad! yeti fi aruncat intr-o inchisoare thailandeza, ati putea foarte bine sa nu mai ie~iti viu de acolo. ~i, credeti-ma pe cuvant, patria n-o Sa Va deplanga absenta ~i nici n-o Sa va ia apararea. Turi~tii ru~i sunt tratati peste hotare cu 0 totala !ipsa de consideratie. Pe de 0 parte, de vina e nivelul sciizut al

sa va informati din timp ~i cat mai temeinic asupra masurilor de protectie personala ~i sa fiti pregatit pentru orice surpriza. E de preferat totu~i sa va bizuiti mai mult pe fOr/ele proprii. In Egipt, aceste nesfiir~ite escrocherii ~i lipsa de respect mau ajutat sa-mi revin. Caci ordinea se vindeca prin haos. Am parasit Egiptul inaintea prietenilor mei. Ei au mers sa ma conduca pana la aeroport cu bicicletele. La intrarea In zona aeroportului, cei de la postul de politie i-au oprit ~i Ie-au cerut sa-~i lase bicicletele acolo. Ei ~i-au continuat drumul pe jos. Apoi m-au ajutat sa-mi duc bagajele pana Ia punctul de control.

- N u va temeti c-o sa va fure cineva bicicletele? aratat eu curios.

- m-am

culturii comunicarii ~i comportamentului compatriotilor no~tri, pe de allii parte, toti ~tiu ca turistul rus este complet lipsit de

- Pai, n-ar prea avea cum, au zis ei, sta un ofiter de politie aeoIo.

aparare.

Intr-adevar, au avut mare bafta: bicicletele nu Ie-au fost furate.

Mi s-a povestit cum, In Tunisia, un calator, inchiriind

0

ma~ina, a lovit din intamplare 0 camila. Se pare ca nici macar nu era vina lui, cu toate acestea, i-a fost fixata 0 amendA de cateva sute de mii de dolari, dupa care omul a fost bagat la

Ce-i drept, Ie-au disparut farurile de import. Unul dintre ele n-a putut fi de~urubat ~i hotii au fost nevoiti sa-I taie cu cutitul.

Inainte de imbarcare,am intalnit 0 vechecuno~tinta. Am stat cu sotia la un hotel de cinci stele, povestea el cu

-

.

inchisoare. ~i ar fi zacut acolo mult ~i bine, pana la slar~itul zilelor sale, daca nu i-ar fi sarit in ajutor un prieten, care a

0 mina sumbra.

cumparat in Asia

la pret redus ~i a

Inainte de plecare trebuia sa-mi duc bagajele la ma~ina. Au venit hamalii, care au pretins un pret exagerat. N-am avut

Astiizi, Rusia e intesata de tot soiul de agentii de turism cu

incotro ~i Ie-am dat suma cerulii. Aia au pus mana pe bani, au plecat dupa bag:ye ~i du~i au fost. A trebuit sa-mi car singur

Mijlocie

0 camila

expediat-o cu avionuI in Tunisia. existenta efemera, care, in plus, sunt prea putin preocupate de soarta calatorilor care apelem la serviciile lor. De aceea, daca v-ati decis

sa vizitati

0 tara mai putin civilizata, este mai bine

bag:yelepana la autobuz. Nu, hotarat lucru, babuinii a~tia n-o sa ma mai vada pe aici, a incheiat el pe un ton categoric.

0 parte din sentimentele mele erau intru totul de aeord eu el,

172

173

I'(

~

contribuind la sporirea pretentiilor, cealaltA, mai sanatoasa, nu lua lucrurile in serios, receptiind informatia cu mai mult calm. Am incercat sa-i transmit ~i lui aceastA a doua parte a sentimentelor mele: - ~tii, cred ca nu are rost sa ne pripim cu concluziile. Nu vezi ca, pana in ziua de azi, ei i~i duc traiul in corturi? ~i, pe urmii, hamalii te-au fentat de cinci dolari, pe cand demnitarii ru~i te-au pagubit de 0 mie de ori mai mull. Am citit prin ziare ca Rusia, de fapt, nu avea nevoie de acel credit de mai multe milioane care i-a fost acordat in 1998. Ziarele scriu ca din orice imprumut raman doar 15%. lar, cand e yorba de intors datoriile, nu tot din buzunarul nostm se ia? In schimb, hamalii no~tri sunt ni~te tipi de treaba... EI a oftat: A~a este. Nimic nu e sigur in lumea asta plina de pacate. Am cAzut pe ganduri: "Rusia e cufundatA In haos ~i acest fapt ameninlii sa-i ruineze economia ~i sa distruga Intreaga tara. ~i cand te gande~ti ca, pana nu demult, ea era oranduita prea riguros, dar deznodamantul a fost acel~i". In cadrul oricarui .sistem trebuie sa existe ~i elemente de autodistrugere, altfel sistemul nu poate supravietni. Inainte de a parasi Egiptul, mi-am amintit de 0 Intamplare interesantA. ~edeam cu totii In camera de hotel ~i, fiindca tot n-aveam ce face, ne amuzam cu un joe. Prietenii Imi numeau, rand pe rand, cifre conventionale, care ascundeau diverse persoane. Aceasta codare Imi permitea sa citesc informatia In forma ei cea mai purii, Intrucat excludea orice atitudine emotionala. - Haideti sa verificAm starea de stres a fiecAruia, Ie-am propus. Starea normala are 0 limita de aproximativ 20 de unitati, limita periculoasa este de 100, iar cea fatala de 200 de unitati.

-

La numarul unu am constatat 30 de unitAti, la doi aproximativ 200, iar la numarul trei - 300 de unitati. Acest ultim numar eram chiar eu. lncredibil, omul se poate atla intr-o stare de stres maxim ~i nici macar sa nu-~i dea seama. Reactia cmotionala care a urmat acestei descoperiri m-a impiedicat sa intrevad imediat cauzele. Banuiesc totu~i ca ele sunt legate de activitatea mea. Durata medie a vietii unui chirurg cardiolog este de aproximativ 42 de ani, ~i nu intamplator: de el depinde daca ~i cat va trai pacientul. Insa, oricum ar evolua situatia, el Ie poate spune rudelor cu con~tiinta impacatA: - Am folosit tehnologiile de ultima ora ~i am urmat cu strictete toate instructiunile. Nu m-am abatut intm nimic de la ele. Cat despre mine, nu am la dispozitie nici un fel de instructiuni ~i unicullucru pe care-I pot spune in apararea mea este: "Am mcut tot ce mi-a stat in putere". La mine vin pacienti la care medicii au renuntat. Foarte multi dintre ei sufera de cancer ~i nu fiecaruia dintre ei ii pot da 0 mana de ajutor. Deseori constat ca nivelul meu nu este suficient pentru a-I scoate pe pacient la liman. Pe de 0 parte, asemenea cazuri ma impulsioneaza sa-mi continuu cautarile, pe de altA parte insa cre~te nivelul suprasolicitarilor nervoase la care sunt supus. lar, intrucat sunt inca puternic dependent de eu-I meu uman, toate acestea se acumuleazi'i ~i, in scurt timp, incep sa-mi macine organismul. Totu~i orice informatie sau situatie dezagreabila Imi ofera ~ansa de a merge inainte. De la aceste meditatii ma abate tusea chinuitA care-I scutura pe unul dintre prietenii mei. La Petersburg, el 0 punea pe seama climei, dar acum ne atlam in Egipt. Afara e canicula, iar

174

175

/

\

f ~'

accesele is-au intensificat. II privesc ganditor cum se chinuie sa tu~easca. ~i povestea se repetii in fiecare zi, mai cu seama diminetile. - Mi-ai citit cea de-a cincia carte? - il intreb. - Citit. Cu atentie, horcaie el. - ~i? Ai lucrat la armonizarea ta dupa aceea? EI ridica din umeri. - Ai in camp semnele unei posibile morti, ii zic, ceea ce inseamna fie cancer la pJamani, fie tuberculozii, fie astm. Nivelul cramponarii de suflet, adica de iubirea de oameni, de moralitate ~i idealuri, depa~e~te la tine de cateva ori pragul fatal. Dar ce sa mai vorbim? - dau a lehamite din mana. Fa cum ~tii, te prive~te. La care el bombane~e ragu~it:

-

Ai face mai bine sa ma examinezi in plan subtil. Informatia s-a dovedit a fi absolut surprinziitoare. Planul subtil dezvaluia la suferindul nostru un potential sexual remarcabil. Capacitatea de a atrage 0 femeie ~i de a 0 cuceri era ie~itiidin comun. - ~tii de ce ai avut probleme in relatiile cu femeile? I-am intrebat. Fiindca, in vietile precedente, femeile iti cadeau la picioare. Aveai obiceiul- nici mai mult, nici mai putin - de a te folosi de ele. ~i in viata actuala continui, in subcon~tient, sa calci in picioare orice femeie care-ti iese in cale. Faci acest lucru incon~tient, tara sa-ti dai seama. Din relatia cu 0 femeie, tu extragi maximum de placeri senzuale. Dar, cu cat mai aproape de iubirea Divina este emotia pe care 0 traie~ti, cu aliit mai adanc patrunde aceasta in subcon~tient, iar 0 datil cu ea se inradacineazii ~i un anumit tip de comportament ~i conceptia ta 176

despre lume... De aici putem trage 0 concIuzie, pe cat.de simpla, pe atat de logica: atitudinea ~i comportamentul pe care Ie ai fata de persoana iubitii aratil cum te vei comporta ~i fata de ceilalti oameni. Astfel, daca 0 tratezi pe femeia iubitii cu superioritate, daca 0 folose~ti ca pe 0 unealta, vei proceda la feJ ~i cu toti ceilalti oameni, ~i cu lumea inconjuratoare in general. Parintii no~tri sunt primii oameni pe care ii iubim. De aceea, cu cat mai mult ne iubim ~j respectiim parintii, oricum ar fi ace~tia, cu atat mai armonip~i launtric suntem in raporturile noastre cu lumea inconjuratoare: La ora actuala, japonezii sunt cea mai longeviva natiune de pe glob. Locuitorii muntilor Caucaz, de .asemenea, se bucura de .0 durata exceptionala a vietii. Savantii n-au reu~it inca sa gaseasca explicatia acestui fenomen. Insa atat japonezii, cat ~i caucazienii sunt deosebit de respectuo~i ~i de binevoitori falii de parinti. A~adar, individul care-~i respecta parintii ~i da dovada de noblew in relatia cu femeia iubita se poate a~tepta la 0 vialii lunga. in dimineata urmatQare nu puteam intelege: de unde vine senzatia asta ciudata, de parca mi-ar lipsi ceva? Apoi mi-am dat seama: nu se mai auzea tusea matinala a amicului nostru. Accesele i-au disparut cu desavar~ire ~i n-au mai revenit nici pe parcursul zilelor urmatoare. Astmul, cancerul pulmonar au disparut din campul lui tara sa se fi manifestat in exterior. La un sentiment care nu are nimic ie~it din comun, omul reactioneazii printr-un comportament obi~nuit. Dar, pe masura ce se apropie de Dumnezeu, el trebuie sa se asemene tot mai

177

/

_J

.J

mult unui Inger. Caci, cu cat simtim mai multa iubire, cu atat trebuie sa fim mai blanzi ~i mai genero~i sullete~te, cu atat mai deschi~i iertarii ~i compasiuni i trebuie sa ne aratam fa(ii de semeni, ~i asta tara a cantiiri, analiza sau evalua.

TREAPTA

A

PATRA

/' Ma allu intr-un avion care se intoarce din Egipt, zborul pana In Rusia dureaza cinci ore. Mai Inainte nu-mi placeau zborurile lungi, apoi mi-am dat seama ca, In timpul zborului, imi pot Indrepta atentia ~i eforturile asupra propriei persoane. Yisul meu este sa petrec In Intuneric In subsolul vilei cateva zile, ca sa revin la starea mea normala. Avionul este ca 0 celula mobila. Stau In fotoliu ~i imi amintesc 0 pilda sufista. Odata un inva(iitor a venit Impreuna cu discipolii sai intr-un sat, unde insa nu Ii s-a dat nici de mancare, nici nu I-au cazat. ~i iata-i noaptea in de~ertul rece, iar in jurul lor urla ~acalii. Inva(iitorul Incepe sa se roage: - Allah, Iti multumesc pentru faptul ca mi-ai oferit aceasta situatie. Discipolii comenteaza: - Dumnezeu nu ne-a dat nici adapost, nici paine. Pentru ce ii multume~ti?

- Eu ~tiu una, raspunde Invatiitorlll, In acest moment, ~i mie, ~i vOlla Dumnezeu ne-a dat tocmai ceea de ce aveal11 179

\

nevoie.

Noi toti pornim din Dumnezeu ~i 11purtam in noi. Cu cat mai mult se dezvolta umanul, cu atilt mai mult trebuie sa nazuim la Divin ~i sa sporim legatura cu Dumnezeu in sufletul nostru. lar atunci cand proportiile umanului vor atinge 0 anumita limita, pentru a 0 depa~i, va trebui sa ne intoarcem la Divin. Cu totii am ie~it din Dumnezeu ~i in El ne yom intoarce, ~i orice situatie, oricum ne-ar parea ea noua, ne impinge 1ntotdeauna spre Divin. Daca incepem sa simtim acest lucru, judecatile noastre nu mai au acela~i caracter categoric. Ceea ce astiizi consideram ca este fericire, maine se poate dovedi nefericirea noastra. Ceea ce socoteam mai ieri bogatie, astiizi s-a dovedit a fi saracie. indata ce liirgim hotarele temporale ale existentei noastre, multe valori ~i situatii au cu totul alt aspect. Cu fiecare noua amplificare a capacitatii de cuprindere a realitatii se schimba sistemul nostru de conceptii despre lume. De aceea, conceptiile noastre despre lumea 1nconjuratoare n-au fost nicicand ~i nici nu pot fi exacte. Yom cunoa~te aceastii lume atunci cand ea se va comprima pentru noi pana la dimensiunile unui punct, iar timpul se va opri, adica atunci cand aceastii lume se va pierde 1n Divin. "Lucru curios, ma gandesc eu, toate ambitiile me Ie, aroganta ~i problemele legate de caracter 1mi vin din a patra mea viatii. Locuisem in Egipt, dar nu reu~eam nicidecum sa ob!in 0 informatie concreta: care a fost ocupatia mea. Abia acum am realizat cii fusesem preot. Fiindca veni yorba, pentru prima oara 1n ultima jumatate de an au 1ncetat sa-mi 180

~

'\

amorteasca degetele mici de la maini. Nu se ~tie de ce au prins a se ridica la suprafatii valuri de frica 1n fata viitorului probabil, vin de acolo, din a patra viatii. Ma uit sa vad de ce ma ata~asem acolo. Curios lucru, capacitatea de acceptare a umilirii trupului, spiritului, sufletului era foarte 1nalta, altfel spus, dependenta de eu-l uman era minima. De unde vin atunci 0 asemenea rigiditate ~i ambitiile? incep sa analizez cu atentie eu-l uman 1n plan subtil, apoi trec treptat la verigile ce duc spre Divin. Prima veriga e 1n ordine. A doua ~i a treia - de asemenea. A patra. Stop. Aici eo oprire. Ce fel de veriga e aceasta? Cum se nume~te? De ce tocmai aici e 0 asemenea concentrare? Nu ~tiu. Nu ~tiu nici cum sa numesc aceastii structura. N-am deciit sa a~tept. Treptat, tottll se va limpezi. Suriid cand 1mi amintesc cum, cu cateva luni in urma, dibuisem 0 structura ~i nu reu~eam nicidecum sa-i gasesc 0 denumire. "De ce sa ma striiduiesc tara rost?" - m-am gandit. in mod obi~nuit, eu vad modificarea campului, situatiile care se creem 1n plan subtil, apoi, vreme 1ndelungata, ma dau de ceasul mortii, 1ncercand sa patrund, sa clasific ~i sa a~ez totul 1ntr-un sistem unic. Treptat se precizeazii denumirea ~i interconexiunile dintre diferite elemente. in 1mprejurari critice informa!ia mi se transmite sub forma de text. Am incercat ~i de aceasta data sa ob!in informatia: cum sa numesc aceasta entitate. Informa!ia a porn it spre mine. incep sa conturez literele. "L-e-n-e-~-i-i n-u t-r-e-b-u-i-e s-a ~-t-i-e I-u-c-r-u-I a-c-e-s-t-a." Oenumirea am gasit-o singur, mai tarziu. Curios, eredeam ca, daea ma aflu 1n contact eu anumite entita!i, acestea 181

/

\

~

j

urmeazii sa ma sustina mereu din spate ~i aproape ca trebuie sa ma duca de mana. Da de unde, nici pe departe! 0 conectare directa este un lucru extrem de rar, in general imi vin sugestii indirecte. Am inteles ca astfel este ghidat fiecare dintre noi. Numai ca putini vad ~iinteleg lucrul acesta. Avionul incepe sa vibreze puternic. Cercetez, pentru orice eventualitate, campul avionului, dar totul pare a fi in ordine. "Vant lateral puternic, anunlii comandantul aeronavei, cu 0 vitezii de aproximativ 170 km/ora. De aceea, viteza noastra de zbor este acum nu de 900, ci de 220 km/ora". - Cu a~a vitezii zboara avioanele ce stropesc campurile, bombane~te cineva de langa mine. "Dupa toate probabilitatile, yom ajunge la Peterburg cu intarziere,

ma gandesc.

Avionul

W

schimba

altitudinea

~i

trepidatia inceteazii treptaL Imediat dupa aterizare eu simt, in interior, 0 greutate insuportabila: este fie bionergia Rusiei, fie a mea. Chiar in seara sosirii incep sa primesc apeluri telefonice de la cuno~tinte ~i pacienti. Observ ca starea mea de impacare

dispare undeva ~i apare 0 stare de irascibilitate ~i nervozitate, pe care nu pot nicidecum s-o depa~esc. Mi-am contramandat toate conferintele ~i orele de consultatii. Singura exceptie a constituit-o ora~ul Peterburg, unde, in fiecare toamna ~i primavara, prezint un fel de dare de seama asupra rezultatelor cercetarilor. La 3 aprilie urmeaza sa tin 0 prelegere. Eu nu-mi alcatuiesc niciodata un plan al discursului ~i nu folosesc un text dinainte scris, totu~i imi notez unele momente importante, ca sa nu Ie trec cu vederea in decursul conferintei. Am in fata mea un chestionar expediat prin fax de la un 182

~'

ziar - un ~ir de intrebari pe care vor sa mi Ie puna ziari~tii. Intrebarile difera de cele care mi se pun de obicei in timpul conferintelor.

.

- Va considerati cumva un ales? - Este adevarat ca sunteti un om toarte aspru, care nu-~i crulii pacientii? - Va este oare cunoscut sentimentul milei? "Ar fi interesant sa aflu, ma gandesc, daca ei mi-au citit cartile". La conferintii va trebui sa raspund la aceste intrebiiri. Intrebarea referitoare la calitatea mea de ales este ridicola. Asprimea mea falii de pacienti e cu totul alta discutie. I se poate oare repro~a chirurgului ca este aspru pentru faptul ca lucreaza cu scalpelul? M-am convins ca alintarile ~i consolarile nu numai ca nu aduc nimic bun, ci pot fi chiar periculoase. Cu 0 jumatate de an in urma m-am confruntat cu 0 situatie care a demonstrat inca 0 data lucrul acesta. Intr-un ora~, eu am oferit consultatii catorva persoane. La consultatii am fost intrucatva ajutat de 0 anumita persoana. Dupa cum am aflat mai apoi, concursul domnului in cauzii s-a datorat dorintei de a-~i face publicitate lui ~i cursurilor sale. Individul se credea clarviiziitor ~i pretindea ca intelege Biblia in esenta ei. Oamenii nu se aratau prea dornici sa vina la el ~i atunci el a hotarat sa profite de conferinta ~i consultatiile mele. lata in fata mea 0 femeie cu lacrimi in ochi. - Fiica mea s-a sinucis; ajutati-ma sa inteleg, ce s-a intamplat? - Un nivel uria~ al trufiei, i-am spus; fiica dumneavoastra nu ~tia sa accepte situa!iile traumatiz<1nte. Parin!ii nu vor, iar copiii nu mai sunt in stare, ~i situa!ia se agraveazii progresiv.

183

I II~ I ii . /'

\

Fiica dumneavoastra putea ti salvata de sinucidere printr-o boala grea sau prin necazuri ~i nenorociri necontenite. Intrucat lucrul acesta nu s-a Intiimplat, situatia a avut un deznodamant tragic. insii arice prace.') fnceput din exterior continua in interior, in plunul subti!. Sufletul tiicei dumneavoastra nu poate intra In lumea de dincolo ~i continua sa se chinuiasca, tiindca dumneavoastrii va framantati, regretati ~i va Invinovatiti prea mull. In timp ce, la nivelul exterior, multe evenimente se produc In mod ireversibil, In plan subti] multe pot ti schimbate. Daca va veti Invinge disperarea, i-am spus femeii, ~i veti renun!a la autoflagelare, veti ajuta In felul acesta ~i sufletul fiicei, ~i propriul dumneavoastra suflel. lar daca veti Incepe sa lucrati la armonizarea propriei persoane, va veti puritica nu numai dumneavoastra, ci ~i sufletul tiicei. Acceptarea noii informatii este ceva complicat pentru oamenii ce au un nivel sporit al trutiei. Pentru aceasta ei ar trebui sa se schimbe, dar tocmai acesta este lucrul pe care ei nu vor sa-I faca, fiindca aceasta Inseamna lipsa de aparare. Ochii femeii exprima lipsa de Intelegere. Ea a~tepta cu totul altceva din partea mea. Tipul acesta de oameni Imi este cunoscul. Candva am avut la New York 0 pacientii, care Imi punea Intrebari neesentiale, uneori absurde. - Logica dumneavoastra va blocheazii posibilitatea de a recepta informatia care vine de la mine, i-am zis. - Lucrurile pe care Ie spun eu trebuie, In primul rand, sa Ie simtiti. Dumneavoastra Insa nu doriti sa va schimbati, ci Incercati sa va folositi de mine. Nu veti obtine nimic cu Intrebarile dumneavoastra. Ea a insistat ~i eu am consimtit: eram curios daca voi fi In

~

stare sa rezisl. M-a chinuit vreo doua ore ~i, In cele din urma, a exclamat dezamagita:

-

Am venit la dumneavoastra ca sa ma eliberez de

rautatea ~i agresivitatea pe care Ie-am acumulat; eu Ie arunc asupra dumneavoastra, iar dumneavoastrii mi Ie Intoarceti Inapoi. Atunci am Inteles de ce Imi punea ea Intrebarile. In America, oamenii s-au obi~nuit sa foloseasca totulln scopurile lor personale. 0 astfel de atitudine consumista intra In sange ~i da na~tere mai apoi unor probleme serioase. Daca 0 asemenea persoana nu-~i schimbii atitudinea falii de lume, este incurabila. $i In momentul de falii Imi dau seama ca aceasta femeie ~i-a pierdut ti ica ~i ca are nevoie de compasiune, Insa, pur ~i simplu, vad ce se va Intiimpla pe urma. De aceea sunt nevoit sa spun adevarul. - Moartea fiecarui om este determinata de sus. Pe urma, ea este determinatii de karma personala, caracterul ~i soarta tiecarui om. Abia In al treilea rand ea este determinatii de caracterul ~i comportamentul altor oameni. Pe acest plan, conceptia incorecta despre lume, comportamentul ~i caracterul dumneavoastra au influen!at, Intr-o anum ita masura, soarta tiicei ~i continua s-o influenteze ~i acum. Daca nu va schimbati atitudinea falii de cele Intiimplate, peste vreun an ~i jumatate v-ati putea Imbolnavi de cancer. Nu va veti ajuta nici tiica ~i nici dumneavoastra nu va veti putea salva. Duceti-va ~i reflectati 0 vreme. Peste un timp oarecare, doamna revine. Pentru ca omul sa ajunga la Dumnezeu ~i sa se sprijine pe eu-I sau Divin, trebuie sii i se arate cum Ii fuge umanul de sub picioare, cum se naruie

184

185

/

\

1 .......

~i dispare. Daca, in acest moment, omul ~tie incotro sa mearga, el izbute~te sa traverseze aceasta etapa grea. Vedeam dupa ochii femeii ca este pregatita. ~i iatii ca 0 iau de mana, ii examinez campul ~i vad ca situatia e mult mai grava. Nu mai inteleg nimic. Agresivitatea subcon~tientii fata de barbati, aparuta cine ~tie de pe unde, depa~e~te de trei ori nivelul mortal. Ea a lacut ceva absolut incorect ~i i s-a intamplat ceva "Ce mai ~edintii! - ma gandesc eu, trebuie s-o readuc macar la starea initiala." incerc din nou sa-i explic ceva ~i cred ca am reu~it oarecum s-o redresez. Dar gre~eam. Ea a venit a doua zi impreuna cu sora ei, care

a inceput sa strige ca sunt un ~arlatan ~i sa ceara sa fie restabilitii dreptatea. Eram curios sa ~tiu ce anume i s-a intiimplat in decursul ~edintei ~i am aflat urmatoarele lucruri. Doamna a ie~it de la mine cu ochii scaldati in lacrimi. De ea sa apropiat in graba tanarul pe care I-am mentionat mai sus. Poate ca era compasiune umana, poate dorinta de a produce 0 impresie buna, pentru ca oamenii sa vina la cursurile lui. EI a inceput s-o lini~teasca: - Nu va framantati, totul se va aranja, nu dati prea multii importantii celor ce v-au fost spuse. ~i subcon~tientul doamnei s-a aruncat iar de la Divin spre uman. Nivelul trufiei, de doua ori peste nivelullimitii pana in acel moment, il depa~ea acum de ~apte ori. Ea sea agatat interior de acest tanar ca de 0 portitii de scapare ~i, cu cat depindea mai mult de el, cu atat mai violent izbucnea, pe loe, agresivitatea ei fata de barbati. Numai ca ea varsa aceastii 186

agresivitate nu asupra lui, ci asupra mea. lmaginati-va urmatoarea situatie. Un staret, care vede cat de greu ii vine unui calugar sa se roage ~i cat de istovit este acesta din cauza postului, ii aduce in chi lie muzicanti, chelnerii ii aduc de la restaurant 0 cina copioasa, iar la caderea noptii staretul ii aduce cateva femei. Prietene, e~ti atat de obosit, odihne~te-te putin, ii zice ~

staretul calugarului. Din punctul meu de vedere, tanarul a lacut acela~i lucru, numai ca nu-~i dadea seama de asta. Cand dau consultatii, eu ma straduiesc sa ma "acopar" in fata pacientilor, ca ei sa vada in mine 0 treapta catre Divinitate, 0 u~a care se deschide pentru ca omul sa intre in alta lume. Daca omul s-a incle~tat de u~a, nu va mai intra deloc. Faptul ca pe durata ~edintelor ma cuprinde uneori 0 stare de irascibilitate, determinata de pacienti, este 0 alta problema. Pentru mine, lucrul acesta este periculos, deoarece imi strapunge apararea. Aceasta dovede~te dependentii ~i ata~are sporita fatii de unele aspecte ale umanului. invartesc in maini foaia, citesc intrebarea cu privire la calitatea mea de ales. "N-au alta treaba a~tia decat sa caute ale~i", ma gandesc eu agasat. Dad ar avea informatii complete despre mine, despre felul in care s-a rUuit soarta cu mine, nu mi-ar pune asemenea intrebari. in cartile mele insa eu comunic numai lucrurile care nu I-ar ~oea pe cititor ~i care ofera 0 imagine a cercetarilor mele. Probabil, va trebui sa dau un raspuns in concordantii cu realitatea. in anii de copilarie ~i de tinerete am fost mereu urmarit de sentimentul ca sunt un ales. De-abia in ultimul timp, de cand mi-am inceput cercetiirile, ma 187

/

J

\

f -

consider un om normal. A fi "ales" este 0 astfel de situatie In care te afli parca deasupra 101oror.Mult mai adesea eu sunt nu mai sus, ci mai jos de nivelul situatiei. Am 0 multitudine de probleme pe care nu Ie pot solutiona ~i ci\rora nu Ie pot face fati!. Ce fel de ales mai sunt ~i eu? Telefonul ma distrage de la gandurile mele: ma suna 0 cuno~tintil din alt or~. - Va mai amintiti, v-am telefonat cu 0 jumatate de an In urma ~i v-am Intrebat de ce Imi amortesc mainile - Imi spune ea rwnd. - Ei bine, la catva timp dupa aceasta i-am imprumutat unei prietene cinci mii de dolari. Aceasta i-a investit Intr-o afacere care a e~uat, cu alte cuvinte, eu, de fapt, am pierdut banii ace~tia. in interiorul meu am acceptat toate acestea. imi imaginam ci\ hoinaresc, ce~ind cu mana Intinsil, ca nu voi mai fi In stare sa Imi revin, ~i iatil ciI, de curand, am aflat ci\ persoanele care mi-au In~elat prietena nu se eschiveaza de la plata datoriei ~i prom it sa restituie banii, ba chiar platesc ~i dobanda. Puteti descrie aceastil Intamplare In cartea dumneavoastril, riide ea, iar mainile nu-mi mai amortesc. Eu suriid: - Bine, 0 voi introduce In carte. Apoi cad pe ganduri ~i privesc 0 vreme drept Inainte. Amortirea mainilor Inseamna teama de viitor. lar suna telefonul. 0 cuno~tinti! de-a mea se intereseaza de starea sa. -

in ultimele zile simt In gura un gust amar care nu

dispare, spune el, care ar putea fi cauza?

188

~' - Bani, zic eu, bunastare, afacerile merg bine, au apilrut planuri de viitor. A crescut posibilitatea Imbunatiltirii situatiei atat In ceea ce prive~te banii, ciit ~i soarta. Caracterul a Inceput Indata sa se deformeze. i~i face loc un sentiment de superioritate In raport cu oamenii. Ca sa faci aprecieri dure ~i sa critici, trebuie sa te simti mai presus fata de ceilalli. Desconsiderarea ~i asprimea fata de oameni se afla, deocamdata, la nivelul subcon~tientului, dar ficatul reactioneazil deja la acestea. Se produce 0 disfunctie a vezicii biliare ~i acest fapt este resimtit, la Inceput, ca un gust amar In gura. - Ei bine, dar care este cauza durerilor care au aparut In zona inghinala? -

Acestea sunt legate de 0 femeie. Ea Incepe sa te preseze.

- Prietena mea vrei sa zici? - Nu, e yorba de altcineva, tu Inca n-o cuno~ti. - N-am Inteles, ~i-atunci ce treaba are ea cu asta? - Cu ea vei avea, probabil, 0 relatie mai serioasa decat cu actuala ta prietena, de aceea ea este prima care reactioneazil la starea ta interioara periculoasa. Durerea din zona inghinala IIi umile~te trufia ~i, Intr-o oarecare miisura, te echilibreaza. A~a ca ~i Intr-un caz, ~i In celalalt cauza 0 reprezintil starea ta interioara nu prea strillucitil. - Bine, ~i ce sa fac? - Bunurile pe care Ie poti dobiindi In viitor, pe cat se pare, dep~esc puterea ta de rezistentil. Nu ai suficientil inertie a iubirii, pentru a putea suporta 0 dozil mare de fericire umana. A~a ca pune osulla treaba. Ne luam ramas bun ~i Incerc sa-mi amintesc la ce ma 189

;("

j

\

f j

oprisem. Aha, zdruncinarea treptei a patra. De care aspect ar putea ti totu~i legata aceasta entitate? Deodatii, ceva se schimba ~i eu Incep, ca prin cealii, sa vad ~i sa simt ceva. Aceastii entitate se leaga cumva de destinul meu. Intre ea ~i destinul meu mai sunt trei verigi. Acum, pare-mi-se, Incep sa Inteleg despre ce este yorba. lau pixul ~i Incep sa desenez. Destinul meu se leaga de corpul meu ~i de corpurile copiilor mei, alcatuind 0 formatiune unitara. Mai Intai e destinul meu ~i, In acela~i timp, al unor mari grupuri de oameni: poporul, societatea, statuI. In cazul dat este yorba de Rusia. Aceasta este prima veriga a lantului pe care I-am viizut. A doua veriga constii din destinul meu ~i, totodatii, destinul emisferei de est a Pamantului. Estul, care reprezintii principiul spiritual, este unitar. Vestul este fariimitat In cateva Parti: Africa, Europa, America de Nord ~i America de Sud. A treia veriga 0 reprezintii destinul meu, legat de Intreaga omenire ~i de Inca doua civilizatii Inrudite din Galaxie. A patra veriga este destinul meu, legat de centrul Galaxiei ~i de 0 jumatate a acesteia. Mi se pare ca Incep sa Inteleg despre ce este yorba. 0 celula a ticatului este, totodatii, 0 celula a organismului, cu alte cuvinte, eu-I nostru uman este inclus In formatiuni tot mai ample. Cu cat sunt mai mari proportiile umanului, cu atilt subcon~tientul functioneazii mai activ ~i la 0 scam tot mai mare. Vreau sa aftu In ce masura sunt ata~at de aceste patru niveluri. In privinta destinului, at~area este de 20 %. Dispret de sine din cauza umilirii In raport cu banii ~i cu soarta. Na-ti0 buna! Inseamna ca destinul meu este Inca imbibat cu toate astea. 190

La prima veriga, cramponarea depa~e~te de cateva on nivelul mortal. La asta chiar nu m-am a~teptat. Este in desIa~urare un program de autodistrugere din cauza umilirii in domeniul banilor, destinului, idealurilor. Mi-am amintit de anul 1971, cand imi Iaceam studiile la Academia de medicina militara. lmi exprimasem nedumerirea in legiitura cu atirmatia ca sistemul socialist ar ti de multe ori mai bun ~i mai eticient decat cel capitalist. Tin minte bine ce s-a intamplat mai apoi. Imi aparusera, probabil, supiirari la adresa regimului ~i a intregi i liiri, ~i Inca unele destul de mari. latii de ce cea 0 celebritate cat de mica ma afecteazii atilt de mult. Lucrul eel mai curios este ca eu ma ocupasem de inlaturarea pretentiilor la adresa liirii. Insa, daca nu descoperi sursa profunda din care au aparut acestea, dispare doar stratul de suprafalii al supararilor. Mai departe. A~amentul de veriga a treia. Aceasta inseamna pretentii la adresa intregii omeniri. Ele vin, cu preponderenlii, din viata a. doua. Atunci mi-am dorit, in repetate randuri, moartea din cauza umilirii idealurilor ~i a moralitiitii. Ofensa, din cine ~tie ce motive, este provocata parca de intreaga omen ire. Probabil, nivelul meu spiritual era destul de Inalt ~i tiecare om era perceput de mine nu ca individ, ci ca un reprezentant al intregii omeniri. La veriga a patra, situatia nu e mai buna. Este prezentii 0 multipla dorinlii de moarte adresatii oamenilor din jur ~i altor lumi, cauza tiind idolatrizarea contactului cu centro I Galaxiei. Probabil ca acolo se afta civilizatiile sau entitatea informationala care a servit drept sursa a aparitiei vietii In Galaxia noastra.

191

i/

1

Privesc cu melancolie foita cu rezultatele diagnosticarii. Curios lucru, totu~i cum am fost in stare sa fac cercetare, avand parametrii atilt de ingrijoratori? Scuturarea constanta careia i-am fost supus de-a lungul intregii meIe vieti, in mod evident, n-a fost suficientil ca sa ma puna in ordine. Acum inteleg de unde se trag stresul enorm din subcon~tient, teama de viitor ~i parestezia (amortirea mainilor).

~

~'

DIAGNOSTICAREA

Ca sa pot stabili diagnostice ~i sa-i ajut pe oameni, era necesara participarea activa a verigilor superioare ale eu-Iui uman, mai cu seama a nivelului patm. Fiecare om are 0 anumita predestinare, cu alte cuvinte, un eu uman des~urat in timp. S-a dovedit ca toate insuccesele ~i e~urile mele in diagnosticarea ~i tratarea bolilor imi amplificau dependenta de verigile superioare ale predestinarii umane, 0 data ce nu eram in stare sa Ie dep~esc. Orice insucces sau neplacere legata de persoanele apropiate era perceputa de mine ca un e~ al muncii me Ie ~i, cu cat erau mai importante cercetarile mele ~i '\iutoml acordat oamenilor, cu atilt mai periculoasa devenea dependenta de predestinarea ~i munca mea. SentimentuJ ca efti ales in Jata lui Dumnezeu indica atQiarea de nivelurile inalte ale predestinarii. Pentru mine, acest sentiment putea fi mortal. Ceea ce ma salva era faptul ca acest sentiment, chiar daca aparea numai in subcon~ient, ducea imediat la e~ecuri atilt in tratarea bolilor, cat ~i in cercetiiri, precum ~i la mari necazuri in viata personala.

193

/

J La una dintre conferin\ele meIe am primit un bile\el interesant. Cel care I-a trimis scria ca mama lui suferise de 0 boala grea ~i hotarase sa piece de bunavoie din aceasta lume. Ea a fost ajutata sa-~i realizeze dorinta, acum Insa el se confrunta in mod periodic cu 0 lipsa acuta a dorin\ei de viata, careia Ii face fata cu greu. Barbatul Intreba daca exista vreo legatura Intre starea lui ~imoartea mamei. Diagnosticul a aratat ca exista. Dorinta de a muri a marnei s-a extins ~i asupra copiilor, nepo\ilor ~i stranepo\ilor. De ce nu s-a limitat la propria persoana? De ce au primit lovitura ~i urma~ii? La un nivel mai profund, emo\iile noastre sunt una cu emo\iile copiilor, iar ~i mai In profunzime - cu ale nepo\ilor ~i stranepo\ilor. Cu cat este mai mare inertia emo\iilor noastre, cu atat mai putemic Ii influenteaza acestea pe urma~i. Daca un om s-a decis, in mod con~tient, sa-~i puna cap!it zilelor, atunci, cu cat se concentreaza mai mult asupra acestei dorin\e, cu atat mai profund patrunde ea, distrugand mai apoi sanatatea ~i destinul urma~ilor. Aici insa este yorba despre un caz izolat, despre tragedia unei singure persoane. In momentul de fata, multa lume lupta pentru legalizarea eutanasiei, adica a mortii de bunavoie. Daca morala ~i legile statului vor permite aceasta, mecanismul de autodistrugere se va pune In mi~care la nivelul societa\ii Insa~i ~i va ac\iona In interiorul omului independent de con~tiinta acestuia. Lucl1ll acesta poate duce la deprimare, sterilitate, afec\iuni psihice ~i sinucideri. Programul de autodistrugere la scara societa\ii poate duce la catastrofe ecologice, cutremure de pamant, degradare economica ~i politica etc. A~ stau lucrurile In ceea ce prive~te eutanasia.

De curand am fost rugat sa cercetez daca vasectomia la barbali ~i ligatura trompelor uterine la femei este 0 Incalcare a legilor. S-a dovedit ca este 0 incalcare. In plan subtil, aceasta reprezinta un program de distrugere a viitorilor copii. in cazul In care copiii mentin acest program, ei sau nepo\ii pot fi deja loviti de sterilitate. 0 doamna mi-a relatat un caz foarte curios. - ~ti\i, mi-a spus ea, eu Incepusem sa scriu versuri, ~i destul de bune. In plus, ele Imi veneau u~or, ca un cantec, ~i erau considerate pline de talent. Deoarece nu mai voiam sa nasc, mi-am pus sterilet ~i, deodata, am simtit cu uimire ca nu mai sunt In stare sa compun versuri. Nu mai aveam nici dorinta, nici inspiratie. Totul s-a destramat ca fumul. Pe atunci nici macar n-am Iacut legatura Intre aceste doua fapte, acum Insa inleleg ca, punandu-mi steriletul e ca ~i cum a~ fi renuntat la iubirea fa\a de viitorii mei copii, prin urmare, la sentimentul iubirii in general. "Adesea nu observam, m-am gandit eu, cum planurile, scopurile, gandurile noastre'ne storc pe neobservate iubirea din suflet." 0 doamna care venise pentru consultatie m-a rugat sa ma uit ~i sa vad ce Ii s-a Intamplat unor prieteni de-ai ei. Ace~tia se decisesera sa aduca pe lume un copil. Cu cateva luni Inainte de a-I concepe, ei s-au lasat de fumat ~i tineau 0 dieta riguroasa. In timpul sarcinii, ei au urmat toate recomandarile medicilor. Copilul s-a nascut cu 0 grava afec\iune cardiaca ~i, dupa noua zile, a murit. Am diagnosticat copilul. A~area lui de idealuri era de circa 900 de unitati, adica dep~ea cota mortala de noua ori. Cauza 0 constituiau parintii ~i bunica pe 195

194

/'

\,

1 , ~

linie materna. Mama femeii,judecand dupa energetica ei, ~i-a trait intreaga vialA conform unor principii ~i idealuri rigide. Fiica ei a mentinut aceastii tendinta ~i copilul i s-a nascut tara ~anse de supravietuire. Odata a venit la mine pentru consultatie 0 femeie cu probleme serioase de sanatate. Am viizut ca cei doi fii ai ei ar putea muri.

- La dumneavoastra sentimenteIe mor - i-am spus eu incetati sa mai ganditi. Din ce cauza procentul sinuciderilor la nordici este mult mai ridicat? Fiindca ei sunt mai putin emotivi decat meridionalii ~i i~i inabu~a mai repede sentimentele. incetati sa analizati situatia, nu mai faceti aprecieri, comparatii. Fredonati un cantec - aceasta inhiba con~tiinta. Mergeti mai mult pe jos. De ce iubim femeile capricioase? Fiindca ele traiesc prin sentimente ~i sunt mai aproape de iubire decat cele care traiesc prin con~tiinta. Munca fizica, petrecerea timpului in sanul naturii, scaldatul, du~urile - toate acestea inhiba con~tiinta. - Eu fac du~uri reci in fiecare zi, a spus femeia cu 0 voce domoala. - Dar nici nu trebuie sa faceti du~ rece chiar in fiecare zi, i-am spus, deoarece va antrenati ~i va fortificati, in primul rand, trupul. Boala trupului este 0 incercare de a va ajuta sa va schimbati atitudinea incorecta falA de lume. Daca insa, calindu-va trupul, yeti inlatura bolile, dar nu va yeti schimba in interior, i~i pot face aparitia boli fizice sau psihice ~i mai grave, incurabile. - Pai este exact cazul meu, a spus femeia. De multe ori nici nu vreau sa fac du~ rece, dar ma fortez. 196

- Cu alte cuvinte, va inabu~iti sentimentele cu principiile ~i logica dumneavoastra ~i, vindecandu-va de 0 maladie u~oara, de scurta durata, capatati 0 boala grea ~i indelungata. - Atunci reiese, a rostit cu prudenlA femeia, ca toate sistemele de tratament ~i purificarile sunt periculoase? Eu ridic din umeri: - Fire~te. Purificarea fizica tara purificare spirituala este la fel ca 0 pastila: ili acorda 0 pasuire, apoi insa poate fi ~i mai rau. Omul nu este ca 0 galeata murdara, pe care 0 poli spala ca sa fie curata. Organismul se curalA dezintoxica singur incontinuu. Acumularea reziduurilor este un rezultat al dizarmoniei interioare. Cu cat ne yom curata organismul mai energic, cu atat mai mare va fi lipsa armoniei interioare. Din acest punct de vedere, terapia prin infometare se deosebe~te in mod avantajos de purificarile obi~nuite, dar are ~i ea 0 particularitate interesanta. Daca scopul terapia prin infometare este numai insanato~irea fizica, daca, in timpul curei, omul gande~te intens ~i se agitii, i~i regreta trecutul sau se teme de viitor, 0 astfel de cura ii poate dauna, cu alte cuvinte, deta~area de problemele trupului trebuie sa fie insolitii de 0 deta~are de problemele spiritului. Atunci este mai u~or sa invingi atraclia eu-Iui uman ~i sa te concentrezi asupra Divinului.

I

, /

J

\

f ,.. ,..

EGIPTUL.

KALA WI

in timpul primei calatorii in Egipt, noi am loeuit intr-un hotel nou. Plaja de langa el fusese amenajata de curand. Buldozerele nivelasera ~i impinseserii in mare monnane uria~e de nisip, acoperind astfel insulitele de corali. Pe~tii despre care citisem atat de mult ~i pe care ii admirasem pe cartile po~tale nu i-am vazut in zona acestei plaje. in afara de mare, la AI-Ghurdaqah nu era nimic deosebit ~i noi am hotarat sa facem 0 excursie la Cairo ~i la Luxor. Excursia la Cairo costa 10 de dolari de persoana. Am incercat sa gasesc alte posibilitati. Un taximetrist egiptean s-a invoit sa mearga pentru 0 zi intreaga in schimbul sumei de 200 de dolari. intrucat taxiul avea ~ase locuri, intr-un astfel de grup calatoria il costa pe tiecare cam 30 de dolan. In plus, taxiul poate fi oprit oriunde, Tara teama de a intarzia. Lucrul acesta iti oferii 0 placere mult mai mare fata de 0 excursie cu autocarul. Am porn it la ora cinci dimineata in componenta unei coloane de autocare ~i autoturisme. in fruntea coloanei se afla un automobil blindat, cu 0 mitraliera in partea de sus a caroseriei. 198

Piramidele egiptene semanau mai curand cu un bazar. De obicei, ele sunt fotografiate atunci cand in jurul lor nu este nimeni, iar cand vezi forfota, vacannul, larma ~i un mare numar de oameni, se produce 0 prabu~ire dureroasa a iluziei. Apoi te obi~nuie~ti ~i incepi sa tii cont de realitate. M-am convins personal de urm1itorul lucru: daca dore~i sa simti frumusetea unui edificiu sau a unui loc, nu se poate sa te apropii de el cu ma~ina. Trebuie sa ajungi la el pe jos, lasand ma~ina in departare, ~i atunci ai 0 perceptie absolut diferita. intelegi de ce pelerinii mergeau pe jos la locurile sfinte. Cu cat te apropii mai incet de un loe sfiint, cu atat mai profunde sunt sentimentele pe care Ie incerci. Cand te afli in autoear, tot ce vezi dincolo de geamuri este doar un tablou care a capatat viata. Cand mergi intr-un autoturism, ai 0 perceptie total diferita. Poti deschide geamul, poti opri ma~ina ca sa ie~i afara. Contactul emotional este mult mai profund. Ca sa ajungi la Cairo, trebuie sa mergi prin de~ert cinci ore. Nu se ziire~te nici un porn, doar de~ert ~i munti, cand de 0 culoare aproape neagra, cand de un ro~u-caramiziu, cand de un galben aprins. Aceste cinci ore in care te apropii lent de tinta iti creeazii 0 dispozitie sufleteasca ie~ita din comun ~i, atunci cand am intrat in muzeul din Cairo, intensitatea ~i profunzimea impresiilor pe care mi le-a produs acelloc au fost comparabile doar cu cele din frageda copiliirie. Spre deosebire de piramide, constructiile ciclopice de la Luxor ~i de la Karnak m-au impresionat cu adeviirat. Locuind in apartamente modeme, noi ne obi~nuim eu faptul ca orice cliidire are functii pur utilitare. Loc de trai, loc de luat masa, loc de distractie. Aliit arhitectura, cat ~i energetica unor astfel de incaperi ne ancoreazii in

199

/

~

J

\

J

functiile umane, Tacand sa ne creasca dependenta de ele. Atunci cand intri Intr-o biserica, starea interioarii ti se amelioreazii datorita simplului fapt ca spatiul ~i energetica laca~ului nu sunt concepute de noi ca functii utilitare. Cand ne pomenim Intr-un alt mediu, noi ne schimbam mai u~or ~i cunoa~tem lumea mai In profunzime. lar atu'lci cand vezi nu un singur edificiu, ci un complex Intreg de constructii, unite Intre ele prin anumite functii supreme, ~i Intelegi ca au fost Inaltate cu cateva mii de ani In urma, lucrul acesta te impresioneaza putemic. imi aminteam de cocioabele de piatra In care multi egipteni locuiesc pana In prezent, ~i, deodatii, iata acest neverosimil avant spre Inalt, dincolo de hotarele a tot ce este pamantesc, ajuns pana la noi din milenii apuse. Propria noastrii membrana fizica, Impreuna cu problemele ei de supravietuire ~i confort, Incepe treptat sa ne izoleze de lumea Inconjuratoare, de posibilitatea de a-i Intelege maretia ~i frumusetea. Simtul clipei este necesar pentru supravietuirea unui singur om. Pentru supravietuirea unei civilizatii este necesar simtul etemitatii. Plimbandu-ma printre coloanele uria~e de la Luxor, am avut deodata senzatia uimitoare ca trupul meu, mai Intai, parca s-ar fi mic~orat ~i ar fi devenit insignifiant, cu problemele lui cu to!. Dupa aceasta am avut sentimentul ca trupul Imi dispare, ca eu-I meu nu mai este fizic, ci spatial, ~i ca Imi apare 0 reala perceptie a cosmosului ~i a etemita(ii. Eu-( meu uman nu disparuse, ci a(ipise, adormise, ~i eu am vazut lumea In cu totul alte culori. La Intoarcere, noi mergeam de-a lungul unui canal de irigare. Soarele asfin(ea Incet, cufundand localitatea toropita Intr-o pacla ro~iatica. Prin aer pluteau lene~

starc~ albi nu prea mari. in negura roz-violeta se Inaltau \I1suh(e de palmieri salbatici. 0 inexplicabila lumina auriutranda~rie radia, patrunziind totul In jur. 0 lume enigmatica, fan~s!lca, Impacata adormea lin sub ochii no~tri. In Rusia, cand circuli pe autostrada ~i vezi la distanta de 1-1,5 km 0 ma~ina care vine din sens opus, stingi luminile de departare. ~oferul nostru era foarte bine educat ~i stingea de tot orice lumina. Acela~i lucru 11 Tacea ~i conducatorul automobilului care ne venea In Intampinare. In felul acesta goneam cam un kilometru prin de~ertul noctum Intr-o bezn~ totala. La Inceput ne-a fost teamma, apoi Insii ne-am obi~nuit ~i chiar a Inceput sa ne placa. Aveam senza(ia dispari(iei a tot ce este pamantesc ~i a unui zbor nea~teptat In cosmos. Etemitatea ne acoperea periodic cu aripa sa ~i numai conturul mun(ilor pe fundalul cerului ~i panglica drumului ne despar(eau de ea. - la ascultii, de ce nu ne-ai canta un cantec? - mi-a propus pe nea~teptate unul dintre prieteni. Am Inceput sa cant ~i ne-am cufundat In infinit. Atunci cand rasuna 0 voce solitara, iar In jur nu e nimeni sunetul devine un mijloc de cOl11unicarecu alte lumi ~i cu'intreaga fiiptura. Cantam un cantec popular, iar automobilul nos!rlv plutea domol printre stele prin de~ertul nemargini!. Mai apoi, p~ste lu~i ~i ani, ne aduceam aminte de aceasta noapte ~i tralam dm nou senza(ia unei lumi infinite ~i a eu-Iui nostru con top it cu ea.

Peste cateva zile dupa intoarcerea de la Luxor, m-am . . lIl(eles Intr-o engleza stiiJcita cu ~oferul taxiului In privinta altei calatorii.

201 200

/

~..

_J - Am nevoie de un loc absolut salbatic, Ii explicam eu, Intelegi, absolut salbatic, sa nu fie oameni deloc, no people, Intelegi? No people. Taximetristul da din cap cu Intelegere: - Yes, no people. Apoi Imi spune ca ~tie un loc la vreo 50 de kilometri spre nord de AI-Ghurdaqah. Eu dau din cap aprobator: - OK, totul e In regula. A doua zi diminea(a ne adunam un grup nu prea mare ~i pomim spre locul jinduit. - Baieti, imaginati-va, In curand yom ajunge Intr-un loc absolut salbatic, spun eu visator, insule de corali, 0 cantitate uria~a de pe~ti ~i nici un om prin preajma. Mergem 40-50 de minute spre nord, apoi ~oferul pariise~te autostrada. Trecem pe langa gramezi de gunoi ~i pietri~. Ne apropiem de 0 enorma carcasa de beton In parasire. Totul este semanat cu stide de plastic ~i pungi de polietilena. Dam ocol darapanaturi i de beton ~i ne oprim langa un morman de gunoi de vreo douazeci de metri. in stanga se zare~te marea. Peisajul parca ar fi In urma unui riizboi nuclear. Nici pomeneala de '~orali pe aici. Ma uit nedumerit la taximetrist: - Unde ne-ai adus? - 11Intreb eu ruse~te. EI ridica din umeri ~i-~idesface mainile: - No people. - Are dreptate, conchide sumbru cineva din grupnl nostru, aici, intr-adevar, nu sunt oameni.

Eu dau din mana Tara a mai zice ceva ~i ne Indreptiim spre ma~ina; apoi pomim Incet In directia opusa. Dupa vreo doi kilometri 11rugam pe ~ofer sa opreasca langa

202

acvariul local, care e, totodatii, ~i muzeu. Un muzeu destul de sarac. Vreo zece acvarii. in unul dintre ele se afla 0 morena slabanoaga, iar In celelalte Inoata niscaiva pe~ti~ori pestriti. Dupa ce am examinat totul, ie~im dinmuzeu. - Exista undeva pe aici vreun loc frumos cu recifuri ~i Tara oameni? - 0 Intreb pe ghida. - Exista, raspunde ea, Kalawi, ~ida din mana spre sud. ~oferul, care tocmai se apropiase, se Invioreazii: - in zilele de odihna, eu merg acolo la pescuit Impreuna cu familia, explica el. Fie ce-o fi, ne decidem noi, trebuie sa mai Incercam 0 data. A doua zi diminea(a pomim din nou la drum ~i, peste 0 ora, ajungem Intr-un loc nou. Un golf nn prea mare la 0 oarecare departare de drum, dune de jur Imprejur ~i, Intr-adevar, nu sunt oameni prin preajma. Cand am intrat In apa, am Inteles de ce domni~oara ne-a trimis aici. Diversitatea pe~tilor ~i a coralilor era, pur ~i simplu, fantastica. Am petrecut acolo toatii ziua ~i, In ceea ce prive~te puterea impresiilor, aceasta a fost, probabil, una dintre cele mai memorabile zile din viata mea. in anul 1999, noi am hotarat sa ajungem iara~i acolo. E drept ca, In anul acesta, pentru prima oara In ultimii ani, apa era rece, mai rece decat In ianuarie, fiindca dinspre nord batea un vant putemic. Dupa socotelile mele Insa Kalawi se afla cu vreo 70-80 de kilometri mai spre sud ~i apa ar fi trebuit sa fie mai calda. Dupa ce am parcurs distan(a cuvenitii, n-am mai vazut golful nostru. ~oferul arata cu degetul:

-

Kalawi este aici. Dar acesta nn era golfnlnostru. N-am mai gasit locul nostru. La vreun kilometru de locul 203

;'

~\

f ~

acesta, am gasit un golfulet asemanator, dar frumusetea nu mai era aceea~i. Apa era cam tulbure ~i rece. "Cand mergi undeva pentru prima oara ~i Inca Intr-o companie placuta, 80 la suta din frumusetea locului este data de starea ta interioara", - m-am gandit eu. Perceptia interioara a unu i loc rareori se repeta. Nu In degeaba se spune ca nu merita sa te Intorci acolo unde ti-a fost bine. Sa trecem acum la ceea ce este mai important. Tot timpul cat am hoinarit pe tarmurile celor doua golfuri Imi spuneam ca, In cele din urma, marile vor disparea, pe~tii ~i coralii vor pieri, Pamantulnostru va muri, Soarele se va stinge, dar scopul suprem nu este ca ele sa existe ve~nic, ci ca noi sa transformam, In adancul fiintei noaste, clipele trecatoare de ferieire umana In eternul Divin. Pentru prima oara In viata izbuteam sa ma deta~ez de senti mente Ie triste, de senzatia ca ne atlam Intr-o situatie Taraie~ire. "Fie ca pe~tii ~i coralii ace~tia vor trai mai mult sau mai putin, sentimentul iubirii din sutlet trebuie sa creasca mereu", ma gandeam eu ~i, pentru prima oara In ultimii ani, am simtit ceea ce mai tarziu am numit inertia iubirii. La suprafatii, sentimentele pe care Ie aveam erau tristetea ~ijalea, In sutletul meu domnea totu~i un sentiment de fericire, care nu se diminua din aceasta cauza catu~i de putin. [mediat mi s-a limpezit totu\. Mai Inainte ziceam: - Sa nu renunti la iubire, sa n-o Inabu~i. Acest sentiment al iubirii era plapand, lipsit de aparare, imponderabil ~i, dad Incetam sa-I sustin, disparea Indata. Acum Insa, cand am simtit realitatea ~i materialitatea sentimentului iubirii, am Inteles ca trebuie sa marim In fiecare 204

zi inertia acestui sentiment, proportiile lui, ~i atunci poate fi calificat drept comportament incorect tot ce Impiedica amplificarea acestui sentiment. Un comportament corect contribuie la cre~terea inertiei iubirii In sutletele noastre ~i In sutletele altor oameni, iar una dintre conditiile de bazii ale tranzitiei de la eu-I uman spre cel Divin consta tocmai In cre~terea inertiei sentimentului iubirii.

/

j

.,

sA

FII SANATOS

UN

LUCRU

E

SIMPLU

in ultimul timp, daca nu calatoresc, eu ma straduiesc sa merg cat mai des la un bazin de Inot. Nervii se odihnesc, mu~chii lucreaza. inviorarea de care are parte organismul se men\ine, din inertie, catva timp. Cel mai bun sistem de purificare este totu~i terapia prin Infometare, sport ~i 0 atitudine corectii fa\a de lumea Inconjuratoare. Cand Incepem sa depindem de ceva, imediat Incepe supraconsumul de energie. Daca suprasolicita\i un mu~chi, el Inceteaza sa mai raspunda. Suprasolicitarea psihica duce la diminuarea func\iilor glandelor ~i Incepe Imbacsirea organismului cu reziduuri, acumularea de saruri, diminuarea func\iilor tuturor organelor ~i, tire~te, ale creierului. Nu degeaba, mai demult, creierul era numit glanda principala a omului. Atunci cand ne curiiliim organismul recurgand la diverse procedee, organismul ajunge la 0 stare care corespunde unei concep\ii corecte despre lume, lInlli caracter integru, unui comportament corect. Daca 206

sus\;nem schimbarile intervenite In corp prin schimbari launtrice, spirituale, ne Intiparim In memorie senza\ia de lumina ~i puritate din sutlet ~i ne straduim s-o men(inem, Ii iertam pe to\i ~i ne rugam, atunci purificarea fizica exercita asupra noastra 0 intluenlii benefica. Daca Inss ne cura\am numai truplll, continuand sa ne framantam, sa regretiim, sa ne sllparam, ~i, pe deasupra, ne mi~cam pu\in, atunci purificarea are, la Inceput, un efect pozitiv, mai apoi Insa ne agraveaza atitudinea incoreclii falii de lume ~i, cu ciit perseveram mai mult In a n~ cura\a corpul, cu aliit mai repede ne putem alege cu vreo boala. Organismlll se Imbacse~te necontenit ~i, concomitent, func\ioneaza In regim de purificare, iar gradul de purificare este determinat de starea interioara a fiecarui om. NlI demult am avut 0 pacienta interesanta, care mi-a relatat un caz extrem de curios. inainte de a 0 concepe pe fiica-sa au Inceput sa i se formeze pietre la rinichi. Cand i-a consllitat pe speciali~ti, a atlat ca are calcllii de forma coralica. Astfel de pietre nu pot fi eliminate ~i, de regula, totul se termina Cll extirparea rinichiului sall Cll moartea. Ea a ramas Insarcinata, In ciuda tuturor avertismentelor medicilor, a nascut cu bine, iar, peste catva timp, pietrele au Inceput sa se resoarba tara ajutorul vreunui medicament. Acum rinichii ei sunt absolut cura\i. Doamna s-a interesat ce s-a Intamplat de fapt. indata ce am vazllt-o, mi-a fost clar ca totul este legat de copiii ei. Dupa ce am cercetat-o cu mai multa aten\ie, ca sa vad cum stau lllcrurile, am Inceput sa-i explic: - inainte de conceperea fiicei era necesar sa va fie 207

j

If

~

imblanzit caracterul ~i sa fiti impinsa nitel spre iubirea Divina. Este putin probabil ca ati fi obtinut 0 asemenea purificare pan a la nivelul cuvenit prin intermediul oamenilor, de aceea vi s-a dat 0 purificare prin boala. Daca ati fi intrat in panica ~i v-ati fi inver~unat impotriva propriei persoane ~i impotriva altora, va dati seama cu ce s-ar fi soldat totu\. Dumneavoastra ati procedat corect, ati lasat la 0 parte toate problemele, ati devenit mai blanda, ati inceput a va concentra asupra iubirii ~i ati reu~it sa va pllrificati nu numai propriul sullet, ci ~i pc cel al fiicei. Daca sulletul s-a purificat, cel ce urmeaza este corpul, de aceea, dupa na~terea fiicei, organismul dumneavoastra s-a purificat rapid. Inainte de concepere, sulletul omlilui, allandu-se vreme indelungata intr-o stare de deta~are, acumuleaza 0 mare cantitate de iubire. Copilul traie~te din senti mente ~i iubire, de aceea posibilitatile \ui de purificare sunt mult mai mari decat cele ale unui adult. Pe masura ce se formeaza con~tiinta ~i apare aspiratia spre valorile umane, 0 data cu trecerea anilor, cre~te, tot mai mult, dependenta de ceea ce este uman, ~i avem posibilitati tot mai mici de purificare, iar biitranetea se face simtita din ce in ce mai repede. De aceea, cu cat mai mult Ie aplicam copiilor nu logica umana, ci logica Divina, cu cat tindem mai mult sa Ie dezvoltam sentimentele ~i nll gandurile, cu atat mai lent vor decurge la ei procesele de ofilire. Multi parinti sunt framantati de inceperea tarzie a vorbirii la copiii lor, in pofida istetimii ~i a marii lor sensibilitati. De fapt, franarea con~tiintei este un bine pentru copil, permi(iindu-i sa se concentreze mai indelung asupra iubirii ~i a cunoa~terii senzoriale a lumii.

Am inteles dintr-o data un adevar simplu: de la copii nu trebuie sa pretinzi niciodata nimic, ei pot fi doar ajutati sa-~i formeze 0 atitudine corecta fata de lume, sa se roage in fiecare zi, sa aiba 0 atitudine blanda fata de sine ~i falii de oameni. Logica lImana cere, logica Divina ajllta. Copilul trebuie tratal ca 0 fiinta Divina. Orice iritare ~i nemultllmire fata de copil este lIn indicill al atitlldinii noastre incorecte fata de Ilime. Edllcam prin iubire ~i ajlltor, nll prin ordine ~i exigente. Pedagogia, la randlll ei, incepe de la autoedllcarea pedagogului ~i a parintelui. inainte dc a pleca la bazin. ma apropii de telefon ~i slln in alt ora~, ca sa claritic Ullele detali i referitoare la cartea a ~asea. Alid ca cineva a ridicat receptorlll, il saillt, ~i incep convorbirea: - Vreall sa va sp"n ca rlldele mele all citit despre experimentele psihologllilli A.N.Leontiev. Nli mi-a\i plltea spune titllli car\ii? Mi se comllnica titllli cartii pe care vreall s-o eitesc, apoi interloclltorlll mell continlla: - ~tiati ca, pentrll a recllnoa~te pe cineva, omlll pipaie conturllrile fetei Cll mainile? De aceea, daca ne pierdem mainile sall daca ele ne sllnt imobilizate, proceslll de recunoa~tere se intrerllpe pentrll un timp oarecare, apoi fllnctiile mainilor incep sa fie preillate de cap: clatinandll-I Intr-o parte ~i in alta, recllnoa~tem mai lI~or oamenii ~i obiectele cllnoscllte. Daca este imobilizat capll!. incepem parca sa pipaim Cll tot Corpll\. Cli alte cllvinte, la proceslll gandirii participa tot corpll\.

209 208

/

J

\ - Prin urmare, cand corpul imbiitrane~te, se zbarce~te, functioneaza mai prost, lucrul acesta se rasfrange ~i asupra gandirii? - intreb eu. - Aveti perfecta dreptate, incuviinteazii interlocutorul meu, de aceea mi~carea activa, solicitarile fizice ne ajuta sa ne pastram mai multa vreme limpezimea gandirii ~i sa diminuam pierderea capacitatilor la biitranete. In prim," rand, este yorba de starea hormonala, m-am gandit eu. Daca functiile glandelor se reduc de cateva ori, sportulnu mai e de mare ajutor". Ne luam ramas bun, pun receptorul In furca, ies din apartament ~i merg sa-mi iau ma~ina. De~i e deja] 8 mai, racirea timpului din aceastii primavara Inca se resimte. Pe bulevardul Nevei se formeaza periodic ambuteiaje. Eu Insa nu sunt prea grabit. Bazinul se alla pe insula Vasilievski ~i, Intr-o jumatate de ora, reu~esc sa ajung acolo. imi amintesc de 0 discutie cu un profesor de la institutul Behterev. Eu II Intrebam daca n-a auzit cumva despre alte cercetiiri asemanatoare cu ale mele. - ~titi, la mine la institut a venit un american, care a dat peste acela~i lucru ca ~i dumneavoastra ~i dorea sa faca experimente la institutul nostru. Dar, dupa cat se pare, el n-a reu~it sa Inteleaga sensul acestui fenomen, apoi a plecat. - Care era ideea cercetarilor lui? - Aceea ca, iertiind un om, ne putem vindeca de 0 boala ~ grava. EI a mentionat doua cazuri. Primul: 0 femeie care s-a vindecat de un cancer la san. Ei plecasera cu avionul din America sa-~i petreaca vacanta In Brazilia. Sotul a cumparat pe ascuns narcotice ~i tot pe ascuns le-a strecurat In val iza 210

f

sotiei, sperand sa Ie poata trece de vama. NarcoticeJe au fost gasite ~i femeia s-a pomenit la Inchisoare. Apoi a ie~it din Inchisoare ~i a tacut cancer la san. Cand a fost convinsa ca trebuie sa-~i ierte sotul, cancerul a disparut. AI doilea caz: 0 femeie ~i-a alungat fiica de acasa. Aceasta a crescut, apoi s-a Imbolnavit de astm, care nu putea fi tratat eu nici un medicament. Cand a reu~it sa-~i ierte mama, astmul i-a trecut. - Cat este de simplu sa fii sanatos, m-am gandit eu, trebuie sa-ti cultivi In sullet bunatatea ~i sa vezi In toate vointa Divina. La semafor s-a aprins semnalul ro~u ~i ~uvoiul de ma~ini sa oprit Ineet. Am ajuns deja la Ineeputul bulevardului Nevei. Mai departe va urma Podul Palatului, apoi insula Vasilievski. Se aprinde lumina verde ~i, Ineet, ma~inile pornesc. Ma~inile merg Ineet, In ordine ~i iata-ma aproape de Podul Palatului. Totu~i, In ciuda tuturor vitregiilor, ora~ul a ramas frumos. Ma gandesc ca trebuie sa ma oeup In mod serios de educarea emotiilor mele. in eeea ee ma prive~te, logica umana 0 depa~e~te pe eea Divina ~i eu simt aeest lucru. Trebuie sa renunt la toata agitatia ~i sa aeumulez energie pentru a reu~i sa ma ridic la un nou nive!. Prima regula a aeumularii energiei este Sa Inveti Sa n-o irose~ti. Pana la varsta de treizeei de ani, eu m-am all at Intr-o stare de singuratate interioara deplina, iar potentialulmeu ereator era, probabil, de vreo cineisprezece ori mai mare. Aeum Insa nu sunt In stare niei macar sa tin 0 terapie prin Infometare, deoareee ma confrunt eu prea multe suprasolicitari. Imi adue aminte eum un paeient Imi povestea despre

211

~

/

\

f

~ f

problemele sale: - Din carlile dumneavoastra am inleles ca am un ata~ament puternic fala de con~tiinla ~i falii de femei. E de ajuns sa visez la ceva ~i, imediat, totul se destrama, incep sa am incredere in oameni ~i, imediat, sunt tradat. Daca situalia mea devine un pic mai buna decat a altora, imediat i~i fac aparilia ambiliile. Daca vad 0 femeie frumoasa, uit de toate. Nu demult m-am indragostit. Ea este tanara ~i dragulii ~i a inceput prima sa-mi acorde atenlie. Parca a~ fi simlit ceva ~i, la inceput, n-am reaclionat. Apoi insa mi-am luat avant ~i nu ma mai puteam opri. Indata ce a inleles ca sunt in puterea ei, a inceput, cu multa iscusinta, sa ma umileasca. In plus, ea simlea cu exactitate ce este cel mai dureros pentru mine ~i lovea drept la linta. In cele din urma am hotarat sa nu mai indur aceste ba1jocuri rafinate. Dar, indata ce am luat decizia sa ma despart de ea, m-am trezit cu 0 hemoragie. Ma ridic de pe scaunul closetului ~i vad ca e plin de sange. Peste cinci minute ma dccid sa continuu relatia cu ea, ma duc ~i ma a~ez inadins la closet - nici 0 picatura. Peste 0 ora iau hotararea sa ne desparlim ~i, din nou, am 0 hemoragie abundenta. Merg la ea, ne intalnim ~i ma ciocnesc de 0 ~i mai mare ba1jocura. Am hotarat sa rabd cu orice prel ~i astfel a durat inca jumatate de an. Apoi ea s-a maritat cu altul ~i i-a nascut un copi!. Mi-ali putea expl ica ce s-a intamplat de fapt? - Pur ~i simplu, in viitor va a~teapta 0 mare iubire, i-am spus, dar dumneavoastra n-ali fi supravieluit, daca ali fi incercat-o. De aceea a trebuit sa fili pregatit in felul acesta. De altfel. in campul dumneavoastra ~i al acestei doamne exista un copil comun. Dumneavoastra insa nu sunteli destul de pur 2t2

pentru aparitia lui. Chiar daca 0 femeie este indragostita de dumneavoastra, ea se comporta nu a~a cum ati dori, ci a~a cum este necesar pentru maxima purificare a viitorilor copii. Daca nu vedeti in comportamentul ei 0 semnificatie suprema, faptul acesta are consecinle deplorabile ~i pentru copii, ~i pentru dumneavoastra. Dumneavoastra de-abia ali facut fala acestei incercari cu 50%. ~ansele de na~tere ale copilului erau, de asemenea, SOia 50. De aceea, el a plecat in viala urmatoare ~i nimeni n-a avut de suferit in mod deosebit. A~a ca puteti socoti ca ati avut noroc. Intru pe bulevardul Bol~oi al insulei Vasilievski ~i ma gandesc: "Oare in ce mod voi fi eu chemat la ordine? Poate ca e mai bine sa nu a~tept ~i sa-mi concentrez din timp eforturile asupra

mea?"

La interseclia bulevardului Bol~oi cu alta strada am observat silueta unui amic. Acesta nu are ma~ina, de aceea trec pe la el atunci cand mergem la bazin. - Salut, zice el, luand loc in ma~ina. Cum mai stai cu cartea? - Bine. Mi-au mai ramas 2-3 capitole. Dupa bazin am sa mai lucrez. Pornim, continuand sa inaintam pe bulevardul Bol~oi. - ~tii ceva? - ii zic eu, pacienlii mei incep deja sa gaseasca singuri raspunsuri la intrebarile lor. leri, 0 cuno~tinta de-a mea imi spune: "Uite, oamenii intreaba adesea: "S-a maritat din dragoste, apoi a divortat. Ce se intampla?" Eu una am inleles. Fiindca, atunci cand s-a maritat, il iubea pentru ceva anume, apoi aceasta calitate se duce ~i iubirea se duce 0 data cu ea. A divorlat de unul, s-a casatorit cu altu!. Al doilea

213

./

f

\

j f are ceva ce nu avea primul. A trait un timp cu al doilea ~i s"a dovedit ca acestuia ii lipsesc multe in comparatie cu cel dintai. Dar, ciind te mariti pur ~i simplu pentru ca iube~ti, rara a te gandi ~i rara a tine seama de nimic, atunci, in loc sa"i repro~ezi toate cele, it vei ajuta la toate ~i"1 vei ierta mai u~or ~i vei ti fericita mereu." Eu ziimbesc, intorcandu"ma spre insotitorul meu: - in curand nu va mai ti nevoie sa scriu carti. Yoi aduna scrisorile de la cititori, intrebarile ~i raspunsurile lor ~i Ie voi tipari. Probabil, ar ti trebuit sa ma ocup nu de problema bolilor, ci de problema imbatranirii, de~i, in principiu, batranetea e ca 0 boala. Cauza ei este dependenta, din ce in ce mai mare, de

aseara: "Doar cedand ~i renuntiind te poti schimba, Doar bland fiind ~i ingaduitor poti reu~i ." Mai intai trebuie sa simti bazele formarii

~i dezvoltarii

lumii deta~andu-te de materie, spatiu ~i timp, ~i abia mai apoi sa incepi sa cugeti. Daca un filozof incepe procesul cuno~terii de la ganduri, din el poate ie~i un doctor in filozofie, dar nu un filozof. "Cei intelepti nu sunt invatati, cei invatati nu sunt intelepti" - zicea Lao Zi. imi amintesc versetele lui, pe care Ie-am citit aseara:

con~tiinta ~i de lumea inconjuratoare. Am citit adesea despre cazuri cand unii oameni au cazut intr-un somn letargic. Ei au

"Am trei lucruri de mare pret, Dupa care ma conduc ~i pe care Ie pastrez cu grija:

continuat sa manance in somn, sa traiasca , dar con~tiinta lor dormea ~i ei nu imbatraneau de loc. Atunci cand se trezeau ,

Primul este "sentimentul iubirii" profunde,

incepeau sa imbatraneasca rapid ~i traversau 0 perioada de

Al doilea il reprezinta "increderea".

douazeci de ani in ciiteva luni. Prin urmare , .mecanismul

AI treilea se nume~te "Iipsa

imbatranirii

niizuintei de a fi lider". Sunt plin de iubire ~i pot, de aceea,

este

legat intr-o

masura

considerabila

de

con~tiintii. Pentru a invinge dependenta de con~tiintii, trebuie sa gase~ti un alt punct de sprijin ~i sa te deta~ezi de toate lucrurile de care ne leaga con~tiinta. Pe mormantul unui grec din antichitate sunt gravate cuvintcle: "Am trait 0 viata lunga, tiindca am mancat ~i am

baut CLImaslIrii"."Fericirea umana, ma gandesc ell, daca i te inchini multa vreme, devine nefericire". inot prin apa azurie ~i. treptat, toate lucrurile neinsemnate se dau la 0 parte. Imi vine in minte 0 poezie, pe care am citit-o

214

care de nimic nu depinde.

actiona cu barbatia unui adevarat o~tean. Sunt strangator ~i, de aceea, puterea-mi pot sa 0 sporesc. Nu nazuiesc in Lumea de sub Cer sa fiu primul, de aceea pot atinge suprema pliniitate a guvernarii esentei lucrurilor. Cel care azi pentru razboi lasa iubirea, care se leapada de cumpatare pentru bel~ugul fastuos, care refuza ocarmuitor sa fie

215

: ;'

\

f ~

doar pentru a ajunge cel mai important, inevitabil va pieri! Oar cel ce plin e de iubire, ce lupm ~i Invinge, stapanire dobandind asupra simturilor sale, devine mai putemic. Cerulli vine In ajutor, grijindu-se de el cu rabdare ~i iubire." Continuam sa inot In apa racoroasa ~i toate cuvintele ~i gandurile se estompau treptal. Plonjez, las toate probl~mele, apoi ies la suprafalii ~i Inot alene de-a lungul bazmulUl. Undeva, In adancul con~tiintei, se stinge un dicton de-al lui LaoZi: Riizboinicul adevarat nu e riizboinic, "Maestrullupmtor nu este crud." Toate acestea au fost spuse cu mii de ani In urma, dar ideile noastre, pana In clipa de falii, n-au depa~it limitele celor spuse de acest om. Nu mai Inotam, pentru azi ne e de ajuns. Amicul Imi face cu mana ~i eu plonjez spre scara, ca sa ies din bazin. Ne Indreptam spre du~uri, apoi ne Imbracam. El I~i prive~te mirat mana, strangand ~idesIacand pumnul. - ~tii ceva, mai Inainte Imi amortea degetul mic, iar acum Incepe sa-mi amorteascii aproape toam palma. Care ar fi remediul pentru aceasta?

- Din punct de vedere karmic, aceasta Inseamna dependenlii sporita falii de tot ce este uman, transmisa copiilor : ~i nepotilor. Aici ar trebui pus In functiune mecanismul det~arii de tot ce ne tine legati: aceasta Inseamna cura de 216

foame, izolare, evitarea atractiei sexuale, tehnici respiratorii. Cu alte cuvinte, trebuie sa limitezi cantitatea de energie pe care 0 consuma corpul ~i s-o Indrepti spre activarea structurilor spiritual-spatiale. Acestea au 0 viata mult mai lunga ~i de aceea procesul de Imbatranire, brusc, devine mult mai lenl. lata de ce actorii, pictorii, oamenii de creatie Imbatranesc mai Incel. Noi vedem, gandim ~i simtim cu ochii, creierul ~i corpul nostru, adicii cu materia. Totodata, noi vedem, gandim ~i simtim cu campul, adica cu spatiul. In acela~i timp, noi vedem, gandim ~i simtim cu timpul. Cu dt este mai sporita activitatea corpului nostru temporal ~i spatial, cu atiit mai Incet Imbatrane~te corpul fizic. - ~i ce sa fac? - Intreaba interlocutorul meu. - Sa vorbe~ti, sa comunici mai putin, sa gande~ti mai putin, sa te rogi mai mull. - ~i daca eu gandesc chiar ~i atunci dnd ma rog? - Un pacient de-al meu era puternic ata~at de ratiune ~i femei. Pot sa-ti dau acela~i sfat ca ~i lui. 11rogi pe un prieten sa-ti stranga degetul cu patentul, apoi Incepi sa te rogi. Cu siguranta, nu vei avea nici un gand In cap. Pe urma Iti pui un film porno ~i repeti ca, pentru tine, orice placere umana, inclusiv cea sexual a, este un mijloc de acumulare a iubirii de Dumnezeu. - ~i degetul In cle~te, ~i filmul porno sa fie In acela~i timp?

- Nu, separat, Ii spun. Daca vei Invata sa te rogi cand te doare, atunci ~i In restul timpului, rugandu-te, te vei elibera u~or de toate. Atunci dnd calugarii erau cople~iti de imaginile sexuale plasmuite de mintea lor, ei simteau acela~i lucru ca ~i 217

/

_J

\

_J

omul ce prive~te un film porno. Dadi, in acest moment, te rogi, energia sexuala care a izbucnit se transforma in energie Divina, iar dependenta ta de fericirea umana se diminueazii. le~im de la bazin ~i coboram pe scari. Apoi urcam in ma~ina ~i plecam acasa. Azi e 0 zi cam posomorata, dar dispozitia mea sutleteasca este buna. E aproape unsprezece dimineata ~i, pana seara, pot sa ma ocup in voie de scrierea cartii.

$T11NTA

$1

REL1G1A

~tiinta s-a desprins din perceptia religioasa ~i mistica a lumii. Pentru a putea compara, analiza ~i trage concluzii, trebuie sa dispui, pentru inceput, de un model senzorial. ~tiinla apeleaza la gandire, religia se adreseazii sentimentelor. Pe masura ce lumea simte tot mai mult necesitatea iubirii Divine, intre ~tiinla ~i religie incepe sa se lege un dialog. Aidoma fiului risipitor, ~tiinla se intoarce inapoi la Dumnezeu. lubirea Divina da na~tere sentimentelor, acestea, la randul lor, stau la originea ideilor. Insa, pentru a nu se dezintegra ~i a nu involua, ideile trebuie sa se intoarca in sfera sentimentelor, tinzand spre Divinitate. Atunci ciind individul se roaga, cuvintele ~i con~tiinta ii servesc drept mijloace pentru a accede la Dumnezeu. Regretarea trecutului, frica de viitor, resentimentele, problemele materiale ~i spirituale, preocuparea de a pastra controlul asupra situaliei, nemullumirea de sine, toate acestea, daca nu sunt date la 0 parte, intensifica activitatea con~tiinlei, anuland eficacitatea rugaciunii. ~i nu numai atat. Atunci cand ne 219

/

f

~ \

adresam Domnului, se produce 0 accelerare a tuturor proceselor, de aceea, daca nu este st1ivilit1iactivitatea con~tiintei, dependenta noastra de ea se intensifica brusc, ceea ce ne poate provoca necazuri, boli ~inenorociri. - M-am adresat lui Dumnezeu, mi-a marturisit 0 feme ie, ~ide atunci au inceput toate necazurile mele. Am pierdut tot ce aveam. Alta doamna mi-a povestit cum hotarase sa se boteze. Dar, chiar in ajunul botezului, patul in care se odihnea a luat foc. Numai printr-un miracol, femeia a reu~it sa scape cu viat1i. Aha mi-a relatat cum fiica-sa, care absolvise ~coala cu cele mai inalte calificative ~i urma cu mult succes 0 facultate, a fost dusa la ospiciu cu tulburari psihice extrem de grave, dupa ce vizitase 0 biserica. Dupa externare, fata n-a mai fost in stare sa-~i continue studiile. Ramas lara radacini, copacul se usuca. La fel ~i omul care ~i-a pierdut legatura interioaril cu Divinul este condamnat sa piara. Cu cat mai adanc lunecam in sclavia valorilor umane, cu atat mai putine ~anse de supravietuire Ie raman urma~ilor no~tri ~i cu atat mai dureros este procesul de revenire la Dumnezeu. Tin sa subliniez inca 0 data: noi ne rugam nu pentru descoperirea umanului ~i sporirea lui, ci pentru a ne elibera de uman, pentru a-i diminua valoarea ~i a-i invinge forta de atractie. Nu demult am fost solicitat sa solutionez doua cazuri mai putin obi~nuite. Primu!. M-a sunat 0 cuno~tinta: -

~titi, cainele nostru parca a capiat, nu mai asculta de

J

nimeni, face doar ce vrea el, latra la toatil lumea. Am impresia ca aceasta izbucnire are legatura cu stapiinii lui anteriori. Aia erau ni~te oameni foarte duri de felul lor. Dar iatil de ce va sun: acum tinem cainele inch is in balcon, chiar ~i numele i I-am schimbat ~i nu ~tim cum sil procedilm mai departe. - S-a intamplat ceva in ultimele ciiteva zile? Credeti ca acest lueru se putea rasfriinge asupra comportamentului lui?

-

- Nu e deloc exclus. Ata~area de idealuri ~i con~tiint1ii-a creseut de aproximativ 10 ori. Respectiv, i s-a accentuat ~i ego-u!. De la fo~tii lui stilpani i s-a transmis axarea sporita pe con~tiinlil, scopuri, principii ~i idealuri. Tendinta aceasta zace in el ca 0 bombil cu efect intarziat. Dumneavoastril ati inceput sa faceti ceva in ultimele cateva zile, ceva ce i-a declan~t mecanismul ascuns. Femeia a cazut pe giinduri: - Nu-mi amintesc sa fi filcut ceva deosebit, doar ca m-am rugat intens, atata tot. Am inteles imediat cum stau lucrurile. - Sunteti cramponatil de idealuri ~i aceasta cramponare a atins, in momentul de falil, cota de 600 de unitati. Dar sil vii explic despre ce este vorba. Atunci cand va rugati numai ocazional, gandurile adresate Domnului se transforma treptat in senti mente, de aceea procesul de revenire la Divin este armonios. Oar, din moment ce ati inceput sa practicati rugilciunea intensa, este obligatoriu sa se produca ~i 0 blocare puternicil a activitiltii con~tiintei, iar pentru aceasta se cere sa inliiturati tot ce se opune acestui proces. Vitati-va cum procedau calugarii, adica acei oameni care au p~it pe calea

220 221

/

\

f _J

rugaciunii intense. I) anihilarea sentimentului propriei importante; 2) renuntarea la bunurile materia Ie; 3) refuzul obligatiilor socia Ie; 4) renuntarea

la vestimentatia

luxoasa, la bucatele alese ~i

la placerile sexuale. Cu alte cuvinte, pentm a dinamiza eu-I Oivin, este necesar sa blocati pentru un timp oarecare

ego-ul personal ~i pe cel

social. in cazulln care Incepeti sa va rugati intens, rara Insa a va ajuta con~ti inta sa se transforme

In sentimente, dependenta

de valorile umane cre~te exploziv.

Cel de-a I doilea telefon era din Germania. Ma suna un fost pacient. Cu vreo trei sau patru ani In urma, 0 conversatie de acest gen m-ar fi dat gata. Acum Insa Incep sa mai Inteleg cate ceva. Barbatull~i deapana povestea cu 0 voce chinuita: - V-am citit cartile ~i am Inceput sa cred In Oumnezeu. Dupa ce am fost la dumneavoastra la consultatie, am Tacut rost de Inregistrarile video ale seminarului dumneavoastra de cinci zile. Oar, de dind am Inceput sa Ie vizionez ~i, In para lei, sa lucrez la armonizarea mea, sunt asaltat de un singur gand: "Dumnezeu nu exisHi, Dumnezeu nu exisrn". Simt ca-mi ies

din minti. Cu adevarat Ingrozitor Insa este altceva: nu ma simt deloc In stare sa remediez aceastii situatie ~i nici sa ma rog nu mai pot. Tac ~i Incerc sa Inteleg ce s-a Intamplat. Curioasa rasturnare de situatie. Daca mi-ar fi aruncat casetele la gunoi din convingerea ca Lazarev este un ~arlatan, acest om soar fi simtit acum mult mai bine. Apoi le-ar fi povestit aceastii 222

Intamplare la vreo doi-trei amici... E ciudat Insa ca m-a sunat din nou, de~i problemele lui au Inceput 0 data cu vizionarea casetelor mele. - Oare nu v-am avertizat, i-am spus, ca, dupa Incheierea ~edintei, timp de cateva zile, trebuie sa evitati orice activitate mentala. orice evaluare sau analiza? Informatia oferita In cadrul ~cdintelor este mult mai densa deciit cea imprimata pe casetc. lar dumneavoastra ce-ati Tacut? Sunteti doctor In ~tiinlc. v-ali obi~nuit sa cerneli totul prin sita con~tiinlei. in timpul ~edinlei, la dumneavoastra s-au prod us anumite restructurari launtrice, au demarat procesele de transformare In profunzime. lar dumneavoastra v-ati Intors acasa ~i, In loc sa continuali acest proces, ati pus caseta ~i v-ali apucat sa cantarili ~i sa analizati totul. Informatia conlinuta In carti ~i casete este sa ? pereche de carje. Cand ali Invalat sa mergeli, dali-Ie la 0 parte ~i uitali de ele. Oaca vedeti ca ali Inceput iara~i sa ~chiopatali, apelati din nou la ele. Oar dumneavoastra ce-ali obtinut? Ali Invins dependenla de con~tiinla, v-ali activat sentimentele ~i ali pa~it prin ele spre Oumnezeu, apoi ali Tacut un salt Inapoi, spre con~tiin!ii. Oar tocmai axarea pe Ulnan, pe con~tiinla ne determina sa renuntam la ~ivino A doua zi cei doi m-au sunat ~i mi-au confirmat ca situalia lor s-a ameliorat. Mi-am amintit de disculia pe care am avut-o acum un an cu un profesor de la institutul "Behterev". II contactasem In legatura cu un articol pe care mi-I adusesera pacienlii mei ~i In care scria ca doi savanli din Petersburg au descoperi! 0 noua stare a con~tienlei. in S.U A., la Universitatea Arizona ~i-a desTa~urat lucrarile 0 conferinla internationala cu tema: "Realizarile de ultima ora

223

I

\

f _J ~'

ale $tiin{ei in domeniul con$tien{ei". Potrivit celor expuse la conferinta, in lume au fost intreprinse nu 0 singura data cercetari asupra activitatii creierului in stare de veghe ~i de somn, precum ~i in timpul meditatiei. De altfel, meditatia s-a dovedit a fi destul de eficienta in vindecarea nevrozelor. Cercetatorii de la Institutul "Behterev" au examinat encefalogramele subiectilor cufundati in meditatie ~i au constatat ca, la nivelul scoartei cerebrale, la ace~tia se declan~eazii mecanismele excitatiei, mai exact, la inceput subiectul parca adoanne, toate procesele sunt incetinite, apoi urmeazii faza de activare. Adeptii diferitelor ~coli de yoga sunt de parere ca meditatia echivaleaza cu rugaciunea, ca ~i ea inseamna comunicare cu Dumnezeu. ~i iata ca intr-o buna zi savantii ~i-au pus intrebarea: "Ce procese au loc in creier in timpul rugaciunii?"

Pentru acuratetea experimentului a fost invitat un calugar, care era staret la 0 manastire ortodoxa, ~i i s-a Iacut 0 encefalografie in timp ce se ruga. Rezultatul i-a uluit pe cercetiitori. Encefalograma calugarului cufundat in rugaciune, dar pe deplin con~tient, arata 0 deconectare completa a scoartei cerebrale. Omul sta ~i se ruga, dar impulsul electric care ar fi trebuit sa dovedeasca existenta unei activitati la , nivelul scoartei cerebrale lipsea cu desavar~ire. Savantii au numit acest fenomen "a patra stare a subiectului uman". Pana in acel moment erau cunoscute doar trei stari ale con~tientei: starea de veghe, starea de somn prelungit ~i starea de somn rapid, care se deosebesc intre ele prin impulsuri electrice specifice la nivelul scoartei cerebrale. In timpul adevaratei rugaciuni are loc 0 evadare din lumea 224

reala, ceea ce duce la distrugerea conexiunilor patologice. Evadand din lume, de la imaginile patologiei, individul contribuie la propria vindecare. Coordonatorul acestui experiment a numit cea de a patra stare "calea spre armonie". Apropo, savanlii au constatat ca deprimarea, muzica rock 11 indeparteazii pe individ de .Ia starea de annonie, suscitiind la nivelul cortexului impulsuri electrice similare celor ce insolesc crizele epileptice. Deoarece rezultatele experimentelor oamenilor de ~tiintii au coincis Intru totul cu propriile mele cercetiiri ~i cu felul meu de a percepe lumea, m-am gandit sa-I contactez pe profesorul de la Institutul "Behterev". Am stabilit sa ne Intalnim a doua zi. Profesorul s-a dovedit a fi 0 persoana foarte inteligenta ~i plina de farmec. Am Intrelinut 0 disculie deosebit de interesantii. - Impulsului electric cerebral Ii sunt caracteristice trei ritmuri, Imi explica interlocutorul meu. Ritmul D (delta) ne trimite la starea fiziologica, de profunzime a individului. Ritmul Q(theta) este ego-ul individului, personalitatea lui. Acest ritm tine de relaliile intrafamiliale. Abia la varsta de 5-6 ani apare ~i ritmul A alfa), legat de ego-ul social. Atunci se activeazii stratul social. Ei bine, atunci cand calugarul se roaga, ritmurile theta ~i alfa dispar. - Din punctul meu de vedere, am intervenit eu, singura explicatie posibila este urmatoarea: con~tiinla ~i sentimentele noastre nu sunt de natura fizica, ele i~i au originea in campul nostru, altfel spus, vedem, gandim ~i simtim, mai Intai de toate, cu structurile de camp, spatiale ~i, abia dupa aceea, cu trupul, materia. Adresandu-se lui Dumnezeu, omul se desprinde ~i se Inalla deasupra materiei ~i a spatiului, de aceea

.

225

!

\

f ~

trecerea con~tien\ei de la regimul trupului la regimul campului se realizeazii u~or ~i rara suferin\e. in situa\ii obi~nuite, fenomene similare se produc In timpul mOr\ii sau In urma unui traumatism gray, iar uneori ~i In urma administrarii unor substan\e halucinogene etc. - Se prea poate, a zis profesorul ~i a continuat: apropo, calugarul nu a fost singurul care a luat parte la experiment. Cu aceasta ocazie a ie~it la iveala un fapt curios. De piIda, la un seminarist, inhibarea func\iilor con~tiin\ei In timpul rugaciunii este mai puternica decat la dascalul lui. A~adar, cu cat mai profund se implica 0 falii bisericeasca In activita\i intelectuale, In func\ii administrative sau In probleme de politica, cu atilt mai mult Ii slabe~te puterea rugaciunii. De altfel, la preotul catolic pe care I-am invitat, de asemenea, sa participe la experimentul nostru n-am constatat 0 deconectare totala a scoar\ei cerebrale, de~i, In mare, tendinta se pastrase. Cand i-am adus la cuno~tin\a acest fapt, el a replicat: "De ce nu invita\i un preot american, sa vede\i ce surprize va a~teapta acolo?" Totu~i a recunoscu( ca ortodoqii sunt mai asidui In rugaciuni. Ortodoxia este singura care a piistrat tradi\ia monahala a rugaciunii nelntrerupte catre Hristos. - Ce rugaciuni a\i folosit In cadrul experimentului? - I-am Intrebat. -

"Ta/lil nos/ru" ~i "Rugliciunea

lui lsus

",

mi-a raspuns el

~i a urmat: a venit ~i un domn care practica de mul(i ani yoga ~i era vindecator ~i guru cu cercullui de discipoli. EI a vrut sa vada cum Ii va reac(iona creierul, daca, In loc de medita\ie, se va cufunda In rugaciune. inainte de experiment, el a ziibovit mult timp, rugiindu-se. Dar, de la bun Inceput, aparatul a 226

Inregistrat descarcari electrice caracteristice crizelor de epilepsie. Am fost nevoi\i sa Intrerupem experimentul. Rugaciunea nu i-a adus pacea interioara, intrand, dupa cat se pare, In contradiclie cu altceva. Profesorul a tacut 0 vreme, lasandu-se purtat de ganduri. Era primavara lui 1998. De la fereastra se zareau acoperi~urile troienite ale caselor, pe care ziipada Incepuse deja sa se topeasca. Omatul se a~temea peste tot. Cu toate acestea, In aer se sim(ea adierea primaverii. - Ritmurile alfa ~i theta, ~i-a reluat savantul expunerea, ne trimit la doua dintre nivelurile con~ienlei. Acestea sunt responsabile de dezvoltarea personalita\ii ~i de existenta ei In cadrul societalii. Totu~i 0 dezvoltare armonioasa se realizeaza atunci cand sunt active toate palierele con~tien(ei. lar eel mai important nivel este acela pe care-I putem observa in timpul rugaciunii, cand se deconecteazii ego-ul social ~i eel personal. Gandirea ira\ionala este mult mai ampla decat cea ra(ionala. Cultura occidentala a ajuns astazi In pragul unei crize extrem de grave, ~i asta pentru ca filozofia ~i psihologia omului occidental lasa din ce In ce mai pu\in loc gandirii ira\ionale ~i sentimentelor, fiind tot mai mult secatuita de logica. Daca odinioara, Intr-o casnicie, so\ii se sprijineau reciproc, iubirea fiindu-Ie liantul pl:incipal, ~i Incercau sa-~i rezolve problemele ~i conflictele prin bunavoinlii, astazi contractu I matrimonial a Inlocuit sentimentele. Totul este negociat, stabilit ~i pus la punct. A disparut dorin\a de a-I In\elege ~i a-I ierta pc partenerlll care se comporta jignitor. Dimpotriva, se apeleazii -imediat la poli(ie. in loc sa depllna efort, sa Incerce 0 schimbare In bine, pentru ca via\a de familie sa rell~easca, se

227

II ; ! I

./

\

f j

recurge imediat la divorl. Primul ~i celmai important strat al con~tiinlei, cel iralional, practic, nu mai funclioneazii. Cel de-al doilea, responsabi I de viala de familie ~i de formarea personalitalii, este pe jumatate distrus. In Occident, structurile fundamentale ale familiei sunt, efectiv, compromise. Iar dnd structurile de adancime ale ego-ului individual sunt deformate, nu mai poate fi vorba de un ego social sanatos. lata de ce, procentul cel mai ridicat al copiilor cu probleme psihice este inregistrat in Suedia ~i in Elvelia, ~i situalia continua sa se agraveze. Fascinate de propria coroana luxurianta, statele dezvoltate nu observa cum i~i pierd radacinile. - Oar cel mai mult ma surprinde altceva, a continuat profesorul, revistele ~i ziarele refuzii sa publice aceasta informalie. Am apelat la reprezentanlii bisericii, dar ~i acolo m-am ciocnit de 0 totala lipsa de interes. Omul se agala de propriile stereotipuri ~i ar prefera mai curand sa-~i piarda banii dedt sa se lipseasca de ele. ~i cand te gande~ti ca sensibilizarea oamenilor de ~tiinla din intreaga lume in aceasta problema ne-ar putea salva copiii ~i lumea in general. - Spuneli-mi, va rog, I-am intrebat, a~ putea sa particip ~i eu la experimentul dumneavoastra? - Cum sa nu, a raspuns el. Venili pe la noi ~i va vom supune testului. Ma intorceam acasa cu ma~ina ~i ma gandeam la ceea ce mi s-a intamplat in Germania. Am vrut sa inchiriem 0 ma~ina, dar una mai mare, care sa aiba un portbagaj cat mai incapMor. In parcarea din fala biroului de inchirieri am remarcat un pick-up Opel Omega. Exact ce ne trebuia. Am intrat in birou ~i ne-am 228

pomenit fala-n fa!a cu 0 doamna de varsta a treia, cu 0 cautatura severa in spatele ochelarilor. - Am dori sa inchiriem un Opel Omega. - Nu avem a~a ceva, raspunse ea imperturbabila. Ne-am uitat surprin~i unulla altul.

\ I I

- Scuzali, spuse atunci prietenul meu, ariitand cu degetul spre fereastra, dar ce lineli acolo in parcare? - Ma~ina aceea a fost de curand returnata ~i n-a fost inca spa lata, ne-a replicat ea cu asprime. - Nici o'problema, putem a~tepta. - Daca-i a~a, venili peste 20 de minute, atunci 0 veli putea lua in primire. A~a am ~i filcu!. Mi-am adus aminte ce-mi povestea un amic de-al meu, care evolueaza in America, in liga nalionala de hochei: - In America filcusem cuno~tinla cu 0 tipa. Eram cu un jeep mare ~i splendid. Ei bine, cand mi-a vazut lna~ina, tipa a dat fuga la ea ~i, ignorandu-ma total, a tot pipait-o ~i examinat-o pe toate partile timp de 0 jumatate de ora. Iar cand i-am spus ca sunt hocheist, ea a lasat balta ma~ina ~i a dat buzna peste mine. Urmatoarea jumatate de ora eu am fost cel pipait ~i exam;na!. I se parea absolut firesc sa se comporte a~a. Mi-am amintit din nou de barbatul care practica yoga. Ce ; se intamplase de fapt? Probabil, urmatorul lucru. Rugaciunile cre~tine poarta in ele informalia ca pe Dumnezeu 11cunoa~tem prin iubire, deta~andu-ne treptat de toate cele umane. Cre~tinismul acorda mai pulina importan(1i aspectelor tehnice ale deta~arii de uman, axandu-se pe sentimentul viu al iubirii de Dumnezeu, pe blandele ~i pe iertare. Imediat ce aspectele

229

/

I,

~ ~

tehnice ale auto-armoniziirii, remodelarea con~tiintei, dezvoltarea aptitudinilor, intarirea sanaliitii devin un scop in sine, religia dispare, locul ei fiind ocupat de magie ~i ocultism. Yoga il ajuta pe individ Sa se deta~eze de con~tiintii ~i de ata~amentele umane. Initial, in cadrul acestui sistem, aspiratia catre Creator, catre cauza primara avea 0 pondere mai mare dedit axarea pe diverse tehnici. Cat despre adevarata meditatie, mai intai de toate este necesara formarea unei aspiratii statornice catre Creator. Doar in aceste conditii, scara ce duce spre Divin nu se va prabu~i. La prima treapta se obtine imobilitatea fizica, suspendarea tensiunii musculare, a vederii ~i a gandirii. La cea de-a doua - oprirea respiratiei ~i a inimii, la a treia - sioparea metabolismului. insa, dupa urcarea acestor trepte, este destul de greu sa te intorci inapoi. De aceea, occidentalii care practica meditatia relaxandu-se, inchiziind ochii ~i eliberandu-se de ganduri obtin deconectarea primului nivel al con~tiintei. in consecinta, se produce 0 axare pe nivelurile spirituale superioare. Cu cateva mii de ani in urma, acest lucru era vilzut ca 0 binecuvantare, ca 0 cre~tere a nivelului spiritual. insa, cand individul este cramponat de spiritualitate, meditatia poate fi periculoasa pentru el, caci, in realitate, ea 11indeparteaza de Divinitate. Prin urmare, cu ciit individul este mai putin cramponat de aspectele spirituale superioare, cu aliit mai benefica pentru el este meditatia. Dar, daca individul scoate mereu la iveala defectele celor din jur ~i are numai pareri negative despre oameni, daca este nemultumit de sine ~i de propria soarta sau este gelos ~i se supara pe cei apropiati, Yom spune despre el ca este cramponat de aspectele spirituale superioare ~i, de aceea, meditatia poate fi periculoasa pentru

el. in acest caz, mult mai salutara ar fi cultivarea unei atitudini binevoitoare, munca fizica ~i pocainta. Am stabilit cu profesorul sa ne intalnim peste 0 saptamana. insa, in ziua respectiva, dansul n-a fost disponibil. Dupa aceea, eu am fost ocupat cu scrierea celei de-a cincia carti, a~a ca dadusem la 0 parte toate celelalte preocupari. Acum insa mi-am amintit de discutia noastra ~i ii dau un telefon la institut.

I

I !

- Buna ziua, ii spun, dupa ce-i aud vocea in receptor, Va deranjeazii Lazarev, daca va mai amintiti de mine. - Sigur ca-mi amintesc, raspunde el, unde ati disparut? - Vedeti care-i problema, imediat ce am terminat de scris volumul cinci, I-am inceput pe al ~aselea. Informatia cu care lucrez acum s-a dovedit a fi atat de importanta, inciit nu voiam s-o lungesc prea mult cu punerea ei pe hartie. Jar atunci cand lucrez la 0 carte, nu mai am nici timp, nici forte sa ma implic in altceva. Eu zic sa ne intelegem in felul urmator. Acum e sIar~itul lui mai. in septembrie urmeaza sa scot volumul ~ase, dupa care sunt liber ca pasarea cerului. ~i atunci, daca se poate, ne yom intalni ~i vom demara experimentul nostru cornun.

-

De acord, mi-a raspuns profesorul. - Apropo, m-am interesat eu, exista, din partea oamenilor de ~tiinta, reactii la cercetarile dumneavoastra?

- Ce sa zic, deocamdata nici una. Se pare insa ca gheata a fost sparta. Cateva reviste de specialitate s-au aratat interesate de informatiile noastre ~i, daca am inteles eu bine, sunt de acord sa Ie publice. - Siava Domnului! - rostesc eu.

230 231

I

' I

!

.. ,..

' iI

~I Ne luam ramas bun, iar eu ma gandesc la cele ce se intiimpla astiizi cu lumea. Ca omenirea va supravietui, nu e nici 0 indoiala. Am avut odinioara 0 perioada in care am lucrat mai mult cu IIna dintre cauzele care stau la originea afectiunilor fizice. Este yorba de nepotrivirea energeticii individului cu societatea viitorului. La nivelul campului exista matrita omului din viitor. Oaca matrita noastra interioara nu-i corespunde, noi intram in contlict cu matrita viitorului. Atunci matrita noastra incepe sa se dezintegreze. Apoi aceasta tema mi-a disparut din vizor, iar eu m-am lasat absorbit de alte probleme. Ei bine, in ultima jumatate din an, pentru a ma redresa, ma rog permanent, ~i nu numai pentru a-mi ispa~i acele gre~eli care pot fi transmise copiilor ~i nepotilor mei, ci ~i pentru acelea care pot afecta societatea viitorului. Atunci ciind incerc sa descopar de unde vine un element negativ, mi se intampla uneori sa vad coconii structurilor de camp ale copiilor mei, alteori un singur cocon luminos, sclipitor, avand la suprafata pete murdare. Petele sunt rezultatul comportamentului ~i al atitudinii noastre gre~ite fata de lume. Ele semnaleaza existenta unui program de agresiune indreptat impotriva iubirii. in linii mari, este yorba de atitudinile de dispret ~i de dezaprobare fata de oameni, de nemultumirea de sine ~i de rcspingerea vietii. Scriam in cartile anterioare ca actuala viata a omenirii a inceput cu doua mii de ani in urma ~i va lua sflir~it in anul 2000. Acestea sunt datele de care dispun personal. Urmiitoarea viata, cea mai intensa, va dura aproximativ 300 de ani. Con~tiinta se va ridica pe 0 treapta superioara. Din anul 2001 232

va incepe sa se schimbe conceptia despre lume la nivelul intregii omeniri. Din 2024 va aparea 0 generatie de copii de tip nou, iar lncepand cu 2030 se va putea vorbi despre a noua omen ire, cu 0 energetica ~i a can~tiinta calitativ naua. Apropa, dupa toate semnele, peste aproximativ zece ani vor incepe brusc sa se accelereze toate procesele karmice. Vor supravietui, probabil, doar cei ce vor gasi calea cea buna. Pe la sfiir~itul ani lor '80 am auzit de la cIarvazatori urmiitoarea previziune: incepand cu anul 2000, arice medicament i~i va pierde efectul. Ca sa fiu sincer, am tratat acest pronostic cu scepticism, ca pe un basm de adonnit copiii. Nu demult insa, exact acela~i lucru mi I-au spus ~i medicii de la un laborator dotat cu aparatura de diagnosticare de ultima ora. in ultimii 2-3 ani, medicamentele, chiar ~i cele mai puternice (inclusiv preparatele hormonale) inceteaza sa mai actioneze asupra bolnavilor. intrucat medicamentele nu vindeca boala, ci doar 0 imping inauntru, putem presupune. ca s-a produs 0 supraincarcare cu de~euri karmice a structurilor noastre spirituale de importanta vitala, ~i procesul de autointoxicare se blocheaza. Nu ma indoiesc ca fiecare dintre noi are un viitor. Atat doar ca mi-a~ dori sa pa~im in acest viitor lnconjurati de 0 natura nealteratii, de rauri, de mari, dar ~i de copiii no~tri.

i'j " I ,II

;(

J

,"

I" i

«LA

INCEPUT A CUV ANTUL.

FOST

E diminea\i\. Stau intins in pat ~i nu am nici cea mai mica dorinta de a ma ridica. imi simt fata umflata ~i trupul amortit. Sa fie oare semnele imbatranirii? De~i, daca stau sa ma gandesc mai bine, nu e a~. Sunt zile in care ma trezesc cu senzatia zborului ~i a propriei imponderabilitati. in principiu, e foarte u~or sa determini daca te comporti corect ori nu. Atunci cand atitudinea fata de lume ~i comportamentul iti sunt gre~ite, ai sen:z.1tiaca ceva te apasa spre paman!. Simti 0 greutate pe suflet ~i in trup. Forta de atractie a pamantului actioneaza nu numai asupra corpului, ci ~i asupra sufletului. Daca, dimpotriva, atitudinea iti este corecta, simti cum iti apare in suflet senzatia zborului, trupul iti devine u~or, iar dependenta de forta de gravitatie dispare treptat. Gare de ce? Con~tiin\3 inca nu ~i-a revenit pe deplin din starea de somn. Dar ea nici nu-mi este prea necesara in acest moment, caci, in realitate, judecam cu sentimentele ~i nu cu gandurilc. Acestea nu fac decat sa faciliteze transmiterea

informatiei. De ce totu~i avem senzatia de zbor, atunci cand adoptam un comportament corect? De ce Serafim Sorovski se desprindea de pamant in timpul rugaciunii ~i levita? Probabil, fiindca gravitatia interactioneazii cu timpul, ~a cum, de asemenea, ~i sentimente Ie noastre interactioneazii cu timpul ~i sunt alcatuite din timp. Timpul este intermediarul dintre aceasta lume ~i Creator, a~a cum, de asemenea, este ~i intermediarul dintre eu-l uman ~i cel Divin. Cu cat mai mult depindem de propriile sentimente, cu atat mai mult depindem de spirit ~i de trup. Dependenta de sentimente da na~tere dependentei de timp ~i, astfel, gravitatia terestra ne transforma in sclavi. in masura in care ne axam pe iubirea Divina, logica umana se apropie de cea Divina. in consecin\i\ se schimba ~i modul nostru de a percepe lumea, ~i comportamentul nostru, orientandu-se in directia corecta. Sufletu\ este primul care invinge forta gravita\iei terestre, dupa aceea urmeazii trupul. Unde oare am gre~it din nou? De unde vine senza\ia aceasta de sfiir~eala? Probabil, m-am apropiat de un nou prag, in fata caruia trebuie, din nou, sa dispara filozofia aplicarii puterilor ~i a voin\ei. imi aduc aminte cat de dureros a fost sa renun\ pentru prima data la aplicarea puterilor mele, la pomparea energiei cu ajutoruI mainilor. Doar cautarea cauzelor bolii ~i rugaciunea, nimic mai mul!. lar menirea rugaciunii este transformarea propriei persoane prin comunicarea cu Dumnezeu, ~i nu solicitarea unei sanatati infloritoare. Transformiirile trebuie sa vizeze concep\ia despre lume, caracterul ~i comportamentu\ individu\ui. Pe atunci insa se credea ca firea omului nu poate fi schimbata. Acest obiectiv parea de neatins. Credeam ca toate incercarile mele de a 235

234

/

~

J

,

f r"

vindeca sunt sortite e~ecului. Eram convins ca cele mai importante transformari se pot realiza exclusiv prin aplicarea puterilor. Luasem chiar ~i 0 decizie: «Fie ce-o fi, toate sunt in mainile Domnului. Unul cate unul, toti pacientii vor pleca, voi da uimrii tot ce a fost ~ima voi ocupa de altceva». Dar lucrurile au evoluat exact invers. lubirea s-a dovedit a fi mult mai puternica ~i mai eficienm decat orice alta putere. Pentru a ajunge la straturile mai subtile, care determina starea fizica ~i destinul, trebuia sa renunt la actiunea energetica. Un singur pas tacut in plan subtil echivaleazii cu mii de pa~i in planul exterior, energetic. Mai inainte socoteam ca, pe masura ce ne apropiem de Durnnezeu, suntem mai aproape de paradis. in realitate, cu cat suntem mai aproape de Dumnezeu, cu atilt mai aspru suntem "Ioviti" pentru fiecare gre~eala comisa. Pentru a nu gre~i, trebuie sa ne axam .pe propria vulne-

rabilitate,~i nu pe forta. in ultimul timp remarcasem 0 particularitate ciudata. imi era din ce in ce mai greu sa-mi tin ~edintele cu pacientii. Nu taceam nimic altceva decat sa-i ofer omului din fata mea explicatii care sa-i indice cauzele ce au dus la aparitia problemelor, ~i 0 taceam cat mai amanuntit, pentru a fi mai bine Inteles. Cu toate acestea, energia mi se consuma uimitor de repede. Dupa cat se pare, con~tiinciozitatea mea Incepuse sa se transforme In stupiditate. in acela~i timp, Incepusera sa apara simptome curioase, care demonstrau preocuparea mea pentru aspectele verbale ale tratamentului. Din cand In cand Imi mi~cam gre~it mandibula ~i Imi mu~cam dureros limba. Chiar ~i noaptea, In timpul somnului, mi se Intiimpla sa scra~nesc din dinti, mu~ci\ndu-mi limba pana la sange. Acest 236

proces se amplifica din ce In ce mai mult. Cu toate ca , Practic , Imi Intrerupsesem ~edinlele, situatia nu se schimba. Am constatat doar 0 u~oara Incetinire a procesului, nimic mai mult. Din punctul meu de vedere, n-ar fi fost corect sa nu-i explic nimic pacientului. Pe de alta parte, concentrarea asupra gandurilor ~i a con~tiintei In timpul ~edintelor prezenta pentru mine un pericol tot mai mare. Situatia parea tara ie~ire. insa tocmai impasul este cel care ne determina sa ne ridiciim la un nou nive!. Gandurile noastre se sprijina pe obiectele lumii materiale. in timpul ~edinlelor se accelereaza de mii de ori toate procesele, atat cele corecte, cat ~i cele gre~ite. in timp ce Ie vorbeam pacientilor mei despre Divin, nu Incetam sa gandesc, sa analizez, sa explic. A~a ca, referindu-ma la Dumnezeu, Imi Indreptam, de fapt, pacientii spre con~tiinta. 0 atare situatie nu mai putea dura prea mult. lubirea de Dumnezeu da na~tere iubirii pentru aceasta lume ~i Intregului spectru al sentimentelor noastre. Sentimente Ie dau na~tere gandurilor. Gandurile trebuie sa se condenseze din nou In senti mente, ca apoi sa se transforme In iubire Divina. De aceea e bine sa vorbesc cat mai putin In timpul ~edintelor. in acest scop, am nevoie de 0 maxima condensare a ,ntregului volum de informatie obtinut In ultimul timp. La un anumit stadiu al acestui proces de condensare, gandul va Incepe sa se transforme In sentiment ~i, atunci, explicatiile nil vor mai fi necesare. Asta tine de uman, asta tine de Divin. Da pentru un timp la 0 parte umanul ~i dedica-te Divinului. incearca sa simti ceea ce este Divin In tine ~i pastreaza mereu acest sentiment In sllfletul tau, tara sa dai uitarii cele omene~ti. A~adar, ar trebui sa acord cercemrilor ~i scrierii cartilor mai mult timp decM 237

;f"

P'

_4.

j

1

f - .J

~edinlelor cu pacienlii. Situalia .nsa~i ma .mpinge .nainte pe calea cunoa~terii. Aud sunand teJefonul. Ma ridic ~i merg sa raspund. E un amic de-a I meu din Moscova. Sa ~tii ca ai avut dreplate, .ncepe el pe un ton vioi, soar cuveni sa luam .n serios toasturile.

-

- Care toasturi? - nu pricep eu. - Pai, toasturile, ~tii tu... Zic ca bine taceai ca luai toasturile .n serios. Tot ce spunem se transmite vinufui, aClionand chiar ~i asupra cromozomilor. - Carecromozomi?- ma frec eu la ochi. Ce Ii-a venit?

-

Oar viid ca .nca nu te-ai trezit, .mi zice el. De fapt,

voiam sa-Ii spun ceva ce cred ca te-ar putea interesa. De aceea te-am ~i suna!. Mai bine revin mai tarziu.

- Lasa, casc eu, zi-i acum.

- Am efectuat 0 serie de experimente .mpreuna cu coi de la fnstitutul de genetica. Ei bine, a~tia au ramas ~ocali. Ei spun ca, de acum .ncolo, ar trebui modificate radical toate reprezentarile noastre asupra lumii. Eu taco Incerc sa prind fin,l. Apoi .i zic: - Hai sa Ie fuam pe rand. - Bun. ~tii ca, .n urma cu caliva ani, eu am reu~it sa sintetizez un preparat medical. EI conIine doar J0-12 din substanla de baza, dar aCliunea pe care 0 exercita este extrem de puternica. In primld rand: el.mpiedica diviziunea celulelor deformate, favorizand .nmullirea cefulelor sanatoase. In al doilea rand: contribuie la regenerarea cromozomilor

afectali de radialie, dar, .n acela~i timp, nu exercita 0 acliune toxica asupra celulelor. In al treilea rand: stopeaza diviziunea celulelor canceroase. In al patrulea rand: mare~te permeabilitatea membranelor cefulare. Drept urmare, toate procesele chimice care au loc .n interiorul celulei se accelereaza, determinand astfel .ntinerirea eJ. Asta .n ceea ce prive~te preparatul. Acum, referitor la medicina informalionala. In ultimul timp, medicina fofose~te pe scara tot mai larga diagnosticarea cu ajutorul calculatorului. Ea se bazeaza pe metoda lui Fohl. Pe corp se fixeaza ni~te senzori speciali, cu ajutorul carora poate fi citita informalia referitoare fa biocampul individului. Apoi informalia este introdusa .n memoria calculatorului ~i confruntata cu anumite date standard, pentru a evalua starea sanatalii celui examina!. Procesul poate fi inversat ~i, atunci, eu ajutorul sistemului de senzori, se corecteaza biocampul individului. Prin aeela~i procedeu poate fi oblinuta informalia referitoare la structurile de camp ale preparatelor medicale, ea, mai apoi, aceasta informalie sa fie transferata asupra unui purtator potrivit, eum este, de exemplu, apa, luica sau granulele homeopatiee. Un astfel de produs se nume~te copie informalional-energetica a medicamentului ~i este .ntr-atat de efieient, .ncat nu rareori .~i .ntrece originaJul. In S.U.A. ~i Europa Occidentala, aeestecopii informalionale au tot mai mare cautare (.n S.U.A., numai .n ultimul an, volumld vanzarilor a crescut mai mult de 3 ori). Nu .ncape nici 0 .ndoiala ca aceste copii sunt de mare perspectiva: pe langa cheltuielile relativ mici, necesare prepararii lor, ma; exista ~ialte avantaje.

238 239

;I

1\

f I"

Informatia despre medicament poate fi transferaUi ~i partial, selectandu-se doar acele componente care ii sunt necesare organismului dat ~i eviUindu-se cele care au efecte secundare. Diagnosticarea dupa metoda lui Fohl folose~te traditia acupuncturii. Acupunctura chineza clasica are la bazli ideea prioritatii structurilor energetice in raport cu cele fizice: structura spatial-temporala 0 determina pe cea fizicii. Dar ~i actiunea inversa este posibila. Sa-ti spun acum lucrul cel mai important. Pui pe un taler al balantei preparatul, iar pe celalalt drajeurile pe care urmeazli sa Ie ia pacientul. Pacientul inghite copia informationala, iar efectul este acela~i. TotodaUi, calculatorul cite~te informatia de pe medicamentul initial ~i 0 stocheazli in memorie. In curfutd, industria farmaceutica se va limita sa produca pastile il1tr-un singur exemplar, ca mai apoi sa expedieze copia ei informationala in toate colturile lumii prin Internet. Ape~i tasta calculatorului, obtii medicamentul, dai peste cap un pahar cu apa ~i gata, poti sa-ti vezi de treaba. Ce parere are despre toate acestea medicina traditionala? Medicii nu pot oferi nici 0 explicatie, de aceea sustin urmiitorul punct de vedere: este vorba de efectul placebo, 0 simpla autosugestie. Insa, daca un om reu~e~te sa se convinga pe sine insu~i cii are de-a face cu un medicament, un astfel de preparat nu va actiona asupra celulelor luate separat sau asupra unei culturi de tesuturi. Cu toate acestea, atunci cand copia informational

aa

preparatului

meu, scoasii la calculator,

a fost

folosita in locnl preparatului propriu-zis, nu s-a constatat nici 0 deosebire. Preparatul actioneaza asupra cromozomilor din celula. Acela~i efect asupra cromozomilor il are ~i informatia 240

purii, ceea ce inseamnii ca 0 simpla informatie poate actiona asupra genotipului mult mai puternic decat radiatiile ~i substantele chimice. Este exact ceea ce scriai in ciirtile tale. - Cu alte cuvinte, dorinta noastra ne formeazli genotipul, spun eu. - De acord, raspunde interlocutorol meu. - AceasUi informatie, continuu eu, ar fi extrem de utilii multor savanti geneticieni, care leaga procesul, de evolutie exclusiv de selectia naturala. Teoria selectiei naturale nu este in stare sa explice 0 serie intreaga de fenomene care tin de lumea animalii ~i de cea vegetala. Multe procese se deruleazli de mii de ori mai rapid decat este posibil in cazul unei selectii accidentale, mecanice. A~dar, obiectivele valorice ale individului ii intluenteazli nu numai starea sanaUitii ~i destinul, ci ~i copiii. Genotipul campului este legat de cel fizic. Prin unnare, spre ceea ce tindem, aceea suntem.

.

- Deci, cand ridicam paharul ~i rostim un toast, aceasta se rasfrange ~i asupra genotipului nostro, conchide el. - Am inteles, zic eu, in viitor vom fi mai precauti cu . toasturile.

;'

,--

_J

1

\

f ,.. ,.

astfel incat orice comportament sau atitudine incorectA falii de altii I-ar fi putut darama. Situatia este foarte grava. Ii impa~esc mamei acestuia opinia mea. Cramponarea de idealuri, de viitor era de 500 de unitali, acum s-a ridicat la aproximativ 2000 de unitAli. Asistam la 0 intensificare exploziva a dependenlei de idealuri.

DIVINIZAREA SENTIMENTELOR

UMANE

- Voi incerca acum sa citesc informalia referitoare la sursa acestei agravari, ii spun doamnei. Starea lui actuala este legata de dublul energetic al destinului fiului sau. Acestuia ii este adus In acest moment un imens prejudiciu. Autorul este tatAl copilului, adica pacientul insu~i. Din cauza umilirii idealurilor ~i a sentimentelor care stau la baza acestora, el este urmarit mereu de dorinta de a muri. A existat cumva vreun factor traumatizant? 0 intreb.

Cat de simplu aratii aceste cuvinte a~temute pe hiirtie: «divinizarea sentimentelor umane», dar cat de multe se ascund In spatele lor. Cateva minute in urma vorbeam cu mama unuia dintre pacientii mei. El sufera de un cancer al ganglionilor limfatici. Parea ca totul merge spre bine, lucrurile evoluau multumitor, insa, cu doua zile in urmii, s-a produs 0 agravare fulgeratoare. Ganglionii limfatici s-au marit de cateva ori. Configuratiile campului erau, pur ~i simplu, catastrofale. Privesc foaia de hartie din fata mea, incercand sa calculez parametrii ~i sa inteleg ce s-a intamplat. Prima explicatie

posibila: s-a produs 0 descarcare dinspre urma~i. A doua variantii: pacientul a lucrat la armonizarea sa doar la nivelul gandurilor ~i s-a rugat Tara a inceta nici un moment sa gandeasca ~i sa analizeze sau, pur ~i simplu, nu s-a rugat cum trebuie. A treia variantii: intrucat m-a consultat de cateva ori la telefon, s-a produs 0 accelerare putemica a tuturor proceselor, 242

-

- ExistA ~i acum, raspunde ea. II suna intruna 0 tipii, care pretinde ca este indragostitii de el. Insa interesul ei este mai curand de ordin material decat spiritual. Nici refuzul pe un ton civilizat, nici injuriile n-au folosit la nimic, ea este atrasa de el in mod irezistibil. De fiecare data cand it suna se jura ca-I iube~te ~i-i cere s-o ia de nevastA. - Victima atrage criminalul, zic eu. A~a soar piirea, cade de acord doamna. EI a fugit in alt ora~, la fosta lui solie. Are un fiu cu ea. Ei bine, tipa a inceput sa-I sune ~iacolo. Acum am inteles totul, spun eu. EI se confi'unta cu 0 putemica stare de stres legatA de umilirea sentimentelor ~i acest stres vine simultan din doua pArti. Cand i-am explicat originea problemelor lui, i-am spus ca dependenta de idealuri, de moralitate, de iubirea de oameni este la el foarte sporitii, cu

-

,

-

243

;1'

~

f

1

~

alte cuvinte, ca este cramponat de spirit ~i de suflet. Treptat, ace~ti indici au Inceput sa revina la normal. Cu 0 saptiimana In urma, eu am ajuns la concluzia ca unul dintre principalii intermediari intre eu-I Divin ~i eel uman sunt sentimentele noastre. Astfel, incapacitatea de a pastra iubirea de Dumnezeu ~i de a nu cauta vinovati, atunci cand ne sunt umilite sentimente Ie, ne spore~te dependenta de verigile urmatoare ale umanului. Dependenta fiului dumneavoastrii de sentimente era extrem de putemica ~ieu i-am spus acest lucru. Oar, dupa cum vad, situatia a Inceput sa-i dep~easca posibilitatile. - ~i cu femeia aceea cum ramane, 11va lasa In pace ori nu? - ma Intreaba doamna, Ingrijorata. - Comportamentul ei este determinat de starea lui launtrica, spun eu. Oar ~i de a dumneavoastra. Cu jumatate de an In urma am avut de rezolvat un caz ciudat. M-a sunat 0 femeie din Ucraina, care ma implora, cu vocea sugrumata de lacrimi, s-o ajut. Situatia era, intr-adeviir, ie~ita din comun. Fiica-sa se Indragostise de un arab. Acesta s-a jurat ca 0 iube~te ~i a rugat-o sa se miirite cu el. Ea a fost de acord. Mai tiirziu, maica-sa a aflat ca, 0 saptamana mai devreme, arabul rostise acele~i juraminte ~i 0 ceruse in casatorie ~i pe prietena fetei. Apoi, ea a aflat motivele purtarii acestuia. - EI vrea sa se Insoare cu tine numai ca sa te yanda dupa aceea intr-un harem, Ii explica ea fiieei, plangand in hohote. ~i niei macar nu e~ti prima careia Ii cere mana. - Sa faca ce vrea cu mine, i-a raspuns fiica. il iubesc ~i-I voi urma oriunde ar vrea sa ma duca. - imi spune inima ca se va priipadi acolo, suspina femeia. 244

Oare chiar nu poate fi ajutata in nici un fel? - Oricat ar parea de ciudat, i-am spus, fiica dumneavoastra nu incalca legile supreme, pe cand dumneavoastra Ie incalcali. in acest moment sunteli stapanita de un disprel teribil fala de acest individ. - ~i ce-mi propuneti, plangea ea, sa stau ~i sa privesc lini~tita cum Imi piere copilul?

-

in primul rand, haremul ar putea fi pentru ea unica ~ansa

de a-~i salva viala, i-am spus. in al doilea rand, ori de cate ori va erau umilite sentimentele ~i iubirea, dumneavoastra va lasati cople~ita de disprel fala de barbali ~i Ii condamnati cu atata asprime, incat, la fiica dumneavoastra, acest mecanism a ajuns sa depa~easca de cateva ori pragul fatal. in imprejurari obi~nuite, ea nu mai are, practic, nici 0 ~ansa sa aiba un sol ~i copii: ar muri fie sotul ~i copiii, fie ea, fie toti impreuna.

- Atunci cum sa procedez? - m-a intrebat ea, suspinand. - Sa va impacali cu aceasta situatie. Tot ce se intampla cu fiica dumneavoastra este conceput conform legilor Divine. De aceea, incercarea de a schimba situalia recurgand la logica umana nu va duce la nimic. Mersul evenimentelor poate fi schimbat numai ape land la logica Divina. - Cum adica? - nu se dumere~te ea. - Retraili de mai multe ori acele momente din viata dumneavoastra in care barbalii v-au umilit sentimentele, iubirea, idealurile, ~i asta Tara a construi din emolii un zid de aparare pentru a va proteja eu-I uman. Acceptali umilinta ca pe 0 posibilitate de a va apropia de Dumnezeu. Convingeli-va propriul suflet ca in tot ce se Intampla nu exista vinovati. Rugali-va sa va fie iertate chiar ~i cele mai mici pretentii la 245

;I'

J

1

f

_J

adresa barbatilor ~i obtineti, prin purificarea propriului suflet, purificarea fiicei ~i a nepotilor. Atunci, probabil, Ii se va permite ~i nepotilor dumneavoastra sa se nasca intr-o familie normala ~i nu intr-un harem. Peste un timp oarecare, situatia s-a rezolvat favorabil. I-am povestit toate acestea doamnei al carei fiu era bolnav de cancer, sratuind-o sa-~i reinvie in memorie situatii similare de violare a sentimentelor prin care a trecut ea. Daca parintii nu vor sa solutioneze 0 anumita problema, aceasta Ie este transmisa copiilor, care adesea nu sunt in stare s-o rezolve. In trecutul nostru nu exista logica umana, de aceea trecutul poate fi revizuit doar de pe pozitiile logicii Divine, adica rara cea mai mica umbra de condamnare, nemultumire sau tentative de a-I indrepta.

CONEXIUNILE

In decembrie 1998 am hotanit sa fac 0 calatorie in America. In mare masura, eram motivat de dorinta de a ma rupe de toate. In America, timpul ~i energetica difera de cele din Rusia ~i trecerea la alt regim de viata se realizeaza u~or. Speram sa gasesc acolo raspunsul la una din intrebarile cele mai importante pentru mine: din ce cauza mi s-a inrautatit starea sanatatii? Sa fie oare la mijloc gre~elile comise in vindecare sau concluziile eronate provenite dintr-o reprezentare inexacta a lumii, sau de vina sunt schimbarile inerente varstei, care se suprapun suprasolicitiirilor permanente? Intrebarile erau numeroase. Ma aflam in cautare de raspunsuri. In linii mari, schema arata in felul urmator. Pana in vara lui 1998, eu m-am ocupat de inlaturarea cramponarilor. In cele din urma am ajuns sa realizez 0 sinteza a tuturor tipurilor de dependentii. Dependenta de spirit alimenta trufia, dependenta de suflet dadea na~tere geloziei. Spirit inseamna aptitudini, intelect, scopuri, principii, vointa. Este aspectul ce tine de logica. Suflet inseamna relatii interumane, idealuri, etica,

247

;(

1

J moralitate, iubire pentru lume ~i oameni. Acest aspect tine de sentimente. Trebuie Inlaturata dependenta de spirit ~i de suflet ~i, atunci, putem fi fericiti. insa modul meu de abordare s-a dovedit a fi unul mecanicist, caci, nu se ~tie de ce, eliberarea deplina de aceste dependente nu putea fi obtinutii. Omul Inlatura dependenta de spirit, dar i se intensifica brusc axarea pe suflet. Spiritul ~i sufletul s-au dovedit a fi ca doua vase comunicante. Cand unul dintre vase se umplea pana la refuz, 0 anumita cantitate era deversata In celiilalt vas ~iomul I~i gasea, pentru un timp oarecare, echilibrul. Acest principiu de functionare era valabil, deopotriva, pentru medicamente ~i pentru actiunea energetica. Cand ambele vase se umpleau, revarsarea nu mai putea fi de nici un ajutor. Unica portilii de salvare era .cea deschisa spre Dumnezeu. in principiu, civilizatia umana a urmat In evolutia sa aceea~i schema. Dupa un numar de relncamari In Orient, unde, drept urmare a axarii Indelungate pe spirit, Ii era potentat principiul masculin, individul se na~tea In Occident, pentru a se cufunda In senzual, dezvoltiindu-~i principiul ferninin, material. in felul acesta, dependenta de valorile umane era, periodic, diminuata, iar societatea se putea dezvolta armonios ~i dispunea de perspective de viitor. Au existat totu~i ~i exceptii. Se Inliimpla uneori ca mecanismul de autoreglare spontana sa nu functioneze. Sau se Intampla ca ambele vase sa se umple prea repede. in acest caz, dependenta de fericirea umana cre~tea vertiginos. Dupa iubirea de Dumnezeu, cea mai mare fericire este iubirea pentru 0 alta fiinlii umana. Intensificarea brusca a dependentei de iubirea umana duce la pierderea ~i dezintegrarea acesteia.

Apar boli,. care afecteazii cateva generatii. Gelozia crescanda, transmisa din generatie In generatie, duce la homosexualitate, trans-sexualitate, narcomanie ~i la Intreruperea relatiilor umane fire~ti, cum sunt cele de prietenie ~i cele familiale. in Biblie, acest fenomen este reprezentat prin istoria ora~elor Sodoma ~i Gomora. Judecand dupa toate semnele, omenirea se afla astiizi Intr-o situatie similara. Cu cat este mai putemica dependenta de fericirea umana, cu aliit mai deficiente devin filozofia, ideologia, politica ~i economia statului. Pe masura ce individul se cramponeazii, din ce In ce mai mult de eu-I sau uman, con~tiinta ~i sentimentele Incep sa-I In~ele. lar el, fiind convins sutii la suta ca p~e~te pe calea evolutiei, luneca, In realitate, pe panta degradarii ~i a autodistrugerii. Mi-am Inceput activitatea de cercetiitor cu ani In urma. De atunci nu m-am oprit niciodatii din drumul meu, am mers mereu Inainte, pentru ca, In final, sa ma ciocnesc de eu-l uman ca de un zid insurmontabil. Oricat de mult ma rugam ~i Incercam sa-mi revizuiesc conceptiile, dependenta de spirit ~i de suflet nu se diminua. in cele din urma am Inteles ca existii 0 singura cale de a-ti Invinge dependenta de eu-l uman: sa ajungi sa-ti simti eu-I Divin ca mnd mai real decat cel uman. ~i dacii, mai Inainte, era vorba de pastrarea iubirii falii de un Dumnezeu prealnalt, Indepartat ~i inaccesibil, acum se putea vorbi de Dumnezeu care sala~luie~te In noi, In fiecare om ~i In tot ce ne Inconjoara. Acum se putea vorbi despre 0 conexiune tot mai striinsa ~i despre caracterul din ce In ce mai real al eu-lui Divin, care se afla In sufletul nostru ~i In jurul nostru. Pana la urma, s-a 249

248

I

f

1

dovedit ca, adresandu-ne lui Dumnezeu, ne adresam, In acela~i timp, noua In~ine. Oar, pentru a ne putea patrunde de acest eu suprem, ar trebui sa pastram iubirea chiar ~i atunci cand se clatina ~i se prabu~e~te eu-I uman In oricare dintre manifestarile sale. in to(i ace~ti ani, ajutiindu-i pe oameni, m-am straduit sa Ie salvez eu-I uman, cand soar fi cuvenit, In primul rand, sa fie salvat eu-I Divin. Mai bine zis, nici nu eu, ci caracterullimitat ~i nedesavar~it al cercetarilor me Ie nu le-a permis multora dintre pacien(ii mei sa treaca de la eu-I uman la eel Divin. In decursul ultimei luni mi-am verificat, la anumite intervale de timp, nivelul agresivitatii din subcon~tient, care s-a dovedit a fi de aproximativ 300 de unitii(i. Aceasta agresivitate era Indreptata Impotriva femeilor. Se ridicau din profunzime ~i ie~eau la suprafa(a straturi de suparari ~i preten(ii, care (ineau, mai ales, de moralitate, idealuri, iubire umana. Totodata, via(a m-a pus In fata unor situatii In care, din cine ~tie ce motive, tocmai femeile au fost cele care m-au lovit In punctul eel mai vulnerabil. Acum Imi dau seama ca prima ~i cea mai blanda modalitate de purificare vine prin mijlocirea altei persoane ~i ca purificarea ce se realizeaza prin intermediul unei femei este cu mult mai ampla decat purificarea prin boala sau moarte. Cu toate acestea, ne Incapatiinam sa nu acceptam aceasta purificare completa ~i plina de Indurare. Respectiv, este valabila ~i situatia inversa. Am elaborat deja 0 formula verbala, pe care 0 repet tuturor pacien(ilor: - Perso~na iubita nu trebuie condamnatii In nici un caz, oricum ar fi procedat ea fa(a de dumneavoastra. Compor250

tamentul ei este determinat de Dumnezeu ~i este orientat spre salvarea eu-Iui dumneavoastra Divin. Toate aceste lucruri Ie-am In(eles demult, dar, cu toate acestea, n-am reu~it nici pana acum sa-mi Inving inertia emo(iilor negative fa(a de femei. incerc sa evaluez amploarea preten(iilor acumulate In straturile de profunzime ale sufletului. Ea cuprinde ~apte vie(i, pe cand puterea mea de Inraurire se limiteaza, eel mult, la patm. in consecin(ii, emo(ia agresiva Imi Intrece de doua ori posibilita(ile, ceea ce Inseamna, cel pu(in, 0 boala grava. Ramane deci de vazut ce deznodamant va avea aceastii situa(ie. Poate ca In America ma a~teapta un caz complicat ~i, ajutand pe cineva, voi reu~i sa ma ajut pc mine. Acum, In timp ce dictez aceste randuri, aud telefonul sunand. Ma suna 0 tanara doamna din Israel. Am avut cu ea 0 ~edintii acum 0 jumatate de an. Ea sufera de cancer pulmonar. in momentul de fa(ii, boala s-a extins, exista deja metastaze ~i dureri In tot corpul. - Am citit toate car(ile, spune ea, acolo scrie ca to(i pacien(ii se Insanato~esc. De ce atunci eu nu reu~esc sa ma vindec? ii examinez campul. Constat posibilitatea mortii copiilor ~i nepo(ilor. Autorul este chiar ea. Programul de autodistrugere este imens. Comportamentul gre~it al unui barbat se Intoarce ~i 11love~te, In primul rand, pe acesta, astfellncat barbatul este primul care ispa~e~te. Femeia Insa I~i arunca mai Intai toate problemele. asupra copiilor ~i a nepo(ilor. in schimb, dupa aceea Ii este mai dificil sa iasa dinlncurcatura. -

Dependenta dumneavoastra de trup ~i de spirit este 251

~

;1'

~ \

f ... I'

relativ mica, ii spun, in schimb, ata~area de sufiet este foarte puternica. Asta inseamna ca nici pana acum nu ati reu~it sa va impacati, in adancul sutletului, cu jignirea iubirii umane, cu necazurile aduse de destin, cu umilirea simtului moral ~i a sentimentelor dumneavoastra. Toate acestea vi Ie-am spus ~i data trecuta, totu~i, nu se ~tie de ce, schimbarile sunt destul de neinsemnate. - Pai, ce trebuie sa fac? - ma intreaba ea. Sa ma rog pentru a inlatura cramponarea de moralitate ~i de idealuri? Poate imi recomandati altceva? Chimioterapia ~i iradierea nu dau nici un rezultat. - Faceti ce v-am spus. lertati-i pe cei ce v-au tacut sa suferiti. Rugati-va pentru a isp~i in dumneavoastra, in copii ~i in nepoti refuzul de a trai.

- Cum a~a,sa ma rog ~i atat? - ma intreaba ea din nou. - Vi se cere sa realizati prin aceste rugaciuni 0 transformare interioara,ii raspund. Dumneavoastrava rugati tara a va schimba atitudinea faliide lume, refuzand, totodata, sa va schimbati ~i dumneavoastra

in~iva.

- Bine, spune ea, voi incerca. Inchid telefonul ~i-mi dau seama ca cele spuse de mine n-au gasit calea spre inima ei. Unii pacienti nu numai ca inteleg, dar ~i simt ceea ce Ie spun. Ace~tia inving orice boala. In cazul acestei femei insa nu putea fi yorba nici de receptare emotiva, nici macar de intelegere. Banuiesc ca explicatia trebuie cautatii atat in firea ei, cat ~i in mine. «Tangoul se danseazii in doi» - spusese candva 0 doamna. Cateva minute mai tarziu ma suna 0 cuno~tinlii de-a pacientei: - ~titi, ea n-a inteles nimic, imi comunica ea indispusa, ~ 252

putea oare eu sa incerc sa-i lamuresc ce are de tacut? Ii explic: - Uitati pentru moment de notiuni ca: sufiet, spirit, trup, cramponare etc. Primullucru care ar fi de spus este ca ea inca n-a depa~it supararile la adresa barbatilor ~i, in special, la adresa sotului sau, acumulate in adancul sufietului ei. Intrucat energetica mea este masculina, supararile neiertate se indreapta spre mine, dar sunt respinse inapoi. In aceste conditii, sustinerea din partea mea se diminueazii considerabil, a~a ca ei ii este mult mai greu sa inteleaga ~i sa simtii ceea ce-i spun. De aceea este necesar ca ea sa-~i ierte tatal ~i sotul ~i sa restabileasca, falii de ei, sentimentul de iubire pe care I-a reprimat vreme indelungatii. In al doilea rand, in decursul vietii, ea a fost mereu nemultumita de sine ~i de situatie. Orice suparare sau necaz ii provoca deprimare, 0 tacea sa nu mai vrea sa traiasca. Problema e ca procesele rapide gene m-au jignit, m-au imbrancit, m-au tradat, au 0 intindere temporala de 2-3%. In aceste cazuri, avem de-a face nemijlocit cu cel ce ne-a ranit sau jignit ~i, astfel, ne este destul de u~or sa-I iertam ~i sa inlaturam supararea. Pe cand, in cazul proceselor lente ~i de durata, de regula, nu reu~im sa detectam vinovatii. De aceea, nemultumirea de sine, refuzul vietii au 0 amploare de 30-40 de ori mai mare decat supararile pe altii. Ele patrund mai adanc in campurile copiilor ~i ale nepotilor. Ea trebuie sa-i ierte pe altii ~i sa se ierte pe sine. Chiar ~i acum, cand vorbea cu mine la telefon, ea nu inceta sa fie nemultumita de sine ~i de propria soarta, iar asta nu este altceva decat 0 continua agresivitate falii de Dumnezeu. Ea ar trebui sa se schimbe, la un moment dat, ~i atunci se vor putea schimba ~i toate 253

/

~

_J

I

lelalte. Am incheiat convorbirea. Ea a inchis telefonul, iar eu am mas sa-mi duc gandul mai departe. Exista trei categorii de pacienti. Unii, simtind de la bun ceput care este directia, inainteazA rapid, lilsiind in urma stemu\. Acesta nu Ie mai este necesar. Altii urmeazA sistemul J rigurozitate, ca pe ni~te instructiuni, totu~i, in situatii mai Jmplicate, ace~tia nu intotdeauna reu~esc sa-~i dep~eascii roblemele. Pe cei din a treia categorie ii impiedica sa se :himbe cu adevarat ~i sa iasii din impas inertia agresivitiitii ItAde iubire. Oar sa revenim la America. Prietenii mei din New York I-au asigurat ca exista posibilitatea sa dau, timp de cateva ile, consultatii pacientilor de acolo. in plus, mi se punea gratis 1dispozitie un spatiu pentru aceasta. Pe la mijlocullui decem,rie am luat, impreuna cu sotia, avionul spre New York. :imteam ca aceastii calatorie imi va aduce ceva nou in ceea ce Irive~te informatia. Cu cat sunt mai dificile situatiile pe care Ie raversez, cu atat mai importante se dovedesc a fi descoperirile Ie care Ie fac. Oe aceastii data, intr-adeviir, am descoperit ceva IOU,numai ca acest lucru nu s-a intiimplat in timpul ~edintelor. pacientii veneau cu diverse probleme. Mi-am notat cateva >bservatii ~i concluzii care mi se paruserii mai interesante. in !eneral insa lucrurile se desfii~urau ~a cum ma obi~nuisem Jeja. Spre sfiir~itul celei de-a doua zile a venit ~i stiipanul )iroului care-mi fusese pus la dispozitie. Am inceput sa dis:utiim ~i el m-a intrebat care ar fi problemele cu care soar putea confrunta el in viitor?

254

in ceea ce prive~te sanatatea, nu intrevad nimic gray,

I

zis, in schimb pot aparea prom erne pe lima U"':SlIllUIUI.

teti puternic axat pe aptitudini, deci nu sunt excluse nite e~ecuri ~i necazuri. - Oar ce-ati zice, daca, la randul meu, v-a~ diagnostica? opus el. - Cu placere, am acceptat eu. - Metodele noastre de lucru sunt, intrucatva, asemana'e, a zis e\. Oumneavoastra cititi informatia prin mi~carea nii, pe cand eu 0 obtin determinand gradul de incordare a etelor. Luati in mana un obiect oarecare, iar degetele :ilalte maini Ie uniti consecutiv a~a incat sa formeze un :, la inceput degetul mare cu indexul, apoi cu cel mijlociu, Oaca obiectul este benefic pentru dumneavoastra, degetele vor desface cu greu ~i invers, daca este nociv, se vor face cu u~urinta. intrucat avem cinci degete, evaluarea dului de utilitate sau nocivitate se poate face dupa sistemul cinci puncte. in afara de aceasta, pot fi puse intrebiiri ~i ;inute informatii prin raspunsurile «da» sau «nu». intrucat sunt medic oncolog, ma ocup de localizarea tumorilor Iceroase, cu alte cuvinte, metoda mea serve~te la detectarea norilor canceroase existente sau care se afUi doar intr-un diu incipient. A~adar, sa incepem. Pentru inceput, sa vedem daca exista vreo tumoare in plan btil sau fizic. Judecand dupa informatii, exista 0 tumoare sau stare precanceroasa. Acum yom imparti corpul dumnea,astra in patru sectoare ~i yom determina in care dintre ele se la posibila tumoare. - ~tiu ~i singur unde se afla, am zis, mijlocul plamanului ept. ....

I

Medicullmi zambe~te, ochelarii Ii sclipesc: - Nu vii amestecati, vreau sii verific totul singur. A~adar, zice el peste cateva minute, afectiunea se aflii, Intr-adeviir, In jumiitatea de sus a corpului, In partea dreaptii. Acum Yom aplica pe pieptul dumneavoastrii 0 foaie de staniol, ca sii determiniim In care zonii se aflii tumoarea, de sus sau de jos. Informatia care vine ne spune cii In cea de jos. Indoim foia ~i ne uitiim care zonii este mai activii, cea din stanga sau cea din dreapta? Mai activii e cea din dreapta. In felul acesta, Impiiturind staniolul, se restrange treptat raza ciiutiirilor. In cele din urmii, de pieptul meu riimane lipit un piitrat nu prea mare de staniol. Apoi el deseneazii In locul acela cu 0 carioca un oval de acelea~i dimensiuni. - A~adar, mii anun(ii el multumit, am ~i localizat tumoarea, fie ea posibilii sau realii. Sii trecem acum la cea de-a doua etapii a cercetiirilor noastre. In tesuturile care Inconjoarii tumoarea, inclusiv In cele de la nivelul pielii, concentratia de mercur, toxine, viru~i ~i microbi nocivi 0 depii~e~tecu mult pe cea din alte seetoare ale organismului. In aceste mici eprubete, Imi explicii el, pe care Ie-am procurat din Japonia, se aflii, In diverse grade de concentratie, substantele ~i microorganismele de care v-am vorbit. Dacii indicele normal al concentratiei este depii~it de douii-trei ori, avem de-a face cu 0 stare precanceroasii. Cand indicele este de patru sau chiar de cinci ori mai ridicat, putem vorbi deja de un proces avansat. A~adar, sii vedem care este concentratia mercurului la dumneavoastrii. EI apropie, una cate una, eprubetele de pieptul meu. La cea de-a cincia ofteazii nemultumit:

256

De cinci ori mai mare dedit e normal.

f

j ~'

Apoi mii testeazii cu celelalte eprubete. Rezultatele nu sunt mai Imbucuriitoare. - A~adar, cea de-a doua etapii a examenului a ariitat cii starea dumneavoastra este departe de a fi satisfaciitoare, spune el. Sa identificam acum tumoarea propriu-zisa. .

EI apropie de pieptul meu eprubete care contin mostre de tesuturi prelevate din diverse tipuri de tumori. La cea de-a doua eprubetii se opre~te. - Ayeti un adenocarcinom pulmonar localizat In partea dreapta, roste~te el pe un ton solemn, este 0 tumoare care va afecteazii alveolele pulmonare. ~i sii ~titi ca, In materie de diagnosticiiri, nu gre~esc niciodatii. Cu tratamentul Insa stau mult mai prost. ~i cand te gande~ti ca metoda de tratare pare atat de simp Iii ~i, totodatii, subtilii. Cu mult Inaintea formiirii tumorii cre~te cantitatea de substante nocive din pieIe. Rezultii cii, prin Inliiturarea acestora, poate fi prevenitii aparitia tumorii. S-a constatat Insii un fapt ciudat. Cu ajutorul antibioticelor, viru~ii din zona respectivii sunt distru~i, indicii de concentratie a metalelor grele sunt normalizati, dar, peste 0 perioadii oarecare de timp, tabloul initial se restabile~te. Deocamdatii, nu pot explica acest Jucru. Dumneavoastrii ati putea?

- Explicatia e simplii, Ii spun, conform schemei dumneavoastra, cauzele aparitiei tumorii canceroase se aflii la nivelul Inveli~urilor epiteliale. Dacii acestea sunt readuse la normal, tumoarea nu apare. In realitate Insii cauza nu se aflii nici In interiorul organismului, nici la suprafata lui, ci In campul care-llnconjoarii pe om. De~i emotiile noastre sunt nemijlocit legate de trup, ele au totu~i 0 origine spatialii, de camp. Adica se Imbolniivesc mai Intiii sentimentele noastre, emotiile. In 257

;1'

\\

acela~i timp are loc 0 deformare a structurilor de camp. Acolo unde acestea se apropie de corp, incep sa se produca modificari ale inveli~urilor epiteliale. Dupa asta, peste un timp oarecare, tumoarea poate apiirea deja in interior. De aceea, deformarea epiteliului protejeaza, intr-o oarecare masura, organismul de imbolnavire. Cu alte cuvinte, daca omul are in locul respectiv 0 rana sau 0 eczema, lucrul acesta reduce intruditva deformarea structurilor lui de camp. Am auzit ca medicii au stabilit deja 0 conexiune intre urmatoarele fapte. Omul sufera, de exemplu, un accident vascular cerebral. In dreptullocului respectiv, medicii executa 0 craniotomie ~i boala se vindeca mult mai repede. Un altul are la picior 0 boala de piele incurabila. Dupa ce omul sufera 0 fractum la picior, boala ii trece. - Pai, atunci poate ca e mai bine sa vi se faca ~i dumneavoastra acolo vreo incizie, ceva? se intereseaza interlocutorul meu. - Cred ca nu va folosi la nimic, ii explic. In cazul meu, schimbiirile fizice sunt insuflCiente. Am 0 singura ie~ire din situatie: sa ma schimb cu adevarat in ceea ce prive~te sentimentele. A doua zi am zburat cu prietenii la Miami. Presupun ca in vietile anterioare n-am dus-o rau, caei in actuala, ori de cate ori imi propun sa ma odihnesc, neapiirat intervine ceva ~i, in loc de odihna, ma vad antrenat in tot soiul de harababuri. Exact a~ s-a inmmplat ~i acum. Odihna s-a transformat in munca. Totodatii, daca mai inainte intuiam vag originea problemelor mele, fiind mereu impiedicat de tot felul de treburi, suprasolicitari energetice, iata ca acum aveam intrunite 258

f

toate conditiile pentru a examina amanuntit situatia creata. Inca in timpul discutiei mele cu oncologul simtisem ca problema imi vine din viitor ~i nu din trecut. Starea mea precanceroasa era 0 reactie la evenimentele care urmau sa se inmmple peste doi ani. Inca nu eram pregatit sa fac falii viitoarelor incercari ~i, in straturile de profunzime, incepusem deja sa mi se depoziteze suparari pe toata lumea ~i pe mine insumi. Am constatat ca viata mea evolueaza pe 0 traiectorie strict ciclica. La fiecare zece ani se produc schimbari bru~te in destinul meu. Schimbarile vizeaza, de asemenea, planul spiritual ~i pe eel afectiv. Prima schimbare radicala a destinului a avut loc in 1971. Atunci am trait ~i experienta primei iubiri nefericite. A doua oara s-a intamplat in 1981 ~i din nou mi-au fost rav~ite destinul ~i sentimentele. In ] 99 J. revista <<$/iinlii# religie» mi-a publicat un artico1 despre structurile karmice. Inca 0 data, am fost zguduit emotional, dupa care a urmat un diagnostic implacabil. Urmatoarea destabilizare a eu-Iui meu uman va surveni in 200] ~i, ca amploare, ar trebui sa depa~asca mult zdruncinarile anterioare. Nu va fi 0 destabilizare a planului material ~i spiritual. Imi vor fi zguduite sufletul ~i sentimentele. Eram sigur ca voi depa~i aceasta problema tot amt de u~or ca ~i pe cele dinainte. Dar m-am convins ca viitorul este mai greu de abordat'decat trecutul. In ciuda eforturilor depuse, nu inregistram nici 0 schimbare pozitiva. Cu atat mai mult cu cat, lucru ciudat, nu obi~nuiesc sa ma uit in viitor, de~i, daca mi-a~ fi propus, a~ fi putut vedea multe. ~tiam deja prin cine urma sa se produca jignirea sentimentelor meIe, jignire care viza

259

j

/

I 1 \

f ~

purificarea mea la 0 scara mult mai ampla. Acum ~tiu in ce an, in ce luna ~i in ce ora~ urmeazii sa se inmmple totul. Cu toate acestea, nimic nu se schimba. La Miami am hotiirat sa ma expun cat mai mult la soare, pentru a determina aparitia ~i evolutia tumorii canceroase. In situatii critice este mai u~or sa lucrezi, te la~i mai putin distras de treburile cotidiene. Insa vremea s-a inrautiitit brusc. Vantul ~i-a schimbat directia, sufland acum dinspre nord, astfel incat temperatura aerului a sciizut de la 25-300C la 100C. Nu-mi ramanea decat sa ma vantur prin or~ ~i sa case gura la curiozitiitile locale. Cateva zile mai tarziu ne aflam in centro I statiunii Miami Beach. Amicului meu i-a venit cheful sa-~i cumpere trabucuri. Ayea slabiciune pentru ele. Am intrat la 0 tutungerie. Vanzatorul a inceput sa-~i etaleze marfa, propunandu-ne zeci de varietati de trabucuri bune. - Cele mai bune se considera trabucurile cubaneze, mi-a spus insotitorul meu, dar vanzarea lor pe teritoriul S.U.A. este interzisa. De aceea, trabucurile care se gasesc in vanzare sunt fie de productie locala, fie de orice altii provenientii decat

cubaneza. Vrei sa ma ajuti sa aleg sorturile cele mai bune? mi-a propus el. - Hai sa procedam in felul urmator, am zis, eu inchid ochii, miros fiecare trabuc ~i-ti comunic impresiile mele. Am inceput sa miros pe rand trabucurile pe care mi Ie intindea el, dar nici unul dintre ele nu avea aroma cautata. Treizeci de ani in urma mirosisem trabucuri cubaneze veritabile ~iaroma lor mi se inti parise foarte bine in memorie. Ei bine, vanzatorul mi le-a dat sa Ie miros pe toate; dar eu tot nu mi-am putut opri alegerea asupra vreunuia dintre ele. 260

Atunci vanzatorul a dat disperat din mana ~i s-a bagat sa cotrobaiasca pe sub un dulap. A scos doua trabucuri ~i mi le-a dat sa Ie miros. Ambele miroseau ~a cum trebuie. Unul avea un parfum imbatator, cu 0 notii ceva mai suava, celalalt avea un mlros aspru, mai pregnant, dar la fel de minunat. S-au dovedit a fi havane de contrabanda de sorturile cele mai bune: «Cajiba» ~i «Romeo ~i Julieta». Amicul meu ~i-a cumparat 0 IMita intreaga din astea, dupa care ne-am dus sa cautiim 0 easeta speciala pentru pastrarea lor. Multi ru~i care au vizitat Cuba ~i-au adus de acolo havane, dar, dupa vreo cateva luni, . au constatat ca s-a ales praful de ele. - Trabucurile trebuie pastrate la 0 umiditate de 75% ~i la temperatura de 600 Fahrenheit, imi explica prietenul meu pe un ton povatuitor, in plus, caseta trebuie sa fie din lemn bun. Atunci, 0 data cu trecerea timpului, calitatea trabucului cre~te la fel ca la vinurile bune. Dupa ce facem rost de caseta aia, putem merge la un magazin de vinuri sa ne luam 0 tequila pe cinste. Cea mai buna tequila are 0 aroma care aduce putin cu a trabucurilor. Pe fundul stidei vei vedea un viermi~or ceva mai deosebit. Acest viermi~or vietuie~te in cactusul din care se obtine tequila. Acestea imi erau momentele de destindere, in rest incercam din rasputeri sa inteleg de ce, timp de atatia ani in care am lucrat la armonizarea mea, n-am reu~it sa-mi pun in ordine lumea interioara, de ce m-am pomenit complet nepregatit pentru ceea ce urmeazii sa mi se intiimple. Schema generala arata earn in felul urmator. De~i manifestasem inca din copilarie 0 atractie deosebit de puternica pentru cunoa~tere, este putin probabil ca a~ fi reu~it 26]

;f

-.I

\

f _J

sa rezist pe drumul pe care I-am parcurs. De aceea mi-au fost date sarcini din ce in ce mai grele. Totodatii, nu-mi puteam permite sa ma relaxez, fiindca imi diideam seama ca mi-ar fi ramas pu(ine ~anse sa supravie(uiesc. lata ca ~i acum ~tiam di nu am dedit aproximativ un an in rezerva. Eram con~tient de inerlia emo(iilor agresive, pe care inca nu Ie puteam depa~i in acel moment. Aveam de-a face fie cu un nou nivel, ~i atunci se explica de ce nu putea fi remediatii cu mijloace vechi situa(ia prin care treceam, fie era yorba de problemele pe care, pana acum, Ie ignorasem ~i care s-au acumulat. Intrucat noul nivel imi crea dificultiiti, am incercat sa ma ocup de analiza eventualelor probleme. Imediat a ie~it la iveala unul dintre cele mai alarmante indicii: irascibilitatea mea. lubirea Divina e dincolo de limitele spatiului ~i ale timpului. Acolo alcatuim cu toti i un intreg. De aceea, daca pornim de la iubirea Divina, nu yom fi cople~i(i niciodata de dispret, nici fata de noi in~ine, nici fata de al(ii, oriciit de jos am ciidea sau oricat de sus am ajunge. Or, imediat ce acordam prioritate umanului fata de Divin, apare conceptul de sus ~ijos. Apare numaidecat ~i dorin(a de a 1\iungecat mai sus, caci acolo ne vedem la adapost ~i invulnerabili. Dar, cu cat mai increzuti ne simtim, crezandu-ne superiori celorlalti, cu atat mai u~or cedam tentatiei de a-i judeca ~i dispre(ui pe altii. ~i invers, cu cat mai mult dispre(uim ~i dezaprobam, cu atat mai mult se accentueaza sentimentul propriei superioritati ~i importante, cu alte cuvinte, ne simtim mai in siguranta. Prin urmare, pentru foarte multi' oameni, permanenta dispozitie critica ~i tendinta de a vedea in lumea inconjuratoare doar neajunsuri nu este altceva decat 0 tentativa de aparare ~i de redobandire a increderii in sine. Insa 262

aceasta tentativa este una falsa, intrucat eu-I uman poate fi aparat doar in plan fizic. Cat prive~te planul emotional, supararea, ura, dezaprobarea nu reprezintii nicidecum un mod de aparare. Nu se poate sa recurgem la ele. Aici apiirarea vine de la Dumnezeu. Am constatat ca este extrem de dificil sa invat sa nu ma apar emotional. Totodata, eram con~tient de faptul ca trebuia s-o fac. Cea mai accesibila varianta este inlocuirea emotiei agresive cu 0 energica actiune de apiirare. Un alt aspect foarte important mi s-a revelat cu totul pe nea~teptate. Candva ma consultase 0 doamna, care, dupa aceea, mi-a citit toate carlile ~i mi-a vizionat ~i conferintele video. Dar situatia ramanea neschimbata ~i dansa era complet dezorientata. - ~titi, cu cat mai mult lucrez la armonizarea mea, cu atilt mai rau imi merge, mi-a marturisit femeia. Am examinat atent inca 0 data campul ei ~i pe cel al copiilor ei. Ace~tia tocmai implinisera 13 ~i 15 ani. La nivelul

dimpului avea loc formarea viitorilor lor copii. Dar, intrucat mama lucra doar la armonizarea sa, acest efort se dovedea a fi insuficient. Mai tiirziu, cercetilnd problemele care puteau aparea la propriii mei copii, am realizat cii, ocupandu-ma de copiii altora, uitasem de ai mei. lar semnalele de alarma incepusera deja sa-mi parvina intr-un mod explicit. Inca in martie, anul curent, in Egipt imi apilruse din senin 0 problema la articulatia umarului. Simteam cum, la orice efort fizic, ceva in umarul drept trosnea ~i mi se disloca. Aceste disfunc(ii ma avertizau asupra unor eventuale necazuri cu copiii, cu toate acestea, nu Ie-am dat prea mare aten(ie. Intr-una din seri, umarul a inceput sa ma doara rau de tot. Cea mai mica mi~care

263

;1

\

1

f

\

~J.

a mainii drepte imi provoca 0 durere insuportabila. Am cercetat cauzele ~i am descoperit ca la unul dintre copii se prefigura posibilitatea mortii. Atunci mi-am mobilizat intreaga familie ~i am inceput cu totii sa ne rugam. Insa, daca mai inainte Ie spuneam exact pentru ce sa se roage, acum ne rugam doar ca orice fericire umana sa nu fie decat un mij loc de acumulare a iubirii de Dumnezeu, ca, in tot ce se intampla, sa vedem vointa Divina, Taraa cauta vinovati. Catre seara, durerea s-a mai potolit, iar dimineata, cand mam trezit, nici nu mi-am amintit la inceput ca ma duruse umarul. Curios lucru, ~iarticulatia incetase sa se mai stram ute, cu alte cuvinte, toate au revenit la normal. Atunci am inteles ca fiecare om trebuie, din cand in cand, sa-~i lase la 0 parte grijile curente, pentru a se adresa lui Dumnezeu, pentru a comunica cu EI. Dupa aceasta, situatia s-a mai ameliorat. Capacitatea de a ierta este capacitatea de a vedea in toate vointa Divina. A~a ca acum nu Taceam decat sa zambesc celor care ma tratau cu lipsa de onestitate, sau majefuiau, sau imi pricinuiau necazuri. Cu toate acestea, sentimentele meIe n-au incetat Sa se impotriveasca in ascuns. Era totu~i yorba de ceva nou, ceva ce-mi scapa. Ori de cate ori ma testam, rezultatele aratau ca pot sa accept umilirea iubirii, moralitiitii ~i idealurilor umane, adica umilirea sutletului uman. Mai erau insa ~i alte sentimente ascunse in straturile mai profunde ale sutletului, sentimente de care continuam inca sa depind, de aceea nu eram in stare sa accept umilirea.

264

VIITORUL

$1

NOI

La batranete, personalitatea ~i organismul nostru sunt tot mai putin expuse schimbarilor permanente, dar au parte ~i de mai putina iubire. Cu cat suntern mai aproape de Dumnezeu, cu atat este mai intens procesul de schimbare. Interesant, in cine este mai mult Divinul, in soare sau in om? Presupun ca in soare.

Toate cartile mele vorbesc despre ceea ce nu trebuie Tacut. Presupun ca, atunci ciind va fi delimitata definitiv sfera umanului, ne yom putea pune intrebarea ce trebuie sa facem pentru a invinge atractia umanului. In Rusia, axarea pe moralitate ~i idealuri a avut drept consecinta conservatorismul rigid ~i frica de orice inovatie reformatoare. Apoi, totul a explodat, provocand demolarea moralitiitii, iubirii umane ~i a vietii ins~i. Apropo de via(ii. Pe langa cele doua puncte de stabilitate, am inceput sa intrevad inca doua. Cat timp sunt inca in faza de elaborare, eu Ie numesc conventional viala ~i imbiitranire. Ele figurasera ~i mai inainte in cadrul cercetiirilor mele, fiind

265

/'

-.I

f

~ \

_J dispuse In alta ordine In arhitectura sistemului. Notiunea de destin se Incadreaza deocamdatii In conceptul de via/ii. Imi Intrerup reflectiile, fiindca u~a se deschide ~i intra urmatorul pacient. - Ce probleme aveti ,1IIntreb. - Cred ca am SlDA, el cade pe ganduri, privind In gol, apoi continua: ~titi, a trecut un an de cand v-am citit cartile ~i am Inceput sa lucrez dupa sistemul dumneavoastra, dar n-am Inregistrat nici un fel de progrese. -

Bun, zic, haideti sa Ie luam pe rand. Cu 0 luna In urma am avut un pacient pe care 11adusese pana aici prietenul lui, fiindca, suferind de astm Intr-o forma grava, nu se putea deplasa de unul singur. EI mi-a spus cii mai fusese la mine cu 0 jumatate de an in urma. De fapt, In plan fizic nu s-a schimbat nimic, dar i s-a mai luat povara de pe suflet. Mai Inainte, eu consideram cii astmul semnificii 0 dependenlii sporitii falii de aptitudini, intelect, idealuri, a~a-zisa tema a trufiei. A~a ca pacientul a Inceput sa-~i reexamineze Intreaga viata, eliberandu-se de pretentiile pe care Ie ridicase falii de altii ~i fata de sin~, atunci cand era vindecat prin umilirea idealurilor ~i a aptitudinilor. Acum Insa izbutisem sa Intrevad alte cauze, mult mai profunde, care stau la originea problemelor lui. <
superioare ce tin de fericirea umana. Este necesar sa acceptati destabilizarea acestora ca pe 0 modalitate de eliberare a eu-lui Divin.» L-am rugat sa treaca pe la mine pentru verificare peste 0 saptiimana. Cand a venit, am constatat ca arata mult mai bine. In decursul acestei saptiimani nu mai avuse accese de astm. Pe masura ce Inaintez In cercetarile meIe, apar tot mai multe posibilitati de a Invinge atractia exercitata de uman, de~i continuu sa ma exprim cu acelea~i cuvinte ca ~i pana acum. "Casulii mica, ora~ mare" - atat in primul caz, cat ~i in al doilea, ideea este redatii printr-un grup de doua cuvinte. Cu toate acestea, una dintre notiuni este mai ampla decat cealalta. Ce ~tiu eu In momentul de falii? Omul este un sistem ordonat. Pentru ca acest sistem sa-~i sporeasca amploarea, trebuie sa se produca mai Intai 0 destabilizare, urmata apoi de restabilire. Destabilizarea atinge fundamentele spatiale, materiale ~i temporale. Cand se produc schimbari In structurile materiale, matricea informationalii se poate conserva In interiorul structurilor de camp, asigurand astfel regenerarea ulterioara. Cand sunt distruse structurile materiale ~i spatiale, informatia necesara reconstituirii se poate pastra In cadrul structurilor temporale. Daca schimbarile ating ~i structurile temporale, rezultatul poate fi: distrugerea completa, sau, refacerea lor va fi posibila prin ceea ce se afla dincolo de limitele spatiului, timpului ~i materiei. Sa ne imaginam acum urmatoarea situatie. Exista 0 matrice informationala a viitorului. In cadrul acesteia, cantitatea de iubire Divina ~i gradul de ordonare a omului considerat ca sistem constituie, sa zicem, 100%. In plan subtil, noi 267

./

,1

f

\

-. interactionam de pe acum cu societatea viitorului. Daca Insa capacitatea noastra este de 4-5 ori mai sciizuta dedit cea necesara, va trebui sa fim stimulati, pentru a putea suplini aceasta deficientii, prin boli, nenorociri sau moarte. Uitati-va cum vine treaba, capacitatea dumneavoastra este, de pilda, de 20%. Pentru a va putea integra In societatea viitorului, aveli nevoie de 0 capacitate de ] 00%. Virusul SIDA stimuleaza 0 cre~tere a capacitiilii de pana la 90%. A~adar, pentru a va putea integra In lumea viitorului, este necesar sa va induceti 0 astfel de stare, care sa va permita, totodata, sa va vindecati de SIDA. De ce aveli 0 capacitate mai scazuta decat cea normala? Fiindca, In aceasta viatii, ca ~i In cele anterioare, v-ati axat pe ordine ~i stabilitate. La Inceput, Divinul se manifestii ca haos ~i distrugere. Abia dupa aceea observam ca s-a instaurat 0 ordine superioara. Va aduceli aminte, vine un om care sfideaza brutal toate canoanele ~i obiceiurile, morala societatii, se Incurca cu holii ~i cu prostituatele ~i toate acestea In numele iubirii? Recitili Evanghelia, yeti gasi acolo tot ce vreau sa va spun acum. Ei bine, iubirea Divina reprezintii, de fapt, ordinea superioara din Univers. Cu cat mai mult ne axam pe ea, resimtind-o In noi, cu atilt mai putin yom depinde de sentimentele ~i dorintele noastre, de scopuri ~i de principii. Atunci, ceea ce a fost candva distrugere se transforma In creatie. in masura In care yeti reu~i sa pastrati iubirea, atunci cand se naruie temeliile umanului, In aceea~i masura va putea cre~te In dumneavoastra capacitatea umanului. De aceea este necesar sa va retraiti viata ~i sa acceptati zdruncinarea postulatelor umane ca pe 0 ~ansa de a dobandi ~i de a simti iubirea Divina. 268

Sa trecem la postulate. Ce avem aici? Avem fiinta vie care se nume~te om. Ca fiintii vie, el are doua valori: viata ~i tineretea. Tineretea Inseamna iubire ~i destabilizare. Batranelea Inseamna sporirea ordinii ~i diminuarea iubirii. Cand regretam ca Imbiitranim, cand uram pe cel care ne ucide, cand ne pare rau ca viala n-a fost a~a cum ne-am dorit-o, ne cramponam de tinerete ~i de viatii. Ne axam pe ordine, Intorcand spatele Divinului. Cand nu gasim In noi puterea de a accepta umilirea iubirii ~i moralitalii umane, Incepem, de asemenea, a diviniza stabilitatea umana ~i atunci ne sunt trimise In ajutor jignirile, bolile ~i nenorocirile. intelegeti odata ca or ice Intamplare din viata dumneavoastra are menirea de a va ajuta sa va Intoarceti cu fata spre Dumnezeu. De va este bine - pa~ili spre iubire, de va este rau - cu atat mai mult, avantati-va spre iubire. inainte Ii multumeam lui Dumnezeu pentru ceea ce este pe masa. Am renuntat Insa la formulele uzuale de exprimare a recuno~tintei, caci, adresandu-ma lui Dumnezeu, se cuvine sa-! aduc In dar iubirea mea, nicidecum urarea de viatii lunga "La multi ani!'" De aceea am Inceput sa zic In felul urmator: "Doamne, Iii aduc In dar iubirea, fericirea ~i desratarea pe care mi Ie ofera viata". Odata, la Incheierea mesei, am zis: "Doamne, Iti aduc In dar toata placerea ~i desratarea prilejuite de aceste bucate". Am simtit imediat 0 durere acuta In stomac ~i mi-am dat

. in acest

-

pasaj am incercat, prin relatia etimologica: (La) mull; ani a mulfani, a mullumi. sa redAmin romana retlectiile etimoJogice ale autorului pc marginea formulelor de multumire ruse~ti: blagodariu - "darniesc binele" ~i spasibo, spasi Bog - ., man/uielte, Doamne".

269

;f

J

\

1\

f .J

seama ca nu se cuvine sa-[ dai chiar totul, ceva trebui~ sa la~i ~i pentru tine. De atunci am lnceput a spune: "Doamne, lti aduc In dar placerea ~i desfiitarea prilejuite de aceastii masa", ~i totul a revenit la normal.

aceastii ura falii de femei. Cea mai neinsemnata jignire venita din partea unei femei treze~te la dumneavoastra un reflex de ura. De obicei, in astfel de cazuri, biirbatii devin homosexuali, narcomani sau alcoolici. EI ma prive~te cu 0 expresie chinuitii pe chipul lui pamiintiu.

- Atunci cand simtiti Divinul In toate, ma adresez eu pacientului,orice zdruncinarea planului uman nu face decat sa sporeascii iubirea din sufletul dumneavoastrii. lar acum, cat inca va aflati in contact cu mine, mergeti ~i incercati sa va

- Atunci ce sa fac? - ma lntreaba el. - Trebuie sa va schimbati reflexele.

depa~iti problemele. Pacientul pleaca. Urmatorul este un domn de varsta a treia. EI are cancer la plamani. In exterior, biirbatul afi~eazii un calm ~i 0 blandete desavar~ite. Se pare ca ~i-a reprimat indelung supararile, fiira a liisa sa se vada ceva din toate acestea. Axarea lui pe principalele puncte ale stabilitiitii umane este imensa. Ii explic care sunt cauzele bolii lui. Peste un timp oarecare revine pacientul bolnav de SIDA. Intr-adevar, se vad ceva schimbiiri, cu toate acestea, campul

lui aratii,in continuare,nesatisfacator. Uitati-va, ii zic. Ata~area dumneavoastra de relatii se '

ridica la cifra de 1300 de unitiiti. Cam tot atat de ridicatii era ~i cramponarea de idealuri, moralitate, iubire umana. Cu cat mai mult lunecati In servitutea valorilor umane, oricare ar fi acestea, cu atat mai dependenta devine ~i iubirea dumneavoastra pentru femeie. ~i atunci nu mai vedeti in ea un aliat in dobandirea iubirii Divine. Ea se transforma pentru dumneavoastra in izvorul principal de fericire ~i desfiitare. In vietile

dumneavoastra anterioare ati idolatrizat femeia iubita ~i, In acela~i timp, ati urat-o. Intreaga fiinlii va este impregnatii de 270

"

- Dar cum? - nu pricepe el. - Va aduceti aminte de experimentul lui Pavlov: suna soneria, ciiinele prime~te 0 bucatii de carne ~i lncepe sa saliveze. Daca procedura este repetata de zeci de ori, ciiinele ajunge sa saliveze doar la auzul soneriei. Ce este reflexul? Un sentiment. lar sentimentul lnseamna spatiu, timp ~i materie stranse lntr-un singur nod. Cu alte cuvinte, experimentul lui Pavlov demonstreazii ca simturile pot fi dirijate. Pot fi cultivate sentimente noi ~i pot fi create noi forme de sensibilitate. De exemplu, vreti sa va deprindeti odrasla sa-~i striinga singura patul. Daca uitii s-o faca, puteti recurge la metodele obi~nuite: ridicati vocea, 11 fortati, 11 pedepsiti. Dar puteti proceda ~i altfel, ajutandu-I sa-~i formeze un nou obicei. Dupa aceasta nu mai e nevoie sa va dirijati copilul, noua deprindere 0 va face In locul dumneavoastra. Cu alte cuvinte, daca yeti ajuta copilul sa-~i formeze un sistem corect de deprinderi, yeti irosi, la inceput, 0 mare cantitate de energie, yeti ca~tiga in schimb de sute de ori mai mult dupa aceea. Ei bine, trebuie sa va formati deprinderea de a privi cu respect ~i bunavoinlii femeile, precum ~i obi~nuinta de a Ie ierta ~i de a Ie trata cu 271

/

,..

".-

marinimie, indiferent de ce fac ele. Concentrandu-va asupra acestui obiectiv, In decursul catorva luni puteti acumula iubire, nu pretentii. Cautati sa atrageti, prin comportamentul dumneavoastra, anumite situatii, In care sa va puteti manifesta efectiv noua atitudine fatii de femei. in plus, parcurgeti mental acele situatii In care v-ati ridicat In apararea umanului ~i nu a Divinului. Femeia este mult mai haotica decat barbatul, fiindca aspiratia ei spre iubire este mai mare. De aceea, a-i cere femeii sa se supuna ~i sa respecte ordinea poate fi periculos pentru saniitate. A~adar, redirectionati-va reflexele, exersati ~i rezultatele nu se vor lasa a~teptate. EI pleaca, iar eu raman cu privirea ratacind dincolo de geam, unde verdeata Inca frageda de iunie se Infioara sub adierile de vanl. "lata unde se poate vedea cel mai bine ce Inseamna instabilitatea umanului, Imi zic eu, aici, la noi, In Rusia. Din perspectiva logicii umane, viata In Rusia este grea, daca nu chiar imposibila. Totu~i procesele menite sa pregateasca omenirea pentru 0 noua logica, cea Divina, se fac deja simtite In Intreaga lume. Cele mai reu~ite productii cinematografice occidentale de astazi nu mai sunt pove~ti despre putere, ura ~i razbunare, ele vorbesc, mai curand, despre iubire, iertare, Intelegere. Cu totii ne pregatim sa pa~im In ziua de maine ~i depinde de noi cum va fi aceasta, si cum yom fi noi, acolo".

CELE DouA FERICIRII

REPERE ALE CON STANTE

I Sfiir~it de mai, anul 1999. Azi am program de ~edinte cu pacientii. Lucrurile au luat 0 Intorsatura ciudata. Pacientii mei se descurca din ce In ce mai bine, pe cand problemele mele nu fac dedit sa se Inmulteasca. Trec Inca 0 data In revista ~i analizez Tara graba toate variantele posibile care mi-ar permite sa ma lamuresc In situatia creata. Prima varianta ar fi urmiitoarea: prea m-am lasat antrenat In problemele lume~ti, iar acestea ma storc de puteri. A doua varianta: am neglijat sa ma ocup de mine. Cand ~arpele I~i schimba pielea, el ramane cu desavar~ire lipsit de aparare. Acela~i lucru se poate spune ~i despre lastarii tineri ~i copiii mici: toate fortele lor se consuma In procesele de transformare interioara. in cazul meu, transformarea este necesara ori de dite ori sose~te un flux informational nou. Ca sa fiu pregiitit sa-I primesc, trebuie sa ma deta~ez de toate ~i sa ma concentrez asupra mea, altfel ceea ce vine ma poate darama. 273

..-J

1

f ~

r'" A treia varianta: starea mea fizica §i spirituala nesatisTacatoare ar trebui privitii In primul rand nu ca 0 consecinlii a ratiirilor mele, ci ca 0 pregatire pentru 0 etapa §i 0 stare cu desavar§ire noi. Atunci cand Incerci sa te apropii de cele Divine, 0 atitudine gre§ita falii de lume §i un comportament incorect devin mult mai dureroase §i mai periculoase. 0 femeie Imi povestea cum hotarase sa primeasca botezul §i cum, In ajunul evenimentului, s-a atlat la un pas de moarte. - Ciudat, spunea ea. Vreau sa ma apropii de Dumnezeu §i iata ca sunt pedepsita pentru aceasta. - Oar §titi cum erau botezati oamenii mai Inainte? - am Intrebat-o. Se proceda In felul urmator. Dupa ce-§i Inalta rugile catre Dumnezeu, omul era cufundat In apa §i tinut a§a pana Incepea sa se sufoce. Apoi era scos la suprafalii §i readus la vialii. in cadrul acestui ritual, individull§i lua ramas bun de la vialii §i de la toate valorile umane, Indreptiindu-se neabatut spre Dumnezeu. ~i se Intampla ca unii sa nu supravietuiasca. Mai tarziu, aceasta procedurii a fost Inlocuita cu simpla cufundare In apa sau cu stropirea cu apa. Cu cat suntem mai adanc cufundafi in cele umane, cu atat mai dureros decurge revenirea la Creator. 0 alta femeie mi-a marturisit: - Am Inceput sa cred In Dumnezeu, mi-am Indreptat rugaciunile spre EI, iar EI mi-a luat tot ce aveam. - Noi nici macar nu banuim ce se Intampla In adancul sutletului nostru, i-am spus. ~i deseori ne Indreptam spre Dumnezeu doar cu partea con§tienta a fiintei noastre, crezand ca yom gasi astfel fericirea, iar In subcon§tientul nostru, 274

fericirea ramane de neclintit §i formeaza baza valorilor umane. Tot ce transformam In scop devine, In ochii no§tri, de neclintit. Scopul creeazii Intotdeauna un raport de dependenlii, iar dependenta da na§tere agresivitatii. ~i iata-ne straduindu-ne sa urcam treptele ce duc spre Dumnezeu, carand In sutletele noastre povara urii, supariirii §i a dezgustului de vialii. Oar cum putem merge spre Dumnezeu urand iubirea? De aceea §i osci/eazii fericirea noastra umana. lar noi 0 percepem ca pe 0 pedeapsa §i Incepem sa ne macinam In interior, In loc sa tindem §i mai mult catre iubire. Cu fiecare carte scrisa, ar trebui sa depind tot mai putin de valorile umane. Acest lucru va deveni posibi/ doar atunci dind voi Incepe sa-mi percep eu-I Divin tot mai real. Pacientilor mei Ie spun: - Deta§ati-va de tot ce este uman. incercati sa simtiti In interior eu-I Divin ca pe 0 nesecata iubire Divina §i traversati toate momentele dificile din viata pastrand nealterat acest sentiment. Imaginati-va toate pierderile posibile §i imposibile ale umanului §i mentineti sentimentul de iubire. ~i totu§i, cum arata acest eu Divin? Ce n-ar trebui sa contina el? Cum sa identificam componentele umane care se cuvin Inlaturate, strat cu strat, Inainte de a ajunge sa simtim Divinul din noi? Ce sa zic? Raman deocamdata cufundat pana peste cap In cele umane. Am, periodic, dureri in dreapta stemului, ma dor genunchii, Incheieturile Imi trosnesc. Totu§i ceva esentiallmi scapa. Dupa iubirea de Dumnezeu, cea care se identifica cu fericirea suprema este iubirea de oameni. Oar nu mai sunt cramponat de ea. Ar trebui deci sa 275

I

;f

j

,

1

f I""

fiu IiOOr ~ide toate celelalte cramponari. De ce atunci, peste un an ~ijumatate, urmeaza sa se inmmple un eveniment care-mi va of ensa simtul etic ~i moral? Nu voi reu~i sa-i tin piept. inseamna oare asta ca moralitatea nu rezulta din iubirea umana? Mi-am amintit ce s-a intamplat pe cand finisam cea de-a patra carte. Parametrul viitorului, care urmeaza dupa vointii ~i viata, s-a dovedit a fi, in mod inexplicabil, instabil. Era evident ca mai depindea ~i de altceva. Abia mai tarziu am realizat, dupa framantari dureroase~ ca toate cele patru carti trateaza tema trupului ~i a spiritului, in timp ce tema divinizarii sutletului uman n-a fost atinsa deloc. A~a ca am inceput sa explorez aceastii tema, care este alcatuitii din mai multe coordonate, cum ar fi imbatranirea , morala religioasa ~i iubirea de oameni. Era necesar sa gasesc prima veriga, cea care sta la baza tuturor celorlalte. Am reu~it s-o identific in iubirea de oameni. Din nou am trait un moment de euforie: in sfar~it, sistemul era definitivat! Apoi, dupa cercetarile legate de trup, spirit ~i sutlet au urmat cele din domeniul instinctelor. Instinctul orientiirii, instinctul de conservare ~i de perpetuare a speciei. Pornind de la instincte, am ajuns la domeniul personalitatii ca un ansamblu al eu-Iui uman, atat in lumea aceasta, cat ~i in alte lumi. Apoi m-am intors la tema iubirii umane ~i a sentimentelor umane. Toate sentimentele trebuiau sa se comprime in unul singur, ceea ce nu se producea nicidecum in cazul moralitatii, eticii ~i al idealurilor. Ma confruntam cu 0 enigma irezolvabila. Am hotarat sa programez cativa pacienti deodatii. Cine ~tie, poate voi reu~i sa strapung bariera necunoscutului. ~i am 276

reu~it. Am inceput aceastii ~edinta colectiva cu 0 mica prelegere improvizata. - Pentru ca la aceasta ~edintii sa reu~iti sa va invingeti, este necesar sa intelegeti cateva lucruri - am inceput eu. in primul rand, cand cineva ne jigne~te, aceastii jignire este un dar de la Dumnezeu. Daca n-o acceptiim, urmeaza ca purificarea sa se infiiptuiasca prin boli ~i nenorociri, iar daca nu suntem pregiititi nici pentru aceasta, ea vine prin moarte. in al doilea rand, forma maxima de purificare ne este data prin II1termedml celor apropiati, de aceea in masura in care reu~im sa-i iertam, in aceea~i masura sunt posibile schimbari interioare de profunzime. 0 astfel de purificare 0 depa~e~te ca grad pe cea care ne este data prin moarte. Totodatii, se cuvine sa iertam nu numai in gand, ci ~i in sutlet. Nu numai sa intelegem, ci ~i sa simtim ca am iertat. Gandul se transforma in e~otie, retlex, sentiment atunci ciind este repetat de multiple ~rl. De ac~ea, concentrandu-va asupra iubirii ~i, in acela~i lImp, deruland de sute de ori situatiile cele mai traumalizante trebuie sa va formati deprinderi, retlexe de iertare ~i blandete. ' Mai departe. Toate procesele rapide (sa zicem, cand cineva ne jigne~te, ne Imbrance~te sau ne tradeaza) au 0 durata temporala de 2-3%. Pe cand cele lente (suntem nemultumiti de soarta, munca nu ne of era nici 0 satisfactie sau viata In ansambl.u ni se pare un e~ec) sunt de zeci de ori mai ample. E.ste e.vldent ca, in asemenea cazuri, nu putem da vina pe I1Im~l1I.De aceea incepe sa-~i faca loc nemultumirea de sine ~i depnmarea, care nu esle altceva decat 0 forma ascunsa de respingere a vietii, altfel spus, pretentii fata de Dumnezeu sub forma pretentiilor fata de sine. Tocmai de aceea, nemultumirea

277

;I"

,-.

~J.

_J

\ 1

f -.

de sine ~i de soarta, pierderea increderii in sine, deprimarea ~i refuzul vietii trebuiesc ispa~ite prin rugaciuni de 30-40 de ori mai indelungate decat in cazul supararilor pe altii. in masura in care ne eliberam de orice forma de agresivitate fa(ii de iubire, in aceea~i masura va avea efect rugaciunea. De la eu-l uman la cel Divin se poate ajunge doar prin iubire. De aceea, inainte de rugaciune trebuie sa ne purificam sufletul. Cu cat yom percepe mai real eu-I nostru Divin, cu atat mai putin yom depinde de eu-I uman, ~i cu atilt mai mult vor deveni posibile schimbarile benefice. Nu putem cunoa~te vointa Divina ~i nu putem prezice ce va cere de la noi iubirea. De aceea, cand incepem sa percepem iubirea Divina, avem impresia ca suntem aruncati in haos, ca este distrusa ordinea pe care se sprijina intreaga noastra existen(ii. Or, in masura in care divinizam ordinea ~i respingem haosul, in aceea~i masura, in interiorul nostru pierdem legatura cu Divinul. Ce n-ar Irebui sa aiM eu-/ nostru Divin? E/ n-ar trebui sa aiM fiJrma, inlrucal forma reprezinla un camp/ex a/caluil din spa{iu, limp ~i malerie. Omul percepe eu-I Divin ca pe ceva cu desavar~ire amorf ~i haotic. Eu-Iui Divin trebuie, de asemenea, sa-i fie straine scopurile, caci scopul presupune realizarea lui in spatiu sau timp. Lui trebuie sa-i lipseasca ~i dorintele, fiindca dorinta are legatura cu notiunea de timp. Pe masura ce omul se dezvolta, dorintele ~i scopurile lui capata 0 anvergura tot mai mare, iar forma tinde tot mai mult spre perfectiune. in manifestarile lor supreme, ele urmeaza sa se contopeasca intr-un tot, ~i se vor pierde in Divinitate. Totu~i, intrucat Universul este holografic in timp, acest 278

proces de transformare a formei in scopuri lipsite de forma ~i de transformare a scopuri lor ~i dorintelor in opusul lor are loc permanent, la anumite intervale de timp. ~i, cu cat mai multa iubire Divina avem in noi, iubire ce nu cunoa~te dorinte, scopuri ~i ordine, cu atat mai intens ni se realizeaza dorintele, scopurile ~i forme Ie. Ce sunt dorintele noastre? Ele sunt iubirea pe care 0 purtam cuiva. Dorintele deservesc mecanismul de perpetuare a speciei: ele ne determina sa cautam hrana, sa ne inmultim ~i sa luptam pentru supravietuire. Scopurile noastre reprezinta etica, moralitatea, principiile ~i idealurile noastre. Cat despre forma, ea reprezinta corpul nostru fizic, incluzand aici ~i structurile de camp. Fiecare individ are 0 componenta de bazii a fericirii umane. Acestea sunt doua la numar: fericirea personaJa a individului ca fiinta vie ~i fericirea lui ca fiin(ii sociaJa, reprezentant al unei colectivitati. in lipsa organizarii sociale, omul ar fi ramas la stadiul de animal. De aceea, pentru individ, fericirea egoului colectiv este, deseori, mult mai importanta decat fericirea ego-ului personal. Fericirea personala inseamna iubirea pe care 0 traim alaturi de 0 alta persoana, inseamna stabilitate ~i siguranta a vietii ~i a destinului. Fericirea colectiva se realizeaza prin etica, moralitatea, idealurile, stabilitatea societatii. La baza oricarei societati stau notiunile de etica ~i moralitate, rara de care este de neconceput dezvoltarea unei societati. Cu cat este mai ridicat nivelul moralitatii, cu atilt mai mari sunt perspectivele de dezvoltare ~i de supravietuire a societatii. 0 societate imorala este lipsita de suport vital ~i, ca atare, este condamnata la disparitie. Dar etica ~i moralitatea umana

279

;!

j

I

f .J

izvorasc din religie. Civilizatia occidentala, care, la ora actuala, tinde sa cuprinda Intreaga omen ire, se sprijina pe cele zece porunci revelate lui Moise. Moralitatea, onestitatea, ordinea sunt necesare bunului mers al societatii. insa, pentru dezvoltare, ea are nevoie de iubire ~i, atunci, moralitatea se transforma adesea Intr-o cama~a de forjii pentru iubire. Atunci cand moralitatea se ridica deasupra iubirii, apare inchizitia ~i orice forma de exterminare a semenilor devine ceva normal. in curand, lumea va pa~i Intr-o noua fm a dezvoltarii sale ~i Yom primi cu totii 0 cantitate mult mai mare de iubire Divina. Tocmai de aceea, trebuiesc zdruncinate structurile fundamentale ale fericirii umane. ~i, In masura In care suntem capabili, In acest moment, sa ne deschidem sufletele spre Dumnezeu ~i iubire, In aceea~i masura are loc relnnoirea scopurilor, dorintelor ~i formelor noastre. lubirea Divina reprezinta ordinea suprema din Univers, incomensurabil mai presus de ceea ce Inseamna fiinta umana. De aceea, mentinerea In suflet a sentimentului iubirii, atunci cand asistam la prabu~irea dorintelor, scopurilor ~i a formei, permite eu-Iui nostfu uman sa se apropie de Divinitate. Lumea este imprevizibila. lubirea pune In mi~care Universul. Aceasta formula scoate In evidenta primordialitatea iubirii ~i caracterul secundar al con~tiintei. Este imposibil sa prezicem In totalitate evolutia lumii. Pentru aceasta trebuie sa ne Intoarcem la Dumnezeu ~i sa devenim Dumnezeu. Imediat ce apare senzatia Intelegerii ~i stapanirii depline a lumii, putem fi siguri ca este yorba de 0 biruinlii a con~tiintei asupra iubirii, care Insa are drept rezultat dezintegrarea con~tiintei. 280

Predictibilitatea absoluta ~i Intelegerea deplina a lumii Inseamna sistematizare absoluta. Universul nu poate fi patruns cu puterea mintii. De aceea, 0 data cu Imbatranirea ~i moartea, judecata ~icon~tiinta ne sunt supuse, periodic, distrugerii. in Orient s-a Incercat apropierea de eu-I Divin prin renuntarea la dorinte, la scopuri ~i la manifestarile tuturor functiilor vitale. Acest fapt a determinat un puternic avant al spiritualitatii ~i a dat un imbold dezvoltarii unei forme fizice desavar~ite. insa acestei orientari Ii era sortit sa ajunga Intr-un punct mort. Civilizatia occidentala a ales directia opusa: cultivarea unui spirit Intreprinzator ~i axarea pe scopuri, dorinte ~i dezvoltarea formei. Ea a reu~it sa avanseze atat de mult datorita iudaismului ~i cre~tinismului, care stau la baza acestei civilizatii ~i In care exprimarea energica a scopurilor ~i a dorintelor alterna cu abstinenta ~i privatiunea. insa, daca In iudaism accentul era pus pe un sistem minutios elaborat ~i ramificat de restrictii ~i interdictii, In cre~tinism, mai cu seama In cel timpuriu, principala conditie a eliberarii din sclavia scopurilor ~i a dorintelor 0 constituie sporirea nelntrerupta a iubirii de Dumnezeu. Totu~i In primele secole ale erei noastre n-au existat suficiente rezerve de iubire necesare depa~irii eu-Iui uman. Drept urmare, cre~tinismul s-a divizat In doua ramuri: catolicismul, ca expresie a dependentei sporite falii de iubirea umana, falii de sentimente ~i dorinte, ~i ortodoxia, cu accentul pc moralitate, principii ~i idealuri. Oar, Intrucat teritoriul ocupat de ramura occidentala a cre~tinismului s-a dovedit a fi mult mai vast decat cel al ortodoxiei, drept contrapondere a ramurii occidentale a api'irut islamul, cu puternica lui orientare spre etica, moralitate, principii ~i

281

;:

f

~

~. idealuri. Contlictul dintre cele doua principii, dintre cele doua sisteme religioase morale poote fi depa~it ~a cum a fost el depa~it de cre~inismul timpuriu, cand iubirea a fost pusa mai presus de sutlet, spirit ~i trup. Oar, pentru Infiiptuirea acestui lucru, este necesar sa fie acceptata orice forma de destabilizare a temeiurilor fericiri i umane, pastrand intacta In sutlet iubirea

de Dumnezeu. in prezent, civilizatia occidentala depinde de

'

dorinte, iar cea orientala de scopuri. Daca aceasta dependenta se va accentua ~i In continuare, nu yom reu~i sa acumulam In sutlet suficienta iubire Divina. - Ei bine, ma adresez eu auditoriului, mai Inainte, eu Ii explicam pe larg ~i Indelung fieciirui pacient care au fost cauzele ce au stat la originea problemelor lui. Ii enumeram cramponarile ~i Ii calculam parametrii. Acum Insa yom lasa la 0 parte toate acestea. Voi lua In calcul doar doi parametri: dependenta de scopuri ~i dependenta de dorinte. Cu cat mai mult vorbesc In timpul ~edin\ei, cu atat mai pregnant mi se contureazii dorinta de a va ajuta ~i scopul de a va vindeca. in felul acesta se amplifica dependenta de eu-l uman, fapt care ma expune unui pericol din ce In ce mai mare. Prin urmare, cu cat mai rapid se deruleaza toate procesele In timpul ~edin\elor, cu atilt mai pu\in ar trebui sa vorbesc. in ceea ce va prive~te, voi ave\i un singur obiectiv: sa va pastra\i iubirea de Dumnezeu, sa va concentra\i asupra eu-lui vostru Oivin in momentul destabilizarii sau distrugerii dorin\elor, scopurilor ~i a formei, adica a timpului, spa\iului ~i materiei. Rolul meu se va rezuma la a va ajuta sa atinge\i acest obiectiv, \inand sub observa\ie transformarile care se produc in voi. Acum va rog 282

.

sa lua\i Joe. Lasa\i la 0 parte toate grijile. Daca va trece prin minte macar 0 umbra de gand, inseamna ca nu a\i reu~it sa va deta~a\i deplin. Am sa las sa treaca ceva timp, dupa care am sa Incep sa va invit pe rand la mine pentru ~edin\e individuale. lar acum nu este de dorit sa comunica\i, sa vorbi\i sau sa gandi\i. Ma retrag in camera de alaturi ~i, timp de 10-15 minute, ma redresez. Cu cat mai mult 11fac pe pacient sa a~tepte, cu atilt mai mult i se inhiba con~tiinta. Din aceastii cauza am ales sa alternez ~edin\ele individuale cu cele colective: timp de 2-3 ore, pacientul, atlat in stare de a~teptare, lucreazii la armomzarea sa. Imi amintesc de 0 discu\ie recenta, pe care am avut-o cu 0 cuno~tinta de-a mea. - ~tii ceva? Nu demult am stat de yorba cu 0 femeie, care sufera de 0 forma grava de diabet. Analizele au dat ni~te rezultate de speriat. Am Inceput sa-i explic ideile de bazii din cartile tale. I-am vorbit pe Indelete ~i tara sa fortez prea tare nota. ~i ce crezi, peste cateva zile a mai fiicut 0 serie de analize ~i i-a ie~it totul curat. Nu ~tiu ce-or fi crezut medicii despre asta, dar zau daca nu arata ca 0 minune! Dupa aceea insa au inceput supararile ~i enervarile ~i rezultatele analizelor au luat-o iara~i razna. Dar, oricum, nu mai e atilt de gray ca inainte. - Nu-i u~or sa-Ii Invingi inertia sentimentelor, i-am zis. Semaiintamplasateiavalul~isanulefacifata.chiar daca ~tii ca nu e bine. In orice caz, are rost sa continui, sa perseverezi

~i, Intr-o buna zi, rezultatele se vor face sim\ite.

Cu pu\in timp in urma am primit un telefon de la 0 doamna: 283

,If

.J

l

~

f , ,..

aduc cartile dumneavoastra ~i a inceput sa Ie reciteasca. Fiica-mea afost de curiind la dumneavoastra la consul-

ta\ie, mi-a spus ea ~i mi-a dat numele ~i prenumele fetei. Mi-am amintit despre cine era yorba. Fata era deosebit de puternic cramponata de iubirea umana ~i de moralitate. Maica-sa a izbucnit in plans: - Fiica-mea s-a aruncat sub tren. Spune\i-mi ceva, ajuta\i-ma macar cu yorba.

- Fiica dumneavoastraa murit?- am intrebat-o. - Nu, a reu~it sa scape cu via\a. Mainile, picioarele i-au ramas intregi, s-a ales doar cu doua vertebre fracturate.

- Spune\i-mi, ea avusese vreun necaz mai recent? - Oa, aflase ca iubitul 0 in~elase cu prietena ei. - Va explic imediat cum stau lucrurile. Acum e primavara ~i in campul ei a intrat sufletul viitorului ei copil, dar ~ansele lui de a fi sanatos ~i de a supravie(ui sunt infime. Unica . modalitate de a-I purifica este de a 0 pune pe viitoarea lui mama intr-o situa\ie care sa-i umileasca in mod considerabil moralitatea ~i iubirea umana. Dupa ~edin\a, ea a avut pentru , scurt timp iluzia ca iubirea ei de Oumnezeu va rezista in fata umilirii umanului. Or numai cu cele ramase de pe urma ~edin(ei nu te po\i a~tepta ca aceasta pelicula pura de la suprafa(a con~tiin(ei sa piitrunda in straturile de profunzime ~i sa inceapa sa purifice sentimentele. Se cere 0 munca interioara constanta. Spune\i-i sa se roage in continuare, ~i nu numai' pentru ea, ci ~i pentru copiii ~i nepo\ii ei. in orice caz, dac fata a reu~it sa supravie(uiasca tentativei de sinucidere inseamna ca acumulase deja 0 anum ita rezerva de iubire. - Sa va mai spun ceva, a spus femeia, cand, dupa tot s-a intamplat, m-am dus la spital s-o vad, ea m-a rugat sa

- Foarte bine, am incuviintat eu. Am sunat-o peste 20 de zile. in vocea ei nu mai strabatea disperarea: -

.?oct~rul a ramas surprins. "Parca a\i fi ni~te extratere~trn, a ZISel. Fractura s-a vindecat in numai 20 de zil e," . ml-a comunicat femeia. - ~Iava Domnului, important este sa nu te opre~ti, sa nu renun\l, I-am spus. inca nu-i simt pregati\i pe pacien\ii care ~teapta in camera ~Iatura~, ,~a ca imi continuu ~irul gandurilor. Mi se pare ca mcep sa m(eleg de unde provine irascibilitatea mea ~i de ce apa~ aceastii dispozi\ie in timpul ~edin\elor. La baza con~tiI~\el cole:ti:e sta moralitatea. inca de pe cand eram copil, eu visam sa-I aJut pe oameni, visam la 0 lume guvernatii de cele mai frumoase sentimente umane. Doream ca fiecare om de pe pamant sa fie inzestrat cu ele. De aceea, axarea mea pe ordine moralitate ~i idealuri era deosebit de putemica. Nu-mi er~ deloc u~or sa comunic cu semenii. Pana ~i cea mai mica abat~re de la idealuri, etica ~i moralitate ma ranea profund. A,POIdurerea s-a preschimbat in nemul(umire ~i intoleran\il. lar cand d:venit mai putemic, a aparut ~i dorinta de a distruge ~~ pe oflcme mcalca brutal, in viziunea mea, legile nestriimutate ale eticii ~i moralitii\ii. inainte credeam ca la baza trufiei stii aptitudini ~i intelect. Apoi am descoperit ca axarea. ap~ltudmlle au la temelie un strat mult mai subtil, cel al splritualita\ii ~i noble\ii. lar acum constat ca idealurile spiritualitatea ~i noble\ea se intemeiazil pe no\iunea d~ moralitate.

~

285 284

;f

-4-

_J

~

f

\

,.. I" Societatea moderna, in totalitatea ei, se sprijina pe cele mai importante postulate religioase. Acestea constituie structurile de temelie care reglementeazii existenta societiitii umane. !nsa divinizarea acestor structuri duce la anchilozarea §i pieirea societatii, Oar iatii ca apare iubirea Divina §i omul 0 urmeazii, sfidand toate canoanele umane. Daca societatea este oarba la aceasta iubire §i-I condamna pe cel ce a incalcat legile umane, distrugerea temeliilor societiitii se produce deja ca 0 consecinta a scopurilor §i dorintelor umane. Omul poate renunta la moralitate de dragul banilor, al buniistarii sau al gloriei, dar 0 poate face §i in numele unor principii sau idei plasmuite. Cand noi incercam sa dirijam iubirea, bazandu-ne pe moralitate, asta inseamna ca noi incercam sa-l dirijam pe Dumnezeu prin poruncile Divine. Am inteles de ce, dupa aparitia fiecarei ciir\i, ma confruntam cu atatea probleme. Lasasem sa trans para clar ideea ca ne putem dirija destinul, bazandu-ne pe dorintele noastre umane, dar 0 asemenea idee tine deja de magie. ~i, dupa cat se pare, aceasta dorintii a mea de a dirija destinele altor oameni §i propriul meu destin, sprijinindu-ma pe resursele eu-Iui uman, inca n-a di~parut cu totul. Este imposibil sa de{ii un control absolut asupra propriului destin, indata ce-mi aparea sentimentul unei absolute invulnerabilitafi. securitap §i al unui control deplin asupra lumii fnconjuratoare, fncepea un proces de dezintegrare'. totala. Azi dimineatii m-a sunat 0 cuno§tintii §i mi-a spus ca in ora§ a inceput din nou sa circule zvonul ca a§ fi muri!. A§adar, dorinta mea de ordine iar a incercat s-o ia inaintea iubirii. Din 286

nou am incercat sa vin in atingere cu cele Divine, piistriind ve§mintele umanului. "Ar fi interesant de viizut daca existii vreo abatere in a §asea mea carte, m-am gandi!. Ciudat, constat 0 teribila autoidolatrizare §i divinizarea propriei meIe persoane". Din nou schitez cu pixul scheme pe hartie, incerciind sa inteleg ce se intampla. La originea autodiviniziirii se afla dispretul accentuat falii de sine, manifestat in giinduri §i in cuvinte. Mi se pare ca incep deja sa inteleg in ce constii problema. Scriind aceastii carte, am recurs adesea la un ton dispretuitor, atunci cand m-am referit la propria mea persoana. Aroganlii afi§atii falii de altii §i falii de sine - acesta §i este indiciul divinizarii eu-Iui uman. Caci, cu cat mai mult dispretuim cele umane, cu atat mai mult depindem de ele. Ar trebui scoase din carte toate expresiile de tipul "mi-a venit gandul". Oar, de fapt, de ce a§ face-o? E suficient ca am constatat acest lucru. Ba chiar e mai bine a§a. Oar cred ca a sosit momentul sa ma ocup de pacientii mei. !ncep sa-i chern pe rand la mine. Primul pacient este 0 doamna in etate, care are probleme cu fiul ei. 0 rog sa-mi dea numele acestuia §i incep diagnosticarea. Ciimpullui nu aratii bine deloc.

-

Ce probleme are fiul dumneavoastrii?

- 0 intreb.

0 urmaresc cu coada ochiului. Are un chip sever §i autoritar. Da, astfel de marne obi§nuiesc sa planifice riguros cand urmeazii sa vina pe lume copilul, ce sex sa aiba acesta §i ce dietii sa adopte ele in perioada sarcinii. Ele n-au de unde sa

287

/

~

f

\.

~

~tie dl un copil se na~te in haos ~i nu in ordine. lar mai tiirziu copiii lor platesc scump aceasta obsesie a stabilitatii umane. Ma uit cat de cramponat de moralitate ~i corectitudine este fiul ei. Rau de tot, este depa~it de 5 ori nivelul mortal. Sa vedem cum starn cu sufletul ~i cu iubirea de oameni. Nici aici situatia nu e rozii, pragul fatal este depa~it de 3 ori. Cu asemenea parametri, e limpede ca nu va reu~i sa se descurce de unul singur. incep sa-i explic mamei lui: .. - Trebuie sa va parcurgeti viata din nou, retramd chpele de maxima fericire ~i placere ~i repetandu-va ca toate acestea nu sunt decat mijloace de acumulare a iubirii de Dumnezeu. Repetati-va acest lucru pana cand iI yeti simti ca pe 0 certitudine. Pe urma va trebui sa retraiti toate momentele de suparare ~i toate necazurile aduse de soarta ~i sa ~eaccep~ti. c~ pe 0 purificare a eu-Iui Divin, pastrand totodata.lUblrea Dlvma ~i eliberandu-va de orice pretentii. Deoseblt profund d~. trebuiesc prelucrate situatiile in care v-au fost umlhte moraIitatea, etica, idealurile, dar ~i iubirea umana. Staruiti mai cu seama asupra perioadeipremergatoare conceperii ~i a celei de sarcina. Femeia da din cap in semn de aprobare ~i pleaca. Intra urmatorul pacient, un barbat inalt, bine cladit. EI a venit pentru problemele fiicei sale. incep prin a examina parametrii lui.ln campullui se cite~te 0 posibila moarte. Indicele de inchidere a viitorului este de 900 de unitati.ln regiunea pieptului, acolo unde se situeazii centrul energetic imunitar, campul prezinta deformari puternice ~i, ~o~ acolo, aproape de piept, se vede 0 pata cu deforman

prevestitoare de moarte, care se dovede~te a fi campul fiicei lui. Barbatul imi spune numele ei ~i eu incep s-o diagnostichez. Observ in campul ei aceea~i hieroglim a mortii ca ~i la tatal ei. in zona pieptului ~i a sistemului urogenital, structurile energetice sunt complet distruse. Agresivitatea falii de sine la nivelul subcon~tientului se ridica la circa 1000 de unitati. momentu

I . i I

Spuneti-mi, ce probleme are fiica dumneavoastra in I de fata?

-

il intreb.

- Cu cateva luni in urma, ea s-a imbolnavit de bron~itii, care a trecut dupa aceea in pneumonie. S-a vindecat de pneumonie, dar s-a imbolnavit imediat de astm. Starea ei se agrava. Am fost sa-i controlam sistemul imunitar ~i s-au constatat asemanari cu SIDA. Medicii ne-au recomandat sa facem testul de depistare a virusului HIV, dar rezultatul a fost negativ. Fata n-a mai vrut sa se atinga de mancare. Nu mai ~tiam ce sa facem. Cand ~ansele ei au ajuns aproape de zero, ne-am decis sa apelam la cartile dumneavoastra ca la un ultim remediu. I-am pus casetele video ~i starea i s-a ameliorat simtitor. A inceput din nou sa manance. ~i iata ca am venit acum la dumneavoastra

ca sa aflu ce-i de mcut mai departe.

- Ce meserie aveti? - I-am intrebat, cantarindu-i din ochi fizicul robust. - Am practicat multa vreme artele martiale, mi-a raspuns el. Oar ~i serviciul meu actual are legatura cu acestea. - A~adar, ati petrecut mult timp concentrandu-va sa obtineti 0 stapanire perfecta a situatiei. Axarea dumneavoastra pe ordine, vointa, scopuri ~i principii este enonna. V-ati dezvoltat vointa, nu iubirea. lar atunci cand s-a incercat vindecarea dumneavoastra prin tradare ~i atitudine imorala, n-ati fost in

288 289

A

I 1

f ~

stare sa acceptati un asemenea ajutor. Dimpotriva, i-ati dispretuit ~i i-ati condamnat pe altii ~i pe sine. lar, la copilul dumneavoastra, aceasta dorinta de a dirija lumea prin intermediul unor situatii ~i persoane diverse este ~i mai mare. Insa lumea nu i se supune. De aici provine iritarea ~i nemultumirea falii de lumea Inconjuratoare, care se transforma Intr-un program de autodistrugere. In consecinta, apar bolile ~i sciiderea imunitatii. Barbatul clatina din cap. . mea , de asemenea, este maestru In sport. Are 0 fire - Sotia foarte intransigenta. - Ambii aveti de depus 0 munca serioasa, Ii zic. Acum plecati ~i apucati-va imediat de treaba. EI pleaca, iar eu cad pe ganduri. lata ca, din nou, descopar la pacientii mei similitudini cu propria mea situatie. Daca Imi propuneam ceva, pentru mine nu mai exista notiunea timpului. Nu conta cati ani ar fi trecut pana sa-mi ating scopul: 10,20, 50 sau 100. N-am renuntat niciodata la scopuri. De cand m-am dedicat activitatii de vindecator, am remarcat ca toate calitiitile umane mi s-au amplificat brusc, dar, In aceea~i masura, a crescut ~i dependenta mea de ele. Dupa cum se vede, viteza de depa~ire a umanului ramane In urma celei de cufundare In uman. Am constatat cu surprindere ca, In ultimul timp, rugaciunea a devenit pentru mine un mijloc de redresare a starii sanatatii. Altfel spus, ma confrunt cu aceea~i tema. Apelez la Divin, pentru a obtine cat mai mult din ceea ce tine de uman. Mi-am dat seama ca trebuie sa renunt la a ma autodiagnostica Inainte de rugaciune. ~i ar fi bine sa nu Ie mai 290

vorbesc pacientilor mei despre parametri. "De fapt, cine ~tie daca nu cumva m-am bagat unde nu trebuia? - mi-a strafulgerat dintr-o data prin minte. Poate ca a venit timpul s-o sfar~esc cu clasificarile ~i cu tot sistemul asta al meu? Daca problema ma depa~e~te, ce rost are sa ma dau cu capul de pereti?" Imi vin In minte versurile lui Esenin: Facula-i bucuria penlru brule, Duiosu/ui-; revine cntristarea. Pana pe la varsta de doisprezece ani, eu am fost un copil incredibil de dinamic ~i de activo Apoi parca mi s-a pus 0 povara pe sutlet, iar tristetea a devenit tovara~ul meu de fiecare zi. Individul imoral ~i insolent este, de regula, vesel ~i plin de vialii. Cel onest ~i inteligent este trist ~i abatut. Dar, pare-mi-se, am cam exagerat cu generaliziirile. Formula e valabila atunci cand lipse~te iubirea. Dar, cand iubirea exista, puritatea morala ~i onestitatea nu-Ilmping pe om spre tristete. Se aude 0 bataie In u~a ~i intra urmatoarea pacientii. Campul ei arata mult mai bine decat al celorlalti pacienti, totu~i tema idealurilor ~i a moralitatii Inca nu e dep~ita. - Sa ~titi ca am mai fost la dumneavoastra cu 0 jumatate de an In urma, Imi declara ea pe nea~teptate. - A~a? ~i s-au produs ceva schimbari de atunci? - 0 Intreb. - Da, s-a produs 0 ameliorare. Acum, probabil, nu va mai aduceti aminte, dar atunci va Intrebasem daca-i pot ajuta pe fratii mei, care aveau probleme. lar dumneavoastra mi-ati spus sa ma rog pentru mine ~i pentru copiii mei ~i ati mai spus ca, daca In cetate exista macar un singur srant, el poate salva 291

;"

.J

1,

f I"

intreaga cetate. - $i cum a fost? - 0 intreb. La ce va referiti, de fapt? - Fratii mei aveau probleme cu drogurile. Ajunsesera sa-~i administreze cate 5-6 doze pe zi. Oar a trecut deja 0 jumiitate de an de cand ei nu se mai drogheazii deloc. - Siava Oomnului, Ii zic. Acum duceti-va ~i continuati sa lucrati la propria armonizare. Urmatoarea pacienta are 0 singura intrebare: - $titi, ma simt atrasa de un barbat, dar elnu este suficient de instarit. Mai exista un pretendent, care e mult mai bogat. $i iam la ce ma gandesc: copilul meu va avea totu~i nevoie de bani, ca sa-~i faca studiile, sa se dezvolte... Atunci, poate ca e mai bine sa ma marit cu cel bogat? - Oumneavoastra nu aveti, deocamdata, nici un copil, Ii zic. $i, in orice caz, viitorul dumneavoastra copil va avea nevoie ?e iubire ~i nu de bani. Banii are sa ~i-i ca~tige el ~i singur. In schimb, daca din sufletullui va lipsi iubirea, nici un fel de bogatie nu-i va putea aduce fericirea. - Sa ma marit deci cu cel de care ma simt atrasa? Ridic din umeri ~i ma intorc spre geam. Tiinara i~i da seama ca ~edinta a luat sfiir~it ~i se retrage tacuta. Pacientii revin pe rand pentru 0 a doua ~edint3. In fata mea sta, din nou, doamna al carei fiu sufera de cancer la plamani. Schimbarile sunt destul de neinsemnate. E limpede ca procesul de transformare interioara este dificil pentru ea. Prima intrebare pe care mi-o adreseazii este: - Spuneti-mi, va rog, fiul meu mai poate fi ajutat ~i 292

altcumva?

- Cum adica? Ce inseamna "ajutat ~ialtcumva"?

- Pai, dumneavoastra personal II puteti ajuta ~i cu altceva, pe langa faptul ca eu stau ~i ma rog? - Poate ca nu va dati seama, dar aici, in timpul ~edintelor, eu fac maximum din ce-mi sta in puteri. Spuneti-mi, cate din cartile mele ati citit? - Pe toate, raspunde ea. - Ei bine, aflati ca propriile dumneavoastra schimbari in profunzime II pot ajuta incomparabil mai mult decat orice aim metoda de tratament. Ea da plictisita din mana: - Bine, atunci mai repetati-mi 0 data ce trebuie sa fac. Ma las obosit pe spatarul scaunului: - N-o sa va repet nimic, ii raspund. - Cum a~a ? - ma prive~te ea uluim. - Pai, uite ~a, ii zic. V-am explicat deja de doua ori ce trebuie sa faceti, in timpul prelegerii ~i la prima ~edint3. N-am de gand sa vii explic ~i a treia oara. Ea se uita la mine ~i i~i da seama ca trebuie sa aleaga: ori pleaca, ori face un efort ~i i~i infrange firea. $i, atunci cand revine pentru a treia oara, constat schimbari considerabile , atilt la ea, cat ~i la fiul ei. In scurt timp trebuie sa intre urmatorul pacient. Piina atunci incerc sa-mi revin ~i sa fac 0 sinteza a cuno~tintelor de care dispun. A~adar, fericirea umana are doua puncte de stabilitate suprema. Fericirea eu-Iui personal, care se realizeazii in cadrul raporturilor interumane ~i in iubirea pe care 0 simtim pentru 293

/

,..

~

_J

(

1

\

_J cineva, ~i fericirea eu-Iui coleetiv, care inseamna moralitate, idealuri, intelect ~i aptitudini. Destabilizarea tuturor acestor valori ne apropie de Dumnezeu, desigur, in cazul in care avem 0 orientare corecta. Ci e/. rebe/u/, cautd furtund. Ii sunt furtunile limon?' in opinia generala, umanu\ inseamna stabilitate, pc cand Divinul este adesea perceput ca haos. Daca omu\ viseazii mereu la siguran(ii ~i stabilitate, el se inchide in fata Divinului. in adolescen(ii, organismul nostru este supus incontinuu schimbarilor, de aceea iubirea se revarsa neeontenit in sufletele noastre.

..

Acestea suot ultimele douA versuri din poezia Vela

a poetului ros M. l.

PERCEPTIA

VUMII

A' E sTar~itul verii, mij\ocul lui august. De vreo doua zi\e, aeru\ a inceput sa miroasa a toamna. Vor fi oare anul acesta ciuperci sau nu? imi amintesc de lunile care au trecut ~i incerc 0 senzatie de vioiciune ~i pace sufleteasca. Perceptia lumii se modifica lent, in schimb ce delectare e sa vezi lumea intr-o lumina noua. Mai inainte visam sa cumpar un lot de pamant ~i sa-mi construiesc 0 casa, sau sa am un cont rotunjor in banca, sau sa-mi cumpar un iaht. Priveam inapoi ~i ma bucuram de fiecare cumparatura care imi consolida pozitia, imi sporea siguranta. Regretam, daca ceva nu-mi ie~ea bjne, daca ceea ce imi adusese bucurie ~i placere trecea. intreaga mea via(ii am considerat ca placerea suprema este bucuria alaturi de persoana iubitii, venirea pe lume a copiilor ~i continuarea neamului, stabilitatea ~i siguranta vietii. Atunci cand am ajuns la concluzia ca iubirea de Dumnezeu reprezinta 0 bucurie ~i 0 fericire mult mai mare, simturile mele refuzau sa creada in aceasta. Acum insa privesc in urma ~i nu vad nici pierderi, nici achizilii. Mai bine zis,

Lermontov (1814- 1841).

294

295

I "'.

\

f ~.1

toate acestea parca ar fi un fundal cetos, 0 pacla. Lucrul cel mai important sunt incercarile mele de a simti din ce in ce mai mult realitatea propriului eu Divin. Incetul cu incetul, lucrul acesta incepe sa-mi reu~easca. Orice situatie nu devine un scop, ci 0 ocazie de a simti Divinul in sutletul meu. Educarea sentimentelor se desfli~oara intotdeauna intr-un mod chinuitor. Atunci insa cand ~tii incotro sa mergi, alaturi de chin

W

care 11eclipseaza treptat. Explicatiile

face aparitia desflitarea, pe care Ie dau pacientilor

in legatura cu esenta problemei sunt deja intrucatva diferite de cele de mai inainte.

- lata, zic eu, toate valorile se reduc la omul insu~i. Ce este omul? Este corp, spirit ~i sutlet. De corp se leaga aspectul material, relatiile, aptitudinile, intelectu!. Dependenta de relatii da na~tere geloziei, dependenta de aptitudini ~i de intelect da na~tere trufiei. Spatiul da n~tere materiei. Spiritul da n~tere corpului. Viitorul copil se formeaza la nivel de camp in decursul mai multor vieti. Principiile, visurile, sperantele ~i idealurile ne leaga de viitor. Stratul spiritual este mai subtil ~i mai amplu ~i determina starea fizica. Timpul da na~tere spatiului tot ~a cum spatiul da na~tere materiei. Sutletul este mai subtil ~i mai amplu decat spiritu!. Sutletul inseamna sentimentele, dorintele noastre. Intrucat materia ~i spatiul sunt functii ale timpului, componente ale acestuia, atunci corpul ~i spiritul, de asemenea, sunt parti ale sutletului. Omul inseamna, in primul rand, sentimente. Procesul de abstractizare a evolutiei este un proces chinuitor de desprindere senzoriala de lucrurile de care suntem at~ati. 296

.

La inceput, noi invatiim cu mare chin sa ne reducem dependenta de fericirea materiala. Apoi, cand socotim ca am invins lumea inconjuratoare ~i pe noi in~ine, ne dam treptat seama ca trebuie sa invingem dependenta de spiritul nostru ~i intelegem ca lucrul acesta necesitii mai multa iubire dedit pana acum. Este destul de u~or sa inveti sa nu te identifici cu banii, cu casa ta ~i cu pozitia ta in societate. Mult mai greu este sa nu te identifici cu aptitudinile, intelectul, planurile ~i sperantele tale. Inca mai greu este sa nu te identifici cu planurile ~i cu sentimentele. Eu-I adevarat este Divin. EI este compus numai din iubire. Atunci cand se naruie sentimentele ~i dorintele, el continua sa existe. Cand se naruie aptitudinile, intelectul, planurile, sperantele, cand se niiruie con~tiinta, lucrul acesta nu ne poate intluenta iubirea. Sa-ti pastrezi iubirea cand ai pierdut bani este destul de greu. Sa-ti pastrezi iubirea dnd ti s-au ruinat sperantele, s-au risipit idealurile este mult mai greu. Sa-ti pastrezi iubirea cand ti-au fost jignite ~i umilite sentimentele este posibil atunci dnd niizuie~ti cu adevarat spre Divin. Atunci rostul vietii omului nu mai sunt banii, visurile sau principiile, ci iubirea. Mai inainte nu-mi imaginam cat de dureros se produce deta~area de cele omene~ti, atunci cand nazuie~ti spre Divin. Tesiitura care s-a prins de rana nu-ti provoaca durere. Durerea vine mai apoi, in momentul desprinderii. Ceea ce noi numim deprinderi sunt, de [apt, sentimentele noastre. Trecand prin viata, noi ne obi~nuim sa ne suparam ~i sa uram, sa regretam trecutul ~i sa ne temem de viitor. Ne obi~nuim sa consideram ca principala fericire ne vine prin intermediul corpului. lar, atunci ciind incercam sa ne schimbam deprinderile, lucrul 297

If

_J

J

acesta se dovede~te a fi peste puterile multora dintre noi. Numai cei care au inteles ca nu existii cale de intoarcere incep sa-~i formeze noi deprinderi ~i, treptat, apare obi~nuinta de a ierta, obi~nuinta de a nu cauta razbunare, obi~nuinta de a nu regreta ~i a nu te teme, obi~nuinta de a iubi neconditionat, obi~nuinta de a trai pentru iubire. Ciind mergi spre Dumnezeu, nu exista cale de mijloc. Multi se gandesc: "Am sa ma rog, am sa ma insanato~esc ~i voi putea din nou sa traiesc ca mai inainte". ~i nu inteleg de ee nimic nu se schimba. Ori mergi spre iubire, ori te Indepartezi de ea, nu existii 0 altii posibilitate. Schimbari reale Incep sa se produca la cei care Wspun: Din clipa aceasta nu voi mai fi nicicand eel dinainte. De acum Inainte, fericirea ~i desfatarea suprema va fi pentru mine mereu nazuinta spre Dumnezeu, acumularea iubirii fata de EI. Oricum soar zdruncina ~i soar nami fericirea mea umana, corpul meu, con~tiinta mea, sentimentele mele, viata mea, iubirea mea fata de Dumnezeu doar va spori. Zdruncinarea eu-Iui uman reprezintii 0 posibilitate de a-ti simti mai bine eu-I Divin. Ii explic unuia dintre pacientii mei: - Omul inseamna corp, spirit ~i sufle!. ~titi ce este corpul

-

~i ce este spiritul. Sa vedem ee este sufletul. Intregul Univers s-a n1\scut din iubirea Divina, cu alte cuvinte, Universul este, In primul rand, 0 formatiune senzoriala. Din senti mente se n~te timpul, spatiul ~i materia. Sufletul include urmatoarele notiuni: via(1l, dorinte ~i con~tiin(ii. Cu alte cuvinte, in afar1lde nivelul material exterior 298

~i cel spiritual, mai adanc, noi avem la nivelul principal, eel mai profund, trei puncte de sprijin. Primul este fericirea noastra ca fiinte vii. Noi 0 numim via(ii. AI doilea este fericirea fiintei vii numite om; aceasta constii din dorintele noastre, iubirea noastra fata de altii persoan1\. AI treilea este fericirea noastr1\ ca entitate colectiv1\. F1\r1I0 con~tiint1\coleetiv1\, omul ar fi fost un animal. Con~tiintei colective Ii d1\ n~tere societatea. La baza existentei oric1lrei societAti, prin urmare, ~i a con~tiintei colective, se afla etica ~i moralitatea. Aceste trei principale puncte de sprijin ale fericirii noastre nu pot exista far1I iubire. In m1\sura In care pastr1lm sentimentul iubirii atunci cand se naruie ideile noastre despre etica ~i moralitate, In m1\sura In care pastr1\m iubirea atunci cand ne sentimentele, in m1\sura In care sunt umilite dorintele ~i pastram iubirea atunci cand ne este umilitii viata, In aceea~i masura se intensific1\ relatia cu eu-I nostru Divin, ~i atunci inflore~te ~i se dezvolta umanul. Ce Inseamna umilirea vietii? Dac1\ va l1\sati prada tristetii din cauza faptului ca imbatraniti, este deja un indiciu periculos. Daca sunteti mahnit ~i nu doriti sa traiti, atunci cand sunteti bolnav, acest fapt va amplifica dependenta de via(ii. Daca 11 urati pe cel care va ucide, acest fapt v1\ amplifica dependenta de viata. Daca 11 dispretuiti pe cel care v-a otravit viata, iar1\~iva cufundati In omenesc. Intruciit noi imb1\tranim ~i murim, simbolul conservarii vietii este, pentru noi, continuarea vietii prin copiii no~tri. Atunci cand iubiti 0 feme ie, doriti In subcon~tient sa aveti cu ea copii ~i, prin aceasta, sa va prelungiti viata. Daca ea va parase~te, lucrul acesta reprezinta parca 0 amenintare

/,

f

~\

~ pentru supravieluirea dumneavoastra, 0 umilire a vielii dumneavoastra. Daca, in acest moment, vedeli In cele intamplate voinla Divina ~i pastrati iubirea Divina, iubindu-I pe Dumnezeu in fiecare om ~i in propria dumneavoastra persoana, acest fapt va permite sa reduceti brusc dependenta de tot ce este uman ~i sa va simtiti mai clar propriul eu Divin. Atunci cand citim in Biblie despre rastignirea lui Isus Hristos, chiar daca nu Intelegem nimic, noi parcurgem in subcon~tient aceasLi cale Impreuna cu EI, Invatiind sa pastram iubirea cand suntem uci~i, cand ni se destrama viata, dorintele ~i con~tiinta. Imi amintesc cum, nu demult, vorbeam cu 0 doamna: - La dumneavoastra nu s-a schimbat nimic, am anuntat-o. - ~tili, nici pana acum n-o pot ierta pe soacra-mea, a raspuns ea. "E 0 situatie complicata, ma gandesc eu. Cartile ~i casetele meIe video n-au convins-o. Trebuie sa Incerc sa fac lucrul acesta acum, in diteva secunde."

- Imaginati-va ca trebuie sa urcati In ma~ina ~i sa plecali undeva, Ii spun. Primul pas: va apropiati de ma~ina ~i va a~ezati la volan. AI doilea pas: apasati pe pedala ambreiajului. AI treilea pas: rasuciti cheia ~i porniti motorul. AI patrulea pas: priviti In parti, ca sa nu creali impedimente altora ~i dumneavoastra. AI cincilea pas: puneti ma~ina In viteza, ambreiati lent, apasati pe accelerator ~i demarati. Acum sa facem bilantul, zic. - inainte de a demara, trebuie sa efectuati cinci actiuni. Dumneavoastra ati Indeplinit patru dintre ele ~i n-ati efectuat doar una - prima dintre acestea: nu v-ati urcat In ma~ina. Ma uit In ochii ei ~i continuu: 300

- ~titi ca trutia Inseamna neacceptarea unei situatii traumatizante, prin urmare, cautarea vinovatilor, adica, in ultima instantii, a celor care pot fi nimiciti. Mai Inainte socoteam ca la baza trufiei sta dependenta de aptitudini ~i intelect. Pe urma am vazut ca ea este alimentata de un strat ~i mai subtil: principiile, idealurile, spiritualitatea. Apoi s-a dovedit ca exista un strat ~i mai profund: etica ~i moralitatea. 0 societate evoluata are la baza eticii ~i a moralitatii ideile religioase. Insa divinizarea eticii ~i moralitatii religioase ~i umane duce la distrugerea treptata a sutletului nostru ~i al urma~ilor no~tri. De aceea nu trebuie sa uitam niciodata ca iubirea este mai presus de toate. Amintiti-va urmatorul episod biblic. 0 tanara femeie a fost dovedita vinovata de adulter. Legile morale ale acelei epoci prevedeau pentru aceasta pedeapsa cu moartea: uciderea eu pietre. S-a adunat 0 gloata, care voia sa aduca la Indeplinire sentinta. Era Insa In pregat ire un omor ~i mai Ingrozitor. Ace~ti oameni ucideau In sutletul lor iubirea, fiindca nu vedeau In aceasta femeie Divinul. Ei 0 vedeau doar pe criminala care trebuia dispretuita ~i condamnata. De unde aparuse posibilitatea de a 0 dispretui? Ei considerau ca ea nu are absolut deloc dreptate, iar ei au absoluta dreptate. Numai iubirea poate fi absoluta ~i depIina. Umanul n-a fost ~i nu va fi nicicand absolut, stabil, perfect. Ciind de aces! grup s-a apropiat Isus Hristos, el 0 salva nu numai pe neferici!a femeie, ci ~i sutletele acestor oameni. Siguranta suta la suta ca ai dreptate, - tocmai aceasta este divinizarea con~tiintei, eticii ~i 1l10ralitatii.Atunci cand Hristos a propus sa arunce piatra cel Tara de pacat, toti au simlit caracterul relativ al dreptalii lor.

301

1/

J

I\

f

\

....-- _J Zdruncinand omenescul, Hristos i-a ajutat pe toti sa simta Divinul din sufletele lor. Pot condamna pe cineva atonci cand sunt sigur ca am absoluta dreptate. Prin urmare, condamnarea emotionala interioara a unei alte persoane, incapacitatea de a 0 ierta duce la cre~terea dependentei de con~tiin\A, dorinte ~i viata ~i duce la destramarea lor ulterioara. - Dumneavoastra nu va puteti ierta soacra, pentru di sunteti sigura ca ea nu are dreptate, iar dumneavoastra aveti, i-am spus eu doamnei. Siguranta v-a extrageti din logica umana. Daca un om incalca normele general umane, el este pasibil de pedeapsa, dar nu de dispret ~i de blamare. Daca pedeapsa este, pentru noi, mai importanta decat iubirea, ne transformam noi in~ine in criminali, mai intai in fata lui Dumnezeu, apoi ~i in fata oamenilor. 0 mai privesc 0 data pe doamna. intrucat etica ~i moralitatea sunt produse ale societatii, societatea trebuie sa aplice pedepse pentru incalcari prin intermediul aparatului judiciar. Pentru noi, supararea inseamna, intr-un fel, sete de riizbunare, dorinta de a restabili echitatea suprema. Insa, in afara de morala umana, mai exista ~i morala Divina. De judecata lui Dumnezeu nu te poti ascunde. Nu luati asupra dumneavoastra rolul judecatorului supremo Este periculos. Noi avem dreptul sa ne aparam numai in exterior. In interior, noi ne aparam nu de oameni, ci de Dumnezeu ~i, atunci, ura ~i supararile noastre se Indreapta nu spre oameni, ci spre Dumnezeu. Cad pe ganduri ~iIi mai examinez 0 data campu!.

- ~i inca ceva, ii zic, atitudinea dumneavoastra incorectii faliide lume incepe sa distruga structurile subtile ~ipoate duce 302

la ruinarea ulterioara a sanatatii ~i a destinului. Organismul dumneavoastra este deja format, de aceea distrugerea nu va ameninlii pe dumneavoastra in primul rand, ci pe copilul dumneavoastra. Cu cat mai multe necazuri aveti in legatura cu copiii dumneavoastra, cu atat mai inalt este nivelul purificarii careia ii sunteti supusa, dandu-vi-se umilirea fericirii umane prin intermediul altor oameni. Aveti doar doua optiuni. Prima: iertati persoana care v-a nedreptatit, intelegand ca aceasta nu poarta nici 0 vina, intelegand ca, prin intermediul ei, vi s-a oferit posibilitatea de a-i salva viata copilului dumneavoastra. A doua: n-o iertati, apoi priviti cum copilul dumneavoastra sufera din cauza bolilor. Ea pleaca sa lucreze la propria sa armonizare. Imi aduc aminte cum a venit la mine la consultatie 0 doamna care, de asemenea, nu ajungea la nici un rezultat, oricat s-ar fi straduit. - Nu inteleg de ce, i-am zis, dar, in ceea ce va prive~te, schimbarile sunt egale cu zero. Ea s-a indispus ~i a Inceput sa-mi demonstreze cu staruinlii ca ea depune eforturi spre a se schimba in mai bine. - L-am citit ~i pe autorul acesta, i~i indoia ea degetele, ~i pe acesta, ~i cartile dumneavoastrii Ie-am citit, am recurs ~i la aceasta metoda de tratament, ~i la aceasta. Atonci de ce oare nu mi-a reu~it nimic? - Imaginati-va cii aveti in falii noua u~i deschise ~i vreti sa intrati pe toate simultan. A~a yeti ~i ramane, in camera, i-am spus. Ca sa mergi spre Dumnezeu, trebuie sa uiti de toate ~i sa te deta~ezi de toate. Dumneavoastrii insa nu va ganditi la nimic

303

11'

I \\

~ J ~'

altceva dedit la metode, remedii, etc. Atunci ciind ea a Inteles despre ce este yorba, lucrurile au Inceput, Intr-adevar, sa se amelioreze. De multe ori am viizut cum oamenii se roaga ma~inal, ceriind ceva, ~i nimic nu se schimba. Apoi Insa, la un moment dat, ei simt ~i Inteleg ca nu trebuie sa-i prive~ti pe altii cu superioritate, ca nu se poate sa te dispretuie~ti ~i sa giinde~ti uriit despre tine. Atunci totul se schimba. Daca ai Inteles ca nu trebuie sa te dai cu capul de pereti, ca lucrul acesta e lipsit de rost, n-ai sa-I mai faci. In sinea mea, eu ma oprisem la urmatoarea formula: Intelegerea este mai presus de rugaciune. Abia nu demult mi-am dat seama ca tocmai rugaciunea este cea care, educiindu-ne sentimentele, duce la Intelegere. Dupa 0 vreme, pacienta mea a revenit ~i am viizut Indata ca a reu~it sa-~i Invinga supararea. - Nu mai vad nici 0 amenintare pentru viata copilului, i-am spus, cu alte cuvinte, ati reu~it sa va puneti la punct. Dar, daca doriti nu numai sa-i protejati sanatatea fiului, ci ~i sa-i oferiti posibilitatea sa dobiindeasca fericirea omeneasca, trans formarile din persoana dumneavoastra trebuie sa fie mai profunde ~i mai stabile. Profunzimea transformarii eu-lui dumneavoastra uman depinde de masura In care va yeti deta~a de el. De~area de eu-\ uman se poate produce atunci ciind simti tot mai mult realitatea Divinului. Ca sa-ti simti eu-l Divin, trebuie sa dispara cea mai mica urma de agresivitate falii de el, adica falii de iubire. Cea mai periculoasa agresiune Impotriva lui Dumnezeu se produce prin nemultumirea de sine, dispretul de sine, lipsa Increderii In sine, nelntelegerea faptului ca eu-l nostru superior este parte din Divin. De aceea, 304

pe parcursul vietii, trebuie sa ne rugam pentru iertarea miihnirii, a lipsei dorintei de viatA, a nemultumirii de sine ~i de propriul destin. Eu-I nostru uman trebuie tratat ca un copil, trebuie iubit, oriciite defecte ar avea, trebuie educat ~i ajutat sa se dezvolte. Daca parintele Indepline~te toate capriciile copilului ~i Incepe sa depinda de acesta, copilul se transforma Intr-un tiran ~i poate muri. De aceea, atunci ciind devenim dependenti de sentimentele, scopurile, con~tiinta noastra, eu-I nostru uman, de asemenea, se Imbolnave~te ~i incepe sa se dezintegreze. Din acest motiv, In fiecare zi trebuie sa educ!im In noi nlizuinta spre iubire ~i sentimentele, giindurile ~i comportamentul nostru. Dupa expresia fetei femeii, dupa aura ei vad ca acum ea se poate ajuta ~i pe sine, ~i pe fiul sau. Ne putem lua ramas bun. Stau In biroul meu ~i privesc Ingiindurat prin geam. Mai Inainte, eu socoteam, In conformitate cu traditia clasica indiana, ca boala este 0 rasp lata pentru pacatele din trecut. Reiese atunci ca infirmul, omul gray bolnav a fost In trecut un criminal ~i, drept urmare, In loc de compasiune, Incercam un sentiment de ostilitate fatA de el. Deoarece simteam ca un asemenea mod de tratare a problemei este incorect, eu avansam tot mai departe pe calea Intelegerii adevaratelor cauze ale bolii. La Inceput, orice e~ec se transforma pentru mine Intr-o etapa de pregatire pentru 0 situatie viitoare, caci orice pierdere este un avans pentru 0 achizitie viitoare. Suntem sortiti la sporirea, cu fiecare viata, a proportiilor valorilor umane. Chiar daca 0 civilizatie dispare, dezvoltarea ei 305

I"

f

~\

4 continua, dar deja in alte locuri. Tot ce a purees din Dumnezeu se va intoaree in Dumnezeu. Atunci cand sufletul nostru presimte dobiindirea unei mai mari fericiri in viitor, el se pregate§te de aceasta prin pierderi, boli §i nenorociri. Toate aceste pierderi sunt, de fapt, deta§ari de scurta durata de eu-I uman, in vederea dobandirii unei portii mai mari de iubire. Cu cat este mai multa iubire, cu atat mai putine sunt pierderile §i nenorocirile. Cu cat mai activ ne pregatim de evenimentele viitoare, umplandu-ne sufletul cu iubire, cu atat mai mult ni se echilibreazii destinul. Am Iacut odatii in Finlanda 0 observatie interesantii. Dupa 0 prelegere nu prea lunga, tinuta pentru cei care se interesau de cartile me Ie, s-a ridicat in picioare 0 doamna §i m-a intrebat:

- In ce masura este daunator computerul pentru fiul meu? Pur §i simplu, nu se poate desprinde de el, ca de un narcotic. - Computerul dezvolta con§tiin(a omului, am raspuns eu, §i, daca nu sunteti ata§ata de temeiurile con§tiintei, cum ar fi etica, moralitatea, vointa, principiile, scopurile, relatia copilului dumneavoastra cu computerul nu va fi periculoasa. -

Spuneti-mi, de ce persoanele care lucreazii cu compu-

terul au dureri in zona pieptului?

- a intrebat

doamna.

- Fiindca din axarea pe con§tiinlii rezultii trufia. In ultimul timp, trufia este blocatii prin scaderea generala a imunitatii. Centrul imunitar se afla, la nivelul campului, in zona pieptului. Deformarea structurilor campului in apropierea corpului provoaca mai intai durerea fizica a corpului insu§i §i, abia mai apoi, patrunzand mai adanc, poate duce la diverse boli, de pilda, slabirea vederii, a memoriei, diminuarea aptitudinilor etc. 306

- ~i ce se poate face?

- In primul rand, sa va puneti dumneavoastra in ordine §i, prin intermediul dumneavoastra, sa va ajutati fiul. Mi-a venit in cap un gand interesant. Am sa diagnostichez acum gradul de nocivitate al jocurilor la calculator pentru fiul dumneavoastra in doua momente diferite: azi dimineata, adica inainte de pre legere, §i in clipa de fata. Intrucat asprimea §i ostilitatea dumneavoastra falii de cei apropiati s-au diminuat in mod considerabil, se poate presupune ca §i dependenta fiului dumneavoastra falii de con§tiinlii a scazut. Prin urmare, pericoIullegat de jocurile la calculator, de asemenea, poate fi mai mic. A§adar, azi diminealii gradul de nocivitate era de aproximativ 300 de unitati, dar ceea ce depa§e§te cota de 70 de unitati este deja periculos. In clipa de falii sunt doar vreo 10 unitiiti. Prin urmare, principala problema 0 constituie nu computerul, ci starea persoanei care lucreazii cu el. Realitatea virtuala, cu care ne permit computerele sa lucram in prezent, poate accelera procesele de instruire §i de dezvoltare a aptitudinilor de zeci §i mii de ori. Noi toti insa suferim de pe urma deficitului de iubire. Pur §i simplu, nu suntem pregatiti pentru acele posibilitiiti care sunt din ce in ce mai aproape de noi. Poate incepe prabu§irea sistemului imunitar la scara intregii omeniri, a sistemului imunitar aI spiritului nostru, al sufletului nostru. lar, atunci cand sufletul 0 ia razna, nu mai este yorba de boala - aceasta este pieirea. Pentru a se schimba, sufletul are nevoie de mai multa iubire decat spiritul §i corpul. A§a cum a spus un preot: "A ramas mult mai putin timp decat credem noi". A§a ca este mai bine sa incepem sa lucram la armonizarea noastra chiar acum, din acest moment. 307

,/',

,j.!

j

f

,

!

""',u ~.

Privesc prin geam verdeata de august a verii. Boala Inseamna pregatire pentru viitor. ~i trecutullnsa are aici rolul sau. Daca, prin purtarea dumneavoastra din trecut, nu v-ati pregatit Intr-o masura suficientil sau daca fericirea viitoare este prea mare, pregatirea noastra este efectuata prin mijloace mai aspre. Apropo, mai Inainte eu consideram batranetea drept uzura a organismului. Acum insa am Inteles ca batranetea Inseamna pregatire pentru 0 viata noua. Prin urmare, daca vrem sa Invingem batranetea, trebuie sa ne pregatim nu fiind constran~i, ci de bunavoie. adata 0 doamna mi-a spus: - Incep sa ma supar ~i, imediat, Incep sa Imbatranesc cu rapiditate. Nici nu-mi imaginam macar cat de legate intre ele sunt toate acestea. Cu cat triiim 0 via(ii mai Indelungata, cu aliit mai adanc ne cufundam In con~tiin(ii. Exista aici un aspect caracteristic. a cuno~tinta de-a mea zice: - Pot ierta orice, afara de tradare. aried! m-a~ striidui, nu sunt In stare sa-mi Inlatur dispretul fata de lichele ~i nemernici. - lmagineazii-ti, i-am spus, un om bolnav fizic, un infirm, II vei dispretui? EI a ridicat din umeri a nedumerire:

-

Binelnteles ca nu. - lar acum imagineazii-ti un om naliing, incapabil, lipsit de principii. II vei dispretui? - Trebuie sa ma mai gandesc, a raspuns el domo!. - ~i e yorba doar de un om cu spiritul bolnav, am zis eu. Exista ~i oameni cu sutletul bolnav. Lichelele, nemernicii, 308

tradatorii. Ei bine, e mult mai bine sa ai un corp infirm decat un sutlet infirm. Cel bolnav fizic vrea sa fie sanatos. Cel natang ~i lipsit de principii vrea sa fie de~tept ~i principia!. Tradatorii, nemernicii ~i uciga~ii vor sa fie blanzi ~i afectuo~i. Oar este mai greu sa schimbi sutletul decat corpul ~i, cu cat depindem mai mult de fericirea umana, cu atat mai greu se desfil~oara procesele de schimbare. Ma Intorc cu gandul la problemele mele. Credeam ca zguduirile mele de vreun an Incoace, atat In ceea ce priv~te starea fizica, cat ~i pe plan moral, sunt semne ale apropierii batranetii, consecinte ale suprasolicitarilor ~i ale marilor gre~eli din trecut. Dar, nu demult, cand i-am cercetat serios pe copiii ~i pe nepotii mei, am Inteles ca nu este yorba de trecut ci de viitor, caci sutletele viitorilor mei nepoti se atlau Intr-o stare cu totul deplorabila. Afara de asta, va trebui sa mai fac destul de multe In viitor ~i, probabil, lucrul cel mai important este ca, In apropierea Divinului, umanul nu se lini~e~te ~i nu se retrage, ci se revoltii, se Impotrive~te ~i doare. Ceea ce, anterior, parea 0 bagatela nevinovatii devine 0 amenintare ~i un perieol pentru via(ii. Mai Inainte Imi aminteam mereu zicala: "Triiie~e ca In sanul lui Dumnezeu". S-a dovedit ca dobandirea eu-Iui Divin este un proces foarte chinuitor ~i poate duce la moarte, daca e~ti nepregatit. Am urmiirit ce schimbari interesante se petrec In starea ta, atunci cand Incepi sa-ti simti eu-I Divin. Mai Intai Incep sa se estompeze formele ~i sa-~i piarda importanta dimensiunile apartamentului in care loCuie~ti, inceteazi\ sa te mai preocupe vilele ~i ma~inile. Toate acestea devin, la inceput, ca de jucarie, apoi semitransparente. Pe urma i~i pierd importanta 309

/1.

1

~

\

~ toate planurile ~i scopurile. Nu Ii se pare important daca Ii se vor implini dorintele sau nu, important e ceea ce ti se intiimpla acum in suflet. ::Oi,atunci cand, in interiorul tau, incepe sa dispara importanta sentimentelor ~i a dorinlelor, incepe parca sa apara 0 lumina, ce se intensifica. ::Oi,pe masura ce se mic~reaza dependenta de lumea inconjuratoare, lumea inceteaza sa-Ii mai para brutala ~i cruda. Ea devine tot mai ging~a ~i mai Iipsitii de aparare. Deocamdatii insa, pentru mine, lumea aceasta este totu~i mai reala deeM eu-l meu Divin. Deocamdatii, eu ma pot afla doar in una dintre cele doua stari: fie ruperea deplina de lume, fie cufundarea in ea ~i sporirea dependentei. Unor pacienli lucrul acesta Ie reu~e~te mai bine, adica ei sunt in stare sa pastreze 0 anumitii perioada pereeplia eu-Iui Divin ca pe singura realitate. Atunci se ~i intiimpla acele lucruri pe care medicina Ie nume~te miracole. Eu insa, deocamdata, incere sa-i ajut pe allii, gasind cu greu legitiitile tranzitiei de la uman la Divin. ::Oiiatii ca, a cata oara deja, sunt intrebat: "Cum poate fi simtita iubirea Divina? Ce trebuie sa faci ca iubirea omeneasca sa nu duca la tragedi i?" Incerc sa explic: - Cu cat sunteti mai legat de lumea inconjuratoare prin sentimentele ~i con~tiinta dumneavoastra, cu atat 0 mai mare tortura pentru dumneavoastra va fi sentimentul iubirii. Atunci ciind incercati sa acumulati bunuri, Ie luati in mainile dumneavoastra, dependenta cre~te. Ciind oferiti, dependenta scade. Daca exersati in fiecare zi oferirea iubirii $i a caldurii suflete~ti ~i aveli grija de allii, dependenta interioara de valorile umane scade. 310

Daca puteti ajuta 0 persoana apropiatii in detrimentul dumneavoastrii, tara a a~tepta mai apoi 0 riisplata ~i avand drept motivalie doar sentimentul iubirii ~i dorinta de a-I pune in valoare, atunci iubirea pe care ati dobandit-o va face fericit. Omul calculat ~i lacom este intotdeauna nefericit in dragoste. Prin urmare, in masura in care ii invatiim pe copiii no~tri sa of ere, Ie educam altruismul, capacitatea ~i dorinta de a avea grija de altii, noi ii pregatim sa simta iubirea Divina, care nu depinde de nimic ~i doar ofera. - ::Oitotu~i, intreaba doamna, de ce sunt atat de periculoase computerele? - In prezent, omenirea se contope~te intr-o singura inteligenta colectiva, raspund eu, internetul, po~ta electronica, radioul, televiziunea, cunoa~terea limbilor straine - toate acestea fac sa apara noi forme de con~tiintii colectiva. Fiira societate, omul n-ar fi putut exista. Intrucat acum ia na~tere 0 societate absolut noua, peste 20-30 de ani este de ~teptat aparitia unor oameni de un tip absolut nou. Daca omul trebuie sa primeasca in viitor 0 suma imensa de bani, pregatirea pentru aceasta incepe in planul subtil din timp. Dar, daca in prezent banii inseamna prea mult pentru acest om ~i, chiar din cauza unei sume neinsemnate, el incepe sa dea dovada de frica, invidie, ura ~i regret, 0 suma mare 11va ucide. EI poate sa moara. chiar inainte de a-i primi sau, in cel mai bun caz, nu-i va primi sau ii va pierde. Acel~i lucru este valabil ~i in ceea ce prive~te valorile spirituale. Dacii 0 persoana cu un grad sporit al trufiei este inzestratii cu mari aptitudini, ea se va imbolnavi ~i va muri, tara sa-~i dea seama ca ceea ce considera drept fericire se transforma pentru ea in moarte. Piina sa avem 311

I

'f,'

~.

f ,",",..

parte de fericire umana ~i stabilitate, avem mai intiii parte de zdruncinarea ~i distrugerea lor. In masura in care, in decursul vietii noastre, am visat la fericirea umana ca la stabilitate, protectie, invulnerabilitate, noi nu putem face fatll pregatirii pentru fericirea viitoare. Cu ciit simtim mai real eu-I Divin, care este absolut imprevizibil, haotic, cu atiit mai putin depindem de forma, scopuri ~i dorinte ~i, atunci, ne asemanam nu cu un batran care ~hioapata la deal, ci cu un copil care alearga cu bucurie pe 0 poteca de munte, iar dobiindirea fericirii omene~ti nu duce la tragedie, ci la armonie. Acum trebuie sa intre in biroul meu urmatorul pacient. Imi amintesc de problemele mele. Mi se pare ca am inteles de unde imi vine iritarea in timpul ~dintelor. Eu vreau foarte mult sa-i ajut pe oameni ~i imi propun ca scop sa vindec pe oricine. Dar in timpul consultatiilor are loc 0 puternica accelerare. Eu incep sa ma cramponez de viatll, de dorinte, de scopuri ~i, ajutiindu-i pe pacienti, Incep sa-mi daunez mie. Se produce 0 cre~tere a dependentei de punctele esentiale ale fericirii omene~ti. Prin urmare, pentru a-mi salva viata, trebuie sa uit in timpul consultatiilor de tot ce este uman. Am un amic medic. L-am Intillnit nu demult ~i am vazut cu uimire ca situatia lui se apropie de indicele mortal. ~i doar mi-a citit toate cartile ~i a depus efort pentru a se armoniza! Din cine ~tie ce motive a sporit brusc axarea pe con~iintll: etica, moralitate, vointll, scopuri. Trebuia descoperit factorul care a generat aceastii situatie. Totul s-a dovedit a fi foarte simplu. EI folosea diverse metode de tratare a pacientilor, Incepuse sa aiba succes ~i i-a sporit brusc concentrarea asupra 312

scopurilor ~i a dorintelor. - In decursul tratamentului nu se poate sa-i dore~ti sanatate pacientului, i-am spus, nu se poate sa-ti propui ca scop vindecarea lui. Nu tu e~ti cel care decide, decizia vine de sus. Trebuie sa te concentrezi nu asupra scopurilor ~i a dorintelor, ci asupra iubirii din suflet. Atunci, ajutiindu-i pe altii, nu te vei ucide pe tine. Imi amintesc de 0 situatie despre care mi-a povestit 0 vindecatoare: - Metoda mea de vindecare cuprinde ~i rugaciunea, ~i ierburile, ~i conversatiile cu pacientii. La pacientele mele care aveau chisturi ovariene, chisturile se resorbeau In ciiteva zile. Primeam pacienti intr-o incapere micutll ~i veneau foarte multi. Am hotiiriit sa trec la alt nivel. Am beneficiat de sprijinulunor sponsori ~i am capatat un cabinet mare, spatios. Am absolvit la Moscova cursurile superioare pentru vindecatori. Am obtinut toate certificate Ie posibile ~i acum stau cu diplomele Intr-un cabinet luxos, dar oamenii nu vin. Ceva s-a pierdut. Chiar daca ~tiu ca pot Sa vindec la fer de bine ca Inainte. - Dumneavoastrii in~ivii, In subcon~tient, va alungati pacientii, i-am zis, ca sa va salvati viata. Pentru dumneavoastra, principiul omenesc II acoperii pe cel Divin. Cu ciit aveti mai multi bani, faima ~i dip lome, cu ciit mai stabila ~i mai confortabila este viata dumneavoastrii, cu atiit mai intens trebuie sa lucrati pentru a dep~i fericirea omeneasca ~i a va concentra asupra Divinului din dumneavoastra. Multi vindecatori i~i folosesc darul primit de la natura ~i, pentru a-~i pastra capacitiitile, aleg pentru sine, in subcon~ient, 0 cale 313

/',.

J

,

f

1 \

"",

plina de privatiuni ~i de pierderi, renun(&nd la mari pOr(iuni de fericire omeneasca. Uneori iti este oferita de sus posibilitatea de a te desprinde de importanta umanului. Atunci vindecatorul se imbolnave~te sau poate muri. Foarte mult depinde de modul in care va trece el prin aceastii purificare. La mine la consultatie a venit 0 vindecatoare, care mi-a spus povestea ei: - Trebuia sa plecam din Kazahstan in Germania ~i, cu doua zile inainte de aceasta, in casa noastra au patruns noaptea ni~te tineri jefuitori, ne-au amenintat cu un pistol ~i au cerut sa Ie dam toate lucrurile de pret. Simteam ca vor sa ne ucida, ca sa nu ramana martori, ~i am inceput sa ma rag: "Doamne, daca ei ne vor ucide acum, i~i vor pierde sutletele. Doamne, salveaza-Ie sutletele, nu lasa sa se verse sange!" ::;i ceva s-a intamplat, ei au plecat. Ei bine, ei au fost re\inu\i in aceea~i zi ~i s-a atlat ca ei au tras cu pistolul in noi de patru ori ~i de toate cele patru ori arma n-a luat foc. Apoi m-am stabilit in Germania, lucrez acolo ca sora de caritate ~i ii tratez pe oameni ca vindecatoare. "Celui care, in clipa mortii, se gande~te numai la iubire i se poate elibera diploma de vindecator, m-am gandit eu. Atat ca nu se ~tie daca are nevoie de a~a ceva". Mi-am amintit istoria altei doamne. - Lucram ca asistentii a unuia dintre cei mai renumiti medici din Uniunea Sovietica. Cu timpul am inceput sa vad ce ~i unde ii doare pe oameni ~i sa simt ce medicament trebuie prescris. Profesorullasa chiar in foile de observatie clinica ale bolnavilor loc pentru avizul meu, eu am inceput sa-i tratez pe 314

oameni ca vindecatoare ~i ob\ineam rezultate stralucite. Soacra mea practica magia tiiraneasca. Descanta, racea farmece etc., apoi a inceput sa manifeste simptome de nebunie, a prins a alerga pe strilzi cu mintea ratiicita. Am hotarat s-o vindec ~i am vindecat-o. Peste catva timp insa a inceput brusc sa-mi slabeasca memoria, nu tineam minte nici numarul meu de telefon, iar so\ul ~i fiica mea au inceput sa se confrunte cu prableme de sanatate psihica ~i fizica. Atunci am pus capat activitatii de vindecator. Nu mai practic nici macar presupunctura, de~i, atunci dnd in ora~ul nostru au venit in vizitil cativa speciali§ti din Orient, ei m-au rugat chiar sa continuu sa ma ocup cu aceasta. - Cu cat este mai inalt nivelul vindecatorului, am spus eu, cu atat sunt mai periculoase pentru el gre§elile lui, precum §i ~efectele caracterului ~i ale concep\iei sale despre lume. Incepeti cu concepti a despre lume §i cu caracterul dumneavoastra. V-ati impovarat in a§a milsura eu-I dumneavoastra uman, incat, pentru a invinge fOrla lui de atractie, aveti nevoie de mult mai multa nilzuinlil spre Divin decat orice altii persoana. Mai intai revedeti-va viata ~i rugati-va pentru iertarea celei mai mici nemul\umiri de sine ~i de destinul dumneavoastra. Orice suparare din partea sotului, orice neplacere scoasa in cale de destin reprezinta 0 posibilitate de a va deta~a de uman, de a simti mai intens Divinul, cu alte cuvinte, inlaturati de la inceput cele mai mici pretentii falil de parinti, fata de sot, falil de sine, falil de copii. lertati intreaga lume ~i iertati-va pe dumneavoastra in§iva. Lasa\i sa se stinga toate regretele in legatura cu trecutul, teama de viitor §i nemul\umirea falil de prezent. Opri\i cu totullogica omeneasca 315

,;('I

I~.

_J

~ \

~ J

pentru un timp. Nu va ganditi, nu faceti aprecieri, nu visati.

-

Spuneti-mi, ce este mai bine, sA-ti aminte~ti necazurile din trecut sau sA ti Ie imaginezi in viitor ~i sA Ie strAbati pastrand iubirea?

- Pentru a-ti Invinge ~i a-ti educa un sentiment, este necesar ca acesta sA ia amploare ~i sa fie activ, am spus eu. Daca va rugati, pur ~i simplu, ca supArArile pe oameni ~i divinizarea umanului sA piece din sutletul dumneavoastrn, efectul poate fi minimal, dar efortul e foarte mare. Sentimentele sunt ascunse, nu functioneaza. DacA vA imaginati suparari ~i pierderi posibile ~i vArugati pentru pAstrarea iubirii, va fi ceva mai bine. Dar sentimentele reactioneazii putin la situatiile imaginare. Atunci insA cand vA amintiti evenimente reale din trecut ~i Ie parcurgeti de zeci ~i sute de ori, det~andu-va de uman ~i avantandu-va spre Divin, schimbArile reale pot Incepe destul de repede. Exista insa IncA un remediu, mult mai eficient: sA lucrezi cu sentimentele in momentul izbucnirii lor. In clipa in care ati fost ofensat, trMat, In clipa in care ati pierdut ceva. In acest moment, concentrarea asupra pastrarii ~i sporirii iubirii, deta~area de uman ~i avantarea spre Divin va pot transforma In cateva zile. - Ce v-ar mai putea ajuta in efortul de armonizare a propriei persoane, continuu eu. Tradarea, of ens a, umilinta. Toate acestea Inseamna pierderea temporara a fericirii omene~ti. Cu cat mai adanc suntem cufundati In ea, cu atat mai dureroasa pentru noi este pierderea ei. Care sunt lucrurile care ne leaga de viata? Respiratia, hrana, plAcerea sexuala. Pe langa acestea, con~tiinta noastra, adica vointa, scopurile, plus dorintele noastre. Se poate renunta la placerile sexuale pe 0 316

durata Indelungata, ~i atunci rugaciunea va deveni mai eficienta. Se poate renunta la hrana pentru 0 vreme. Este mai greu, dar eficienta rugaciunii cre~te. Sa renunti la respiratie, chiar pentru un timp scurt, este dificil. In schimb, rugaciunea poate avea un efect de amploare In profunzime. De aceea, daca poste~ti cateva zile, apoi te rogi Intr-un regim de respiratie minimala, poti depa~i multe probleme. Nu demult, cand eu insumi am Inceput sa ma confrunt cu probleme de sanatate, am Incercat sa descopiir ceea ce face ca rugaciunea sa fie mai eficienta. Conform datelor mele, pe care am sa Ie mai verific, rezulta urmatoarele: trei luni pe an se produce 0 accelerare a tuturor proceselor la nivel subtil ~i cre~te responsabilitatea noastra pentru sentimentele, gandurile ~i comportamentulnostru. Este yorba de prima jumatate a lui februarie, prima jumatate a lui aprilie, prima jumatate a lui august. Deosebit de importanta este prima jumatate a lunii aprilie. in aceasta perioada sunt recomandabile un efort maxim indreptat spre propria armonizare ~i 0 minima orientare spre placerile omene~ti. ~ase luni pe an, omul se poate cufunda In placeri, iar 0 jumatate de an se poate deta~a de ele. Din cele ~ase luni de det~are, trei luni sunt caracterizate printr-o de~are profunda, mai radicala. Este yorba de lunile februarie, aprilie ~i august. Ianuarie, martie ~i mai sunt luni cu un grad mediu de de~are. Cufundarea In plAceri se produce In lunile iunie, iulie, septembrie, octombrie, noiembrie ~i decembrie. Afarn de aceasta, fiecare om are regimul sAu,cand el simte In ce directie este mai bine sa meargii. Totu~i, in primul rand, trebuie puse In ordine conceptia despre lume ~i sentimentele ~i, atunci, toate 317

,/(,. "

1

\

~

J ~

celelalte vor merge mai u~r. Mi-am amintit de aceasta discutie, In timp ce ma gandeam la problemele mele. Daca examinezi orice situatie complicata ca pe 0 posibilitate de a te Invinge pe tine Insuti, ca pe 0 treapta spre Divin, ca pe un prilej pentru 0 mai putemica nazuintii spre iubire, atunci ~i pierderile, ~i achizitiile reprezinm un mijloc de acumulare a iubirii Divine. Se aude 0 bataie la u~a ~i intra 0 doamna. - Care sunt problemele dumneavoastra? - 0 Intreb, dupa ce a luat locoVoi confrunta ceea ce are sa-mi povesteasca ea cu ceea ce am vazut dintr-o privire. Apoi yom cauta Impreuna 0 ie~ire din situatia creata. La prima vedere, situatia ei nu e prea strnlucita. Primul copil ar putea sa nu aiba urma~i, al doilea copil ar putea muri. De~i campul exterior al femeii Insa~i e Intr-o stare destul de buna, concentrarea asupra aptitudinilor, con~tiintei ~i vietii depa~~te de cateva ori cota mortaJa. Mai cu seama asupra vietii. Ciudat lucru, de unde i-ar putea veni 0 atilt de puternica dependentii? La un moment dat, ea a pus viata - a ei sau a altcuiva - mai presus de iubire. Femeia Incepe sa povesteasca despre sine. - Fiul meu are probleme legate de capacitalea de procreare. In plus, ma chinuie~e teama pennanenta pentru viata fiicei mele. Am impresia ca exista 0 legatura cu faptul ca m-am ocupat cu vindecarile. - Sa facem unnatorul lucru, Ii propun, am sa examinez vietile copiilor dumneavoastra ~i am sa mentionez perioadele In care se produceau agravari ale starii lor. Apoi Ie yom 318

.

compara cu data la care ati Inceput sa practicati vindecarile. Examenul a aratat ca modificarile periculoase au Inecput cu trei ani In urma, dar 0 tendintii negativa generala.exista deja de opt ani. - Cu opt ani In unna a Inceput activitatea mea de vindecatoare, a zis doamna Ingandurata, iar cu trei ani In unna am Inceput sa-i tratez pe pacienti dupa sistemul Reiki. Nu demult mi s-a propus sa tree prima treapm de initiere, dar eu am refuza!. Inainte de a Incepe sa practic sistj:mul Reiki, eu nu acceptam sa-i tratez pe bolnavii de cancer ~i de psoriazis. Acestea sunt boli karmice ~i este mai bine sa te tii la distantii de ele. Mi s-a spus Insa ca eu sunt doar un intermediar ~i ca vindecarile nu se datoreazii energiei mele, ~i atunci am prins a-i accepta pe toti bolnavii. - Pai, poti spune orice, am zis eu; daca de dumneavoastra n-ar depinde nimic. atunci oricine ar pulea deveni maestru Reiki. Pur ~i simplu, atunci ciind va giinditi ca aceasta nu este energia dumneavoastra, va este mai u~or sa va de~ti de scopuri, dorinte, de eu-J uman, iar lucrul acesta face ca energia dumneavoastra sa fie mai purn. De vindecat Insa vindecati totu~i cu energia dumneavoastra, ~i aici exism doar doua posibilitati: vindecati ori cu ajutorul eu-lui Divin, ori cu ajulorul eu-Iui uman. Eu-I Divin nici nu se maculeazii, nici nu se epuizeazii, dar tratamentul prin eu-I Divin actioneazii numai atunci ciind vindecatorul este pregatit sa-I simta In interiorul saU. Daca insa nu simtiti eu-I Divin ~i va apucati de vindecat bolnavii cu eu-I uman, incepeti rapid sa-I epuizati, lipsind de energie ~i iubire vietile dumneavoastra viitoare ~i pe urma~ii dumneavoastra. 319

/,., ,,

~ \

~ ~

Adevarata vindecare se produce astfel: mai intai, pacientul i~i schimba atitudinea falii de lume ~i falii de sine ~i renunlii pentru totdeauna la agresivitatea impotriva iubirii in sufletul sau. Apoi, el invalii sa-~i pastreze iubirea, atunci cand se naruie fericirea omeneasca ~i se zguduie temeiurile eu-Iui uman, adica viata, dorinta, con~tiinta. ~i iata ca, la a treia etapa, vindecatorul 11poate ajuta pe un astfel de om, rara a aduce vreun prejudiciu deosebit sie~i ~i pacientului. De fapt, atunci cand ati inceput sa va ocupati de vindecari, soar putea sa va fi fost date situaiii care sa va ajute sa simtiti mai intens eu-I dumneavoastra Divin. - Am primit un astfel de semn, a zis femeia. Indati! ce am inceput sa tratez ca vindecatoare, sotul meu a inceput sa se poarte cu mine mult mai rau ca inainte, ~i-a abandonat serviciul. Eu nu intelegeam ca aceasta de fapt era purificarea mea ~i ma suparam. - Spuneti-mi cum ati inceput sa vindecati, cu ajutorul mainilor? - 0 intreb. - Dupa ce am racut cursuri de bioenergetica, mi-au aparut in vis ni~te entitati ~i mi-au spus ca-i vor vindeca pe oameni prin intermediul meu. In timpul ~edintelor, eu nu raceam nimic, doar ma rugam ~i urmaream cu deta~are ce fac ei in plamd subtil. Rezultatele vindecarii erau excelente. Doream sa continuu, sa ma perfectionez in acest domeniu, de aceea, peste cativa ani, am mers la 0 ~coala Reiki. - Ati inceput sa va perfectionati latura umana ~i ati prins a uita de latura Divina. Pentru un vindecator, esentialul il reprezintii nu tehnicile de vindecare variate, ci educarea sentimentelor sale, invingerea 320

dependentei de ete. In general insa vindeditorul este 0 persoana care ia multe asupra sa ~i, pentru a rezista mai apoi acestei poveri, trebuie sa faca mult mai multe ca sii-~i salyeze sufletul. Bagandu-se de bunavoie intr-o situatie dificili!, vindecatorul se apropie de momentul in care nu mai are nici 0 scapare, dad nu va simti eu-I sau Diyin mai real decat pe cel uman. - Duceti-va sa lucrati la propria armonizare, ma adresez eu doamnei, peste 0 ora vom vedea ce perspective aveti. Femeia iese din camera, inchiziind u~ain urma sa. Ma gandesc la faptul ca toti ne apropiem de un anumit moment, ciind nu Yom mai fi in stare sa supravietuim, dad!. nu simtim eu-I nostru Divin. "Toti oamenii yor fi precum ingerii" - p~rca 1jIiazice Biblia. Diavolul apare atunci ciind uitam de originea noastra Divina ~i incepem sa consideram drept valori supreme viata, dorintele ~i con~tiinta noastra. "Apropo, ma giindesc eu, trebuie sa pun 0 capatana de usturoi pe computerul fiului meu". Usturoiul umile~te con~tiinta ~i friineaza cre~terea trufiei, reduciind astfel actiunea nociva a computerului. Ma giindesc inca 0 data cat este de important sa intelegi sensul vietii. Ciind trecusem deja de douazeci de ani ~i spuneam c~ inca n-am inteles care este sensul vietii, cei din jur clatinau din cap cu compatimire. - In general, cautarea sensului vietii ar trebui sa ia sfiir~it pe la 18-19 ani, la tine insa procesul acesta treneaza periculos. - Cum vine asta: treneaza periculos? Timp de vreo douazeci ~i cinci de ani dupa aceasta am tot Incercat sa inteleg pentru ce traiesc, de aceea nu m-am ata~at de nici 0 forma a fericirii omene~ti ~i ea nu l11i-abarat calea 321

,If"":

!

f

1,

_1

spre Divin, Abia acum iAcep sa in(eleg ca orice fericire sau nefericire omeneasca nu este altceva dedit inca un pas spre descoperirea in sine a Divinului, Pacienta mea revine, Starea ei e mult mai buna, ,dar la copiii ei nu se observa practic nici 0 schimbare,

PERSONALlTATEA $11NST1NCTELE

- Spune(i-mi, intreaba ea, ce trebuie sa fac pentro a mic~ora dependen(a copiilor mei de mine?

- Daca se vor ruga ~i vor tinde spre Divin, comportamentul dumneavoastra incorect va va afecta doar pe dumneavoastra, Oar, mai intai, inlatura(i ceea ce le-a(i dat pana la concepere, in timpul sarcinii ~i in copilarie. Atunci Ie va fi mai u~or sa simta ~i sa pastreze iubirea din sufie!. Ma uit inca 0 data la campul femeii ~i al urma~ilor ei. - De fapt, dupa cat se pare, dumneavoastra a(i ajuns deja la limita, Este pu(in probabil sa-i ajuta(i in mod real pe copiii dumneavoastra ~i pe viitorii nepo(i, rara 0 schimbare cardinala a propriei persoane: incerca(i sa sim(i(i ca, din acest moment, tot ce yeti inraptui in viata dumneavoastra ~i spre ce yeti tinde va avea un singur sens: sim(irea tot mai profunda a iubirii din sufiet, descoperirea propriului eu Divin ~i con~tientizarea eu-Iui Divin ca singura realitate,

,1(" I

Ca sa suprimi toate ata~arile, trebuie sa inlaturi dependenta,

sa- te e IIberezl de Ceea ce sta la baza fericirii ,-omene~tl. Pentru '

'

aceasta trebuie sa te ridici deasupra eu-Iul uman. ,~ceasta de spnJII1 este deta~are este pOSt' b I' la- atunci cand punctul . , . '-' depasa I t S pre Divin. Pentru a ajunge la Dlvll1, trebule sa treci I'd 01, sa lI1~e( I printr-un proces dureros de desprindere ,a ~ma~u

-

g- pastrezi iubirea cand se clatina temelUnle el. Pentru mll1e . ~ l l' mp ede ca omul reprezinta suma a trel componel ~ mal" eXIste ~I'~ a e corpu I,Spirt" " tul 0'1 sutletul Nu se putea sa , - - cauze Ie component e. Daca , in decurs de ciiteva IUI1l,cautand . " I bolii nu voi da peste nimic nou, pot socoti ca Ststemu ~ste de fi~itiv ,oi ceea ce-mi ramane este doar practica", Nu ~tla~ - tie 111 cat de naiva era convingerea mea ca a~ putea lI1,e~g '

-

totalitate lumea inconjuratoare, La inceputul secolulUl XX, fizicienii erau siguri ca tabloul lumii va ra~ane eter~ -~~,d~ relatlvlta(n ~I t I' t A poi a a parut fizica cuantica, teona nec 111 , ' " '- - - d Iumea a deve nit tluctuanta ~i imprevizlblla, ramanan, 323

1 \

~ ~

totodata, aparent stabila. Indata ce mi-a aparut certitudinea ca am inleles totul, au Inceput necazurile ~i zguduirile. Situalia era agravata de faptul ca, dobandind 0 Incredere absoluta In mine, In sistemul meu, nu catadicseam sa am 0 atitudine mai serioasa fala de pronosticurile meIe. ~i ma convingeam de fiecare data ca lumea este imprevizibila, iar lucrul acesta se Intampla, In primul rand, datorita e~ecurilor meIe In diagnosticare. Imi amintesc de un caz. De obicei, atunci cand diagnostichez campul unei persoane, un camp luminos este semnul unei mari armonii interioare. Am viizut astfel de oameni. Ei se distingeau printr-o sanatate de invidiat a corpului, sufletului ~i destinului. Odata am diagnosticat campul unei femei ~i am vazut In aura ei 0 pata lucitoare. Era viitorul ei copil. Apoi ea a ramas Insarcinata, dar copilul s-a nascut cu deficiente fizice. Campurile multor infirmi lumineaza precum campurile celor mai armonio~i oameni. Prin boala corpului se purifica sufletul. Fiind de la bun Inceput umilit In latura lui umana, un infirm dispune de mari posibilitali de aflare a Divinului. Reiese ca am viizut straturile de suprafala ale sufletului. Daca vederea mea ar fi avut cuprinderemailarga.a~fipututvedeanuefectul.ci cauza. Cu alte cuvinte, puteam repeta oricat de mult: "Corpul, spiritul ~i sufletul", dar, cat timp deta~area mea de eu-I uman era insuficienta, amploarea viziunii mele era limitata. Dupa vreo doua luni, pe cand diagnosticam problemele unei persoane, am dat peste 0 entitate dincolo de suflet. "Ciudat lucru, m-am gandit, oare poate fi ceva ~i mai vast 324

decat sufletul?" Trebuia sa cercetez cateva zeci de situalii In care aparea aceasta entitate, apoi s-o cataloghez ~i sa-i giisesc un nume. De data aceasta, totul s-a petrecut mult mai repede. Intr-o buna zi am mers Impreuna cu prietenii la tara. Acolo am hotiirat sa gatim un pilaf. Am umplut un ceaun cu carne, legume ~i orez. Era a~itii ~i In jurul ceaunului roiau nori de mu~te atrase de mirosul carnii. Fluturam furios 0 carps, Incercand sa Ie alung, dar nu folosea la nimic. Cu cat mai mult depindem de lumea Inconjuratoare, cu atat mai pulin vedem cauza unei situatii nefavorabile ~i ducem 0 luptii zadarnica Impotriva efectului. Ar fi trebuit sa ma ocup de pregatirea carnii mai departe de locul unde gateam pilaful, sa strang ambalajele ~i gunoiul ~i sa curat totul cu apa. Eu Insa m-am enervat alungand mu~tele care ma impiedicau la gatit ~i Incercand sa Ie plesnesc. Apoi am viizut ca 0 multime de mu~te intrasera in pachetulln care pana atunci se aflase carnea. Am Inchis pachetul ~i I-am aruncat In foe. Lucru ciudat, de atatea ori ucisesem mu~e mai Inainte ~i nu Incercam nici 0 senzatie de disconfort. De aceasta data Insa ~i-a tacut aparitia un sentiment neplacut. Peste un timp oarecare am simtit In corp 0 durere fizica pulsatiHi. M-am examinat ~i am viizut ca Ie-am provocat mari daune copiilor, nepolilor ~i stranepotilor. Cauza 0 constituia ata~area de aceea~i entitate enigmatica care se afla dincolo de suflet. Cat timp programul nu fusese Inca absorbit de subcon~tient, trebuia sa-mi dau seama ce am tacut incorect. Cu cat mai profund Intelegi ce nu trebuie sa faci, cu atat mai rapid se produce purificarea.

,If'i

325

.

j

\

~

-.-J Prima jumatate de ora n-a adus nici un rezultat. Am Inteles ~tuncl ca, atiita timp cat mai pastrez rama~ite de iritare ~i ura Impotfl:a ,~u~telo~, nu va surveni Intelegerea. Oupa un timp n~-am slmtlt mal bme, ceva Insa ma mai stingherea. Ca sa nu s~mt~ura fata de un alt om, trebuie sa te pui In locul lui ~i sa sllntl acele motive care II fac sa actioneze. Cand simti ca e~ti UI~acu el, agresivitatea interioara dispare. Ce Ie punea In ml~care pe mu~te atunci cand roiau In jurul meu? Instinctul perpetu.arii vietii, perpetuiirii speciei. Oaca am simtit ura ~i IfItare, mseamna ca ata~area mea de acest instinct a crescut. La baza geloziei se afla ata~area de instinctul perpetuarii vietii ~i specIe!. incerc.a~d cu aceasta ocazie un sentiment de ura ~i dorinta de a mmlCI 0 fim(ii vie, eu raceam sa sporeasca de multe ori sentimentul de gelozie la urma~ii mei ~i Ii lipseam de vitalitate. Pana la acest moment, Intregul sistem se rezuma numai la valorile umane. Oar omul este, In primul rand, un animal ~i, In general, 0 fim(ii vie. lar valorile oricarei fiinte vii se reduc cum am Inteles eu, doar la trei instincte. Primul este instinctu; aparitiei ~i mentinerii vietii. Oe el se leaga cele doua urmatoare. Al doilea este instinctul perpetuarii vietii. EI este legat de respiratie, hrana, sex. EI sta la baza familiei, a iubirii omene~tl ~i a relatiilor. AI treilea instinct este instinctul conducerii. Oaca al doilea este legat de creare, al treilea este legat ~e. dist~ugere. EI sta la baza vointei, intelectului ~i aptltudmJlor. In masura In care omul, cople~it de toate trei II1stmctele,I~i pastreaza iubirea fata de Oumnezeu, In acee~i masura, razbatand prin animal ~i uman, Incepe sa iasa la iveala Oivinu\. 326

.' Nu voi descrie acum In detaliu aceste investigatii. Cred ca nu e necesar. Mai apoi, cercetand notiunea de "om", am fost nevoit sa fonnulez notiunea de "personalitate". Exista "eu" ca personalitate care este fonnata din corpul meu fizic, cu toata complexitatea comportamentului sau In spatiu ~i timp. Exista personalitatea mea ca parte a societatii In care traiese: nationala, religioasa, sociala. Totodata, exista personalitatea ca parte a Intregii omeniri. Existii personalitatea ca totalitate a civilizatiilor din galaxia noastrii, apoi din lumea noastra, din alte lumi etc. in cele din unna, ajungem la Univers, care, la randul sau, este 0 personalitate. Oaca 11 educam pe copil Invatiindu-I sa se limiteze la propriile lui interese, comunicarea lui informationala se restrange brusc ~i dezvoltarea lui se Incetine~e. Oaca nu ~tie sa modeleze lumea Inconjuratoare ~i n-o Intelege, copilul va simti, din ce In ce mai des, frica, iritare, suparare ~i ura. Atunci, ori survine 0 Intrerupere In dezvoltarea lui ~i 0 restrangere brusca a intereselor, ori dezvoltarea lui este Insotita de un mare numar de boli ~i necazuri. Oaca 11Inva(iim pe copil sa tina cont In actiunile sale de interesele altor oameni ~i Ii atragem atentia la problemele de ordin general uman, eJ se conecteaza la campul infonnational al omenirii, iar posibilitiitile lui de modelare a lumii Inconjuratoare cresc brusc. Etica ~i moralitatea personala sunt destul de limitate. Morala sociala este mult mai ampla. Morala general umana, In mod proportional, este ~i mai ampla. Daca orientam copilul mai mult spre moralitate decat spre aptitudini, proportiile personalitatii lui crese brusc ~i el poate realiza multe In via(ii. Oaca Insa yom uita ca iubirea fa(ii de 327

/'"

~\

f ,., ..~

Dumnezeu este mai presus de oriee personalitate ~i oriee moralitate, poate avea loe 0 ere~tere a dependentei de aeestea ~i, ulterior, dezintegrarea lor. in general, dependenta omului se realizeaza prin divinizarea valorilor personale sau sociale, de aeeea ridiearea deasupra lor duee, prin eontaetul eu nivelurile superioare, la armonie. lar orientarea spre Dumnezeu permite pastrarea aeestei armonii. Eu am deseoperit un remediu exeelent pentru a-ti pune in ordine propria persoana. Daea stai noaptea 0 ora eulcat pe spate ~i prive~ti eerul instelat, are loe 0 purifieare rapida a sufletului. Apoi poti ineepe sa te rogi.

Dupa aeeste investigatii, explieatiile pe care Ie diideam

,

paeientilor eu privire la esenta evenimentelor erau deja intrueatva diferite de eele anterioare. Ce inseamna pentru noi ferieirea omeneasea? Stabilitate ~i siguran(a. Banii ne ofera posibilitatea sa maneam, sa avem 0 loeuin(ii.~i noi ne fixam pe ei punetul de sprijin. ineepem sa ne inehinam banilor, ii transformam, ea sursa de siguran(ii. ~i stabilitate, intr-un seop. Deodata, banii dispar, iar noi intelegem ea aeesta este un punet de sprijin prea ~ubred ~i observam ea banii vin atunei eand ai aptitudini. Daea vei avea ~ minte ~i aptitudini, vei avea bani. Atunei ineepem sa ' aeumulam ~i sa dezvoltam, in primul rand, aptitudinile ~i inteleetul. Daea banii ne pot fi luati, aptitudinile noastre raman mereu eu noi. Deodatii insa treburile noastre se fae praf ~i pulbere, suferim e~eeuri, suntem in~ela(i ~i ne dam seama ea niei aeestea nu sunt ve~niee. Atunei ne avantam intuitiv spre luerurile care stau la baza aptitudinilor. Aeestea sunt

.

328

spiritualitatea, nobletea, visurile, sperantele, idealurile. Apoi are loe prabu~irea idealurilor ~i a speran(elor. Atunei deplasam punetul nostru de sprijin ~i mai adane. SensuI vietii noastre il eonstituie deja etiea, moralitatea, iubirea de oameni ea suprema eomponenta a eu-Iui nostru uman. Apoi eu-I nostru uman este umilit, iar noi ineercam sa gasim un ultim punet de sprijin in eomponentele superioare ale personalitiitii noastre: eea socialii, eea general umana etc. Dorinta de a salva omenirea, de a-i ajuta pe toti oamenii de pe pamant inseamna eoneetarea personalitatii la nivelul omenirii. ~i iatA cii eu-l uman este umilit sub toate aspeetele sale. In aeest moment survine fie 0 explozie de agresivitate ea ultima tentativa de aparare, urmata de dezintegrare, fie treeerea de la eu-l uman la eu-I Divin. AeeastA trecere reprezintii procesul eel mai difieil ~i mai dureros. Noi simtim eu-I nostru Divin nu atunci eand pierdem banii sau suferim e~eeuri, ei atunei cand ne pastriim iubirea in eonditiile injosirii eelor mai sfinte ~i mai fundamenta1e valori umane. ~i, eu cat este mai dezvoltat prineipalul nostru instinct, eel al transform!rii umanului in Divin, eu atat ne este mai u~or sa invingem instinetele omene~ti.

I !

I(

_J

I

\

\

~

iNCHEIERE

Acum, cand dictez aceste randuri, mi se pare ca Incep sa dibui acel element nou tara de care nu voi putea soluliona problema dependenlei de senti mente. Cartile mele anterioare tratau tema Invingerii dependenjei de valorile materiale ~i spirituale. Corpul este legat de materie. Spiritul este legat de spaliu. Sulletul, adica sentimentele, se leaga de timp. Dependenla mea de sentimente ~i incapacitatea de a depa~i inertia emoliilor agresive aratii ca dependenla mea de timp era foarte sporita. Cu caliva ani In urma, eu am suspendat experimentele asupra timpului, fiindca am simlit ca este un lucru periculos. Acum Insa Invingerea dependenlei de timp devine 0 condilie a supravieluirii mele. A~adar, deocamdata, eu nu sunt In stare sa accept destabilizarea valorilor umane legate de timp. 0 data ce sunt dependent de timp, rezulta ca am multe pretenlii falii de el ~i, cat timp nu Ie voi Inliitura, aceasta dependenla nu se va diminua. Ne uitam deci care este prima: este regretul pentru trecut. Dorinta repetata de a muri din cauza neacceptarii evenimentelor Intamplate In trecut. Am

Inleles de ce, mai Inainte, nu-mi puteam Invinge irascibilitatea. La mij loc nu e nimic altceva decat neacceptarea intransigenta a evenimentelor Intamplate. irascibil" Ca sa vezi, nici nu-mi imaginasem macar ca "om

~i "om care regreta trecutul" Inseamna acel~i lucru ~i ca, In felul acesta, te poli ata~a de eu-I uman mult mai strans decat concentrandu-te asupra spiritualului ~i a materialului. Mai departe, nemullumirea falii de prezent, falii de situalia In care te atli Inseamna, In acel~i timp, nemullumire falii de trecut ~i fala de viitor. ~i a~a ceva am avut, destul de mult. Pe urma, teama de viitor, disprejul falii de cei care mi-au distrus planurile de viitor ~i idealurile duc, de asemenea, la cre~terea dependenlei de timp. Mai Inainte nu puteam Inlelege de ce tema viitorului, care aparea sub forma de visuri, planuri, speranle ~i idealuri, era, In ceea ce ma prive~te, imprevizibilii. Parametrul viitorului era instabil. AIMuri de el era mereu prezenta 0 informalie noua. Nu puteam Inlelege nicidecum cauza aces!ei instabilitali. Acum am Inleles. Pentru mine, acesta era doar un parametru spiritual, In realitate Insa el era, In primul rand, un parametru temporal. Atunci cand am Inceput sa scriu prima carte, modelul lumii, pentru mine, era unul material, pamantesc, iar dependenla de aceasta lume bloca posibilitatea de a ajunge la Dumnezeu. in cartile a doua ~i a patra, modelului lumii materiale i s-a substituit modelul lumii spirituale. Acum a venit timpul cand modelul lumii a Inceput sa se transforme In unul temporal. Nu ~tiu de ce, nu am senzalia ca Invingerea timpului ar putea epuiza definitiv tema eu-Iui uman ~i a valorilor umane. Am ni~te senzalii vagi In legatura cu existenla unui Univers paralel, In care timpul 331

330

.J("I

j

curge invers. Prin urmare, mai exista trepte. Am vrut acum sa rostesc: "Toate la timpullor", ~i am zambit In sinea mea. Cum va fi lumea, daca timpul se va opri? :"

RAsPUNSURI

LA

iNTREBARI

J(" ,

,

Dumneavoastra ati scris ca exista straturi informationale, cu alte cuvinte, filmele viizute, cartile citite, educatia se stratifica In noi. Toate acestea Impreuna formeaza caracterul ~i conceptia noastra despre lume ~i ne influenteazii caracterul ~i destinuL Ce fel de carti este mai bine sa citeasca copiii no~tri? Eu cred ca, Inca Inainte de a eiti carti, eopilul trebuie sa aiba idee despre lumea Ineonjuriitoare ~i despre legile Divine, despre faptul ea sensu I vietii noastre 1\reprezinta apropierea de Dumnezeu, ea lucrul eel mai important este sa vada vointa Divina In toate ~i salnteleaga ea In fata lui Dumnezeu nu exista vinovati. Ca prillcipalul semll al purerii IlU este llljosirea $i oprimarea cuiva, ci pastrarea iubirii $i bliillde{ii atullci ciind e$li oprimat $i llljosit. Copiilor trebuie sa Ii se aminteasea mai des ea se euvine 333

~ \

sa-I iubeasea pe Dumnezeu mai mult decat pe parinti, ea suseeptibilitatea duee la boli, ea nu se poate sa gandeasea mereu urat despre oameni ~i despre lumea ineonjuriitoare, ea Dumnezeu e in toate ~i ca in fiecare clipa trebuie sa eaute un prilej pentru iubire ~i blandete, ~i nu pentru supariiri ~i pretentii. Cel mai bine este sa ineeapa de la eartile sfinte fiindea, dupa lectura lor, eopilul va fi protejat impotriv~ orientiirii gre~ite pe care ar putea s-o intiilneasea in alte eiirti. Existii multi autori talentati, dar eartile lor amplifiea dependenta de uman, n-o diminueazii. Imperfeetiunea interioara a autorului trece la eititor. Cu cat este mai talentat un seriitor, eu atat mai perieuloase sunt riitiieirile lui. In tinerete ma eaptivau serierile lui Jack London. Oameni putemiei, frumo~i, mari meridionale, situatii limita. Omul poate totul. Aparea 0 senzatie de ineredere imensa in sine, in eapaeitatea de a sava~i minuni. Unele aspecte nu Ie intelegeam. De ee, pentru a se riizbuna, doi oameni i~i risca viata ~i urmarese pe eineva mai multe zile prin de~rtul de gheatii? Apoi il ueid totu~i ~i se intore aeasii satisfacuti ~i fericiti. De ee un barbat, pe care eandva I-a piiriisit 0 femeie atunci eiind, din intiimplare, 0 intiilne~te iar, nu-i aeeep~ iubirea, ei, dimpotriva, eautii s-o ofenseze ~i s-o umileasea la maximum? Oamenii putemiei, frumo~i se dovedeau a fi adesea destul de aroganti ~i riizbunatori. Apoi am eitit romanul Lupul de mare. Soar ziee ea i\ reprezintii pe barbatul ideal: 0 fortii neverosimila, 0 minte elevatii, 0 vointii de fier ~i 0 eulturii striilueitii. lar alaturi de el - al doilea erou al romanului . ' nehotiiriit ~Islab. Oar, din cine ~tie ee motive, femeia i\ iube~te tocmai pe al doilea. $i supermanul suferii 0 infriingere deplina

~

ill dragoste, apoi pe plan spiritual, eand propriul lui eehipaj i~i parase~te eapitanul rara vreo urma de regret. Dupa aeeasta urmeazii ~i illfriingerea fiziea deplina, eand boala ii imobilizeaza eorpJlI ~i mistuie lent ceea ce a mai ramas din el. Mai apoi am eitit romanul Martin Eden. Aici nu mai erau oameni frumo~i sub razele soarelui stralueitor, nici fapte eroice. Un om obi~nuit, ce-i drept, foarte inzestrat ~i cu voin(A puternica. EI traie~te deja nu pentru sine, ci pentru fericirea altora, partieipa la aetivitati revolutionare. $i el insa, nu se ~tie de ee, sufera un e~ec pe plan spiritual. EI nu vrea sa traiasca, de~i treburile ii merg bine ~i se bucura de 0 sanatate de fier. EI se sinucide, fortiindu-se sa se cufunde in adancul marii. Aceasta sinucidere nu contine nici 0 sciinteie de speran(A. Din ce cauza eroii lui Jack London au tendinte depresive ~i sinueiga~e? Din ce cauza ~i Jack London insu~i a trait 0 viata asemanatoare? Om de 0 extrema cutezan(A, el a cutreierat toata America. Imi amintese cum m-a frapat 0 intamplare din viata lui. Odata, cand nu aveau bani, el ~i prietenii sai calatoreau agata\i sub un vagon. Insotitori i de vagon, suparati, au aruneat pe ~ine 0 vergea de fier, care, saltand, ii ucidea sau ii sehilodea pe cei ce incercau sa calatoreasca astfel. EI insa a avut noroc. Daca seriitorul nu trece prin preajma mortii, ii este greu sa descrie bucuria vietii. Jack London a riscat in repetate riinduri ~i povestirile lui stralucesc de vitalitate. Mai apoi au venit celebritatea, gloria, ban ii, pe care i-a cheltuit ca sa-~i cumpere un iaht ~i sa piece intr-o calatorie. Oar acest vis frumos, nu se ~tie de ce, s-a naruit in mod inexplicabil. Au urmat depresiunea, doze tot mai mari de somnifere ~i moartea. 335

334

j

A"

\

f -.A

De-abia acum am descoperit secretul operelor acestui om talentat. Amta timp cat scriitoruI a trait cu prezentul ~i se simtea slab ~i necunoscut, sentimentele lui clocoteau ~i prin pacla umanului se intrezarea Divinul. Apoi vine faima, sentimentul puterii ~i al sigurantei, umanul acopera Divinul ~i acesta incepe sa se destrame. De la divinizarea frumusetii ~i puterii umane, autorul a ajuns, in mod firesc, la distrugerea lor. EI a incercat sa-~i invinga ratacirea, amt in carti, cat ~i in via(ii, ~i in ambele cazuri finalul a fost tragic, fiindca este imposibil sa invingi umanul rara ajutorul Divinului. in legendele Greciei ant ice se spune ca primul dintre zei, Cronos, i~i devora copiii, dar un oracol gliisuia ca fiullui il va invinge. Apropo, atunci cand m-am uitat cum arata timpul in plan subtil, aceasm entitate mi-a aparut ca 0 pasare neobi~nuita, asemanatoare unui vultur. Din cine ~tie ce motive, subcon~tientul percepe timpul ca pe 0 pasare. Zeus, care I-a invins pe Cronos, a adus pe lume neamul omenesc. Daca e sa folosim un limbaj mai simplu, omul trebuie sa invinga timpul. Timpul oricarui om talentat este mai comprimat decat al celorlalti. Cu cat mai mult se dezvolta omul, cu atat mai puternic comprima el timpul, concentrandu-I intr-un singur punct impreuna cu spatiul ~i materia. Din acest motiv, spatiul ~i timpul la pictorii ~i scriitorii talentati au caracteristici diferite de cele obi~nuite. Nivelul de generalizare a lumii inconjuratoare este la ei cu 0 treapm mai sus. De aceea pe tablourile lui Vrubel este reprezentat demonul intristat, demonul suferind, demonul cazut. Sentimentele profunde ale pictorului divinizau umanul, adica forta, puterea, mintea. Dar diavolul, demonul sunt tocmai forta ~i con~tiinta care s-au 336

considerat pe sine mai presus de iubire. Aceasm fOr(ii, la inceput, slabe~te, apoi este cuprinsa de deprimare, in srar~it se dezintegreaza ~i moare. Tablourile ~i operele pictorilor reflecta parca intr-o singura clipa intreaga lor via(ii. Cu cat este mai mare talentul pictorului, cu atat mai clar vede el ceea ce este inaccesibil unui ochi obi~nuit ~iintelegerii obi~nuite. in creatia sa, el zugrave~te calea pe care omenirea de abia incepe sa pa~easca. Tara, ca un singur organism, se dezvolta dupa acelea~i legi. La inceputul secolului XX, S.U.A. erau 0 tara cu oameni energici, inteligenti, in care clocotea viata. Nimeni nici nu se gandea macar la 0 depresie. Acolo se adunau cei mai inteligenti, mai energici ~i mai plini de viata oameni. A luat na~tere cultul omului puternic, idolatrizarea frumusetii, mintii ~i puterii omene~ti. Filmele de actiune americane, care au inundat intreaga lume in ultimii patruzeci de ani, de asemenea, impuneau admirarea ~i venerarea oamenilor puternici ~i frumo~i. Dar, in ultimii zece ani, arta americana a inceput sa se schimbe din punct de vedere calitativ. ~i iam ca in film femeia 11parase~te pe miliardarul puternic, inteligent, plin de vointa ~i se reintoarce la cel pe care-I parasise fiindca nu avea bani, dar care, in schimb, este capabil de mai multa iubire. lar cu actorii care joaca in filme rolurile unor superman-i ~i ale unor personalitati puternice incep sa se inmmple lucruri ciudate. Ei devin aIcoolici ~i incep sa consume droguri, se imbolnavesc ~i mor, ajung infirmi, adesea au de suferit copiii lor. Din ce cauza? Fiindca America se afla intr-o stare de depresie, caci divinizarea indelungata a umanului nu trece rara urma. in politica intregii (iiri ~i in gandirea majoritatii america337

;(

_J

~\

~

.~~..-

nilor mai e inca prezent cultul fortei, dar depresia, care a luat amploare, se transforma tot mai adesea intr-un program de autodistrugere, puniindu-I pe liderul comunitatii mondiale pe aceea~i treapta pe care a stat unul dintre eroii filmului Apocalipsa. Momentul-cheie al filmului iI reprezinta caracterizarea omului care se crede Dumnezeu printre oameni. Corpul ~i mintea acestui om sunt absolut sanatoase. Cel care a innebunit este sufletullui. Pentru ca omenirea sa nu simta pe propria piele faza de depresie ~i autodistrugere care se apropie, fiecare om trebuie acum sa invete cum se face trecerea de la uman la Divin. Atunci civilizatia umana va ajunge.la Dumnezeu nu treciind prin destramarea ~i pieirea umanului, ci prin invingerea lui. in masura in care depindem de sentimetUele noastre de moment, ce ne leaga de evenimentele cele mai recente, in acea masura orice imperfectiune a lumii se depune in sufletul nostru, inabu~indu-I ~i impiediciindu-i dezvoltarea. Daca la baza impulsului nostru se afla iubirea, orice am face, facem corec!. Daca la baza impulsului nostru se afla speranta, sau supararea, sau principiile, sentimentele noastre ne pot in~ela ~i obtinem altceva deciit am dori!. Trei oameni incearca stiiruitor sa-~i indeplineasca scopul. Primul se bizuie doar pe principii ~i logica, al doilea pe sperante ~i visuri, determinate de sentimentul de fericire ~i bunastare, ~i numai al treilea este motivat de mentinerea ~i sporirea sentimentului iubirii. Primul se va friinge imediat, in caz contrar se va imbolnavi sau va avea necazuri, dar nu-~i va atinge scopul. AI doilea i~i poate realiza scopul, pe urma insa va trebui sa plateasca pentru 338

aceasta cu boli ~i necazuri. AI treilea, Tara sa urmeze intotdeauna calea logica, va obtine ce dore~te Tara sa aiba probleme mai tiirziu. Nu e un lucru intiimplator ca, in pove~ti, cel care ii invinge pe toti este Priislea cel prostut. in ochii tuturor, el apare ca un prostu\, deoarece nu este insufletit nici de principii, nici de ideea de buniistare. Viata ne pune la incercare in fiecare clipa ~i noi suntem nevoiti sa pa~im mereu, fie in intiimpinarea iubirii, fie indepartiindu-ne de ea. Pot fi oare banii purtiitorii nnei informatii negative? Imi amintesc de un telefon curios, pe care I-am primit In Germania a doua zi dupa consultatii. Suna 0 tiinara doamna ~i imi comunica tulburat1i: ,

.

- Am acum In fata mea 0 bancnotii de 0 suta de marci. Tremur toata ~i sunt cuprinsa de ameteala. Ma mobilizez la maximum ~i incerc sa Inteleg ce s-a intiimpla!. Structurile ei energetice vorbesc despre 0 cre~tere brusca a at~arii de bani ~i de bunastare. Ce au a face banii ~i bunastarea? Nu Inteleg nimic. Doamna Imi poveste~te singura totul:

- Nu ~tiu de ce, mi-a venit ideea sa-mi fac 0 pieptiinatura ca a femei i de pe bancnotii. indatii ce am Tacut acest lucru, am fost cuprinsa de frisoane ~i de convulsii ~i, imediat, v-am dat telefon. Testez bancnota ~itotul devine limpede. - V-am spus ca, dupa consultatie, timp de ciiteva zile, se produce 0 puternica accelerare a proceselor, comportamentul incorect devine periculos, se amplifica nu numai plusurile, ci

339

If'"

~

J

~

~

\

, ..,..,..

~ ~ J F

~i minusurile. Hartia de 0 sutii de miirci poartii in sine un program de ata~are sporitii de bani ~i de un destin fericit ~i, respectiv, 0 agresivitate sporitii falii de oameni. Din aceastii cauzii, atunci cand ati inceput sii vii asemiinati cu chipul tipiirit, ati inceput sii vii contopiti in plan subtil cu informatia pe care 0 poartii bancnota. V-a sporit agresivitatea falii de oameni, ata~area de bani ~i de buniistare. De aceea ati ~i fost scuturatii astfel. - indatii ce mi-ati explicat, totul a trecut, a spus femeia miratii. Dupii aceastii discutie am cuut pe ganduri: "Ar fi interesant sii viid ce informatie poarta dolarul american." S-a dovedit cii bancnota de 0 suta de dolari care a circulat mai inainte purta in sine 0 agresivitate sporitii. Ea continea 0 dorinlii de moarte amplificatii de douii ori, impotriva oamenilor ~i unor grupuri de oameni, din cauza idolatriziirii idealurilor. Agresivitatea subcon~tientii continutii era de circa] 00 de unitati. in schimb, hartia de 0 sutii de dolari care circul1i acum s-a dovedit a fi nea~teptat de curatii, cu un nivel de agresivitate zero. N-am descoperit la ea nici un fel de ata~iiri. Mi s-a trezit interesul ~i a~ vrea sii ~tiu ce energeticii au banii sovietici cu imaginea lui Lenin. Ace~tia nu mai circula, dar eu sunt curios. Agresivitatea subcon~tientii continutii circa 360 de unitiiti, 0 dorinlii de lnoarte amplificatii de patru ori impotriva oamenilor ~i intregii omeniri din cauza idolatriziirii idealurilor, scopurilor ~i principii lor. Agresivitatea subcon~tientii continutii de bancnota de 0 sutii de ruble care e acum in circulatie s-a dovedit a fi de 200 de unitiiti, aceea~i cauza: principiile ~i idealurile. 340

Biletul de banca rusesc cu valoarea de cinci sute de ruble s-a dovedit a fi ~i mai rau. Agresivitatea subcon~tientii continutii este de 300 de unitiiti, in plus, 0 dorinlii de moarte amplificatii de trei ori impotriva oamenilor, din acelea~i motive: principii, scopuri ~i idealuri. Cel care prive~te banii cu aviditate absoarbe in el toatii murdiiria energetica, apoi se imbolnave~te sau prime~te lovituri din partea destinului, rara sa-~i imagineze macar de ce sunt legate acestea. S.N., in cartea a patra, dumneavoastra scrieti ca te poti ruga pentru urm~i numai atunci cand tu ins uti te-a; purificat. Cum pot; determina dadi purificarea e deplini? Imaginati-vii cii ati convenit sa va intalniti cu cineva ~i cii pentru dumneavoastra este foarte important ca aceastii persoana sa vina la timp, ea insa a intarziat cu 0 jumatate de ora. Daca v-ati pastrat blandetea interioara, este un semn ci ati

incepu!, cat de cat, sa va puneti la punct. Imaginati-viicii v-a necajit ~i v-a ofensat pe nedrept 0 persoana apropiatii, ca v-ati pierdut 0 mana sau un picior. Imaginati-va ca v-a murit 0 ruda apropiatii. inchipuiti-va ca tot ce ati sperat ~i la ce ati visat s-a niruit dintr-o data. Daca va pastrati in continuare iubirea fat1i de Dumnezeu ~i acest sentiment al iubirii luminoase ~i nesfiir~ite n-a fost zdruncinat in sufletul dumneavoastra, inseamna ca v-ati pus in ordine ~i va puteti ruga pentru urma~i. Din ce cauza toti barbatii pe care i-am iubit au ajuns peste catva timp impotenti? 341

,/ ,

f."

\ Odata a venit la mine la consulta(ie un tank in jurul lui, campul incepuse sa se contorsioneze. Este un semn mai rau chiar decat hieroglifa mor(ii. in astfel de situa(ii, in aproape toate cazurile, omul moare. Posibilitatea de a ramiine in vialii este oferita numai printr-o boala incurabilii sau prin infirmitate. La el e in desfii~urare un program de umilire a sinelui din cauza diviniziirii femeii iubite, cu alte cuvinte, placerea sexuala, idealurile, iubirea omeneasca au devenit pentru el scopuri in sine. Sufletul lui a incetat parca sa-I mai, auda pe Dumnezeu ~i aude doar poruncile femeii iubite. intrucat, pentru so(ia Jui, umanul este mult mai important decat Divinul, acest program se amplifica la el de zece ori ~i nu-i lasa ~anse de supravie(uire. - ~i ce sa fac? - intreaba descumpiinit tiinarul. - Sentimentul iubirii trebuie sa fie pentru dumneavoastra mai important decat femeia iubitii. Este necesar sa renunta(i, din cand in ciind, in sinea dumneavoastra la ceea ce va este scump, repetand ~i induplecandu-va mereu sufletul ca iubirea falii de Dumnezeu este mai importantii decat pJacerea sexuala ~i iubirea omeneasca. Prin intermediuJ respira(iei, hranei ~i sexului, noi ne ata~am foarte mult de fericirea umana, de aceea ; 0 ab(inere periodica de la toate acestea este foarte folositoare.

Odata m-a consultat un fost taximetrist. - ~ti(i, am avut mai multe femei decat fire de par in cap, a spus el. Odata, dupa ce imi schimbasem serviciul ~i conduceam un autocar, ridicandu-ma de la volan, m-am sucit cam neindemanatic ~i mi-a pocnit ceva in spate. Dupa aceasta mi-au paralizat picioarele ~i mi-a disparut complet potenta.

f

M-au examinat to(i medicii ~i au zis ca nu vad nici 0 patologie ~i ca ar trebui sa fiu sanatos. Eu ii intreb: ,,~i de ce atunci nu mi se mi~ca nimic mai jos de briiu?", iar ei door i~i desfac bra(ele a neputinlii. Am scuipat pe medici ~i m-am apucat ~u de treaM. Oupa 0 jumatate de an m-am pus pe picioore. In fiecare zi fiiceam exercilii fizice, pe eare singur Ie inventam. Dar impotenta a~ a riimas. De curand am divor(at. Am depistat cum ~i cand l11ain~eala nevasta. Ei bine, un lucru ma intereseazii: pot oare sa-mi recapat potenta? Pe atunci simteam ca nu pot descurca pana la capat aceastii situa(ie. Vedeam ca a~ea de idealuri atinge la el 700 de unitiili, adicii viitorul este pe eale sa se inchida. Vedeam ca agresivitatea falii de sine din subcon~tient ajunge la el la circa 900 de unita(i, ~i aceastii agresivitate este rezultatul ata~mentului sporit falii de cele umane.

I

- In primul rand, sa nu regreta(i cele intiimplate, sa nu Ie percepe(i ea pe 0 nenorocire. Nu trebuie sa va impotrivili naturii, ci s-o ajuta(i. Sufletul dumneavoastrii a acumulat prea multii energie in ata~mentul lui falii de tot ce este uman. Incerea(i sa-I invinge(i. Oar el nu citise ciirJile mele ~i nu ma prea inlelegea. Mai apoi, eu i-am diagnosticat ~i segmentul de via(a anterior. Ata~area extrem de putemicii de idealuri er~ rezultatul diviniziirii placerilor sexuale ~i a iubirii omene~ti. Inainte de a primi inca 0 portie de fericire umana, noi trebuie sa renunliim in giind la ea, sa acceptam eventuala ei pierdere, repetiind ca, pentru noi, orice fericire umana este un mij loc de acumulare a iubirii falii de Oumnezeu. Ca iubirea falii de Dumnezeu este pentru noi scopul suprem ~i fericirea suprema.

342

343

I I If '(.I

II I

Atunci cand primim 0 portie din aceastii fericire, trebuie sa cedam 0 parte din ea. intr-o buna zi, cuprins de curiozitate, am hotarat sa calculez cate procente trebuie sa cedezi de bunavoie, ca, de pilda, 0 mare suma de bani sa nu-li facii rau. Noi trebuie sa cedam intotdeauna ceva din fericirea umana, sa pierdem 0 parte din ea. in ceea ce prive~te iubirea omeneasca ~i placerile sexuale, acest proces arata in felul urmator: daca ai prim it fericire umana datorita relaliei cu 0 feme ie, iart1\ dinainte eventualele infidelitiili, ofense, nedreptiili din partea femeilor. Daca vei reu~i sa cedezi de bunavoie 10-15 % din fericirea umana, nu-li vor fi luate toate cele 100 de procente, impreuna cu sanatatea ~i cu viala. Fostul taximetrist nu ~tia de acest mecanism. El se plictisea de 0 femeie ~i i~i punea in gand sa cucereasca alta. Atunci cand iubirea Divina a inceput sa se stinga in sufletullui, a inceput salvarea lui prin umilirea eu-lui uman. Principala lui problema consta in faptul ca el n-a inleles ca e yorba de salvare. El pusese deja capat aventurilor sale ~i incetase sa se mai gandeasca la ele, dar sufletul lui continua, cu 0 acceleralie din ce in ce mai mare, sa se prinda de tot ce e omenesc. inainte de a-Ii realiza orice dorinlil, trebuie sa te opre~ti in fala ei ~i sa te gande~ti la iubirea falil de Dumnezeu. Atunci, din zece dorinle, cinci-~apte pot disparea ~i vor ramane trei, care ne sunt cu adevarat necesare. Fara sa ~tim acest lucru, noi ne aruncam spre dorinlele noastre, ne contopim cu ele, depindem de ele ~i, in cele din urmii, ne transformam definitiv in sclavi ai dorinlelor noastre. Atunci incepe tocirea tuturor sentimentelor, bolile ~i dezintegrarea corpului. Fiecare om a observat ca, in timpul bolii, toate simlurile devin mai asculite; acel~i lucru se intampla cand Iii post sau 344

~

1

\

cura de foame, deoarece, in aceastii perioadli, dependenta de eu-I nostru uman se diminueaza. Odata a venit la mine un cuplu de soli, care m-au rugat sa Ie diagnostichez locuinta. - Camera aceasta e curatli, am zis, indicand spre cea mai mare Inclipere de pe planul din fata mea. Planul fusese desenat de sOlie, de aceea ea reacliona mai rapid.

- Acoloe salonul, a spus ea. - in camera asta se aflli suplirarile dumneavoastra reciproce, am zis eU.

- inleleg, a spus femeia. Acesta este dormitorul copiilor. Prin urmare, In sufletele lor mai raman Inca suplirari care a~teaptil sa fie iertate. lar In camera de colo energetica e ingrozitoare, am continuat eu, campul de acolo coniine 0 multiplicatli dorintS de moarte adresatli oamenilor, din cauza divinizArii corpului omenesc. E dormitorul dumneavoastril? Nu, e buciltaria noastra. Oho, am zis, aveti 0 atitudine serioasa fatS de mancare. - Este Dare cu putintS ca toate acestea sa fie din cauza faptului ca nu mil rugam Inainte sa ptese? - a Intrebat doamna uimitA. - Nu numai atat. DacA aveti 0 dispozitie proasta, nici nu se poate sa gAtiti. Altminteri mancarea, pur ~i simplu, devine otravil. Nu demult, 0 pacientli mi-a povestit ca gAtise 0 supli ~i pusese In ea zarzavat. Maica-sa a Inceput pe toc sa bombaneascii nemultumitil. Ambele sunt ni~te firi foarte tran~ante, intransigente. Fiica s-a suparat, cat pe-aci sa ajungA la blesteme. Supli era multi\, jumatate i-au dat-o unei vecine de fa

-

-

-

345

I'"~

\

etajul de sus. Aceasta s-a chinuit toatii noaptea din cauza durerilor de burta. Ciind omul maniinca hrana cu liicomie, nu se roaga lnainte ~e ~~sa, nu line post ~i nu face foame, el nu numai ca poate mgh'.!1t~xme energetice prin intermediul miincarii, ci ~i l~i amphfica ata~area de valorile umane. Pe urma, dupa un timp oarecare, el manifestii, rara nici un ~otiv, ~ccese de gelozie, 0 lacomie inexplicabila sau aroganlii ~', da:a ~mul a devenit deja sclavul emo!iilor sale, el nu-~i poat~ '~~~nge ata~amentul sporit ~i lncep schimbari patologice, mal mta, 111caracterullui, apoi In sanatate ~i destin. Sa ne lntoarcem la autorul bile!eluJui. De obicei, barbatul iubit de 0 femeie pierde ceea ce aceasta adora la el. Daca ei Ii aduce 0 adeviiratii desratare faptul ca ~cesta este bogat, drept rezultat, el poate fie sa moara, fie sa se Imbo~naveasca, fie sa piarda banii. Daca, In subcon~tientul ei, prlnc'pala fericire pe care i-o aduce un barbat constii In placerea sexuala, barbatul foarte dependent de emo!iile sale fie moare, fie sufera de 0 boala grea, fie devine impotent. Daca el ~epmde mai pu!in de sentimentele sale, atunci, din partea lui, '~I fac apari!ia infidelita!ile, bolile venerice, barbatullncepe sa se p~arte ca un huligan, s-o napastuiasca ~j s-o lnjoseasca pe feme,e, sa se lntiilneasca mai rar cu ea, salviindu-se astfel pe sme ~I pe ea. Daca dependenta barbatului de ce/e umane este mica, cea care se poate 1mbolnavi ~i muri este femeia care se agalii de el. Prin descoperirea Divinului In sufietele noastre, noi . '~,qoram dependenta de emotiile noastre, de fericirea umana ~', atunci, prin starea noastrii interioara, nu Ii ucidem pe cei pe 346

~

]" I

care Ii iubim, ci, dimpotriva, Ii ajutiim. Sotul meu are 40 de ani. In rJeCare zi gAsese, in divene

ascunzifuri, literaturi ,i easete video super-erotiee ,i pornografiee noi. Triim de parcii am fi frate ,i sori. Nu avem relatii intime. Nu avem eopii. Cisnieia noastri dureazA de nouB ani. Conform aetelor suntem divortati. Se va sehimba oare starea noastri, dad yom legaliza din nou relatia noastri ,i voi purta numele sotului? . leri am fost la eonferinta dumneavoastri, iar astizi sotul meu s-a imholnBvit ,i nu s-a dus la servieiu,

At~area dumneavoastrade iubirea mnani, idealuri ,i relatii de~e"e de ~pte ori' cota mortala, Daca sotul dumneavoastra soar aprinde de dorinli sexuala ,i de iubire omeneaseA fali de dumneavoastrii, lntr-o situa!ie obi,nuitA, el, probabil, ar muri. Atunci ciind un om se a~eazi de valorile spirituale superioare, el are doua cAide salvare: fie sa renunte la valorile spirituale ,i sa se arunee spre cele materia Ie, ceea ce echilibreazA situatia pentru 0 vreme, lipsind de energie structurile spirituale, cu alte cuvinte, calea celui sarae cu duhul, fie sa inceree sa lnvinga aliit valorile spirituale, cat ,i pe cele materiale, Invingiind sentimentele omene,ti in nAzuinta sa spre Divin. Acum. campul dumneavoastra e lntr-o stare mult mai buna ca lnainte. Axarea mortalA pe iubirea omeneascii a dispiirut.

Ati pomi! pe calea Divina ,i, imediat, au ,i Inceput sehimbiiri. benefice In emo!iile de profunzimeale sotului dumneavoastrii. EI nu mai trebuie sa renun!e la manifestArilespirituale ale 347

;"'

.'.

~

.,

f

J iubirii omene~ti~i sa se arunce spre manifestiirileei materiale. A inceput inchiderea orientarii lui spre placerile trupe~ti, de aceea el s-a imbolnavit. in masura In care yeti continua sa avansali pe calea spre Oumnezeu, va yeti pune treptat la punct pe dumneavoastrii ~i pe sotul dumneavoastrii, apoi pe copii ~i pe nepoli. Atunci vor fi posibile atat 0 ciisnicie armonioasa, cat ~i venirea pe lume a copiilor. Sunt boloavi de psoriazis de la varsta de 22 de ani. Cind eram studeoti la medicioi, ou voiam oici mai mult, oici mai putin decat sa ajuog mioistrul ocrotirii sanitipi. Acum Ou ma mai frimanta asemeoea gaoduri. Psoriazisul iosi oU'mi trece. Ce si fac? in sUbcon~tient, agresivitatea dumneavoastrii fa(ii de oameni este de circa 800 de unitiiti. Concentrarea spre un destin fericit, principii ~i idealuri depa~e~te de zece ori nivelul periculos. Luati aminte: erati studentii la medicina, dar visati sa ajungeti ~i medic ~i functionar, cu alte cuvinte, sa conduceti oamenii, sii vii realizati, prin intermediul lor, scopurile, ca sa simtiti ~i mai mult importanta eu-Iui dumneavoastrii uman. Oumneavoastrii Incercati sii controlati orice situatie mult mai mult decat este admisibil. intelegeti odatii cii este imposibil sa-i conduci pe oameni. Pe planul interior, Incercand sa conduceti un om, dumneavoastrii Incercati sa conduceti Universul ~i pe Oumnezeu. Aceasta Inseamna boli ~i moarte, ca franare a unui proces nefiresc. Nu conducem noi, ei se conduce Prin noi. Nu facem noi. ci se face prin noi. Cu cat mai mult Oivin este cuprins in mine ~i cu cat mai mult corespund

~'

dorintele mele eu.lui meu Divin, cu atiit mai mari sunt posibilitiitile care se deschid In fata eu-Iui meu uman. £u-I uman poate fi condus numai la nivelul cel mai superficial. Aceasta tendin(ii nu humai ca nu este periculoasii, ci, dimpotriva, este 0 necesitate. Oaca, In procesul conducerii, simtiti nemultumire, iritare sau sunteti tentat sii condamnati, este un semn ca Incercati sa conduceti nu numai din exterior, ci ~i In interior. Cu cat mai mult loc ocupii Oivinul In dorintele dumneavoastrii, cu atat mai u~or ~i fira efort se realizeazii ele. Cu ciit este mai mare concentrarea asupra umanului In sentimentele dumneavoastrii, cu atat mai greu ~i mai chinuitor se realizeazii ele in via(ii ~i cu aliit mai mari sunt Indarjirea ~i problemele cu care se confrunta omul mai apoi. Noi conducem lumea, In primul rand, prin starea noastra interioarii. Concentriindu-ne asupra iubirii Divine, ne vom realiza u~or tOate dorintele. Oaca umanul acoperii Divinul, orice dorin(ii de-a noastra i~i va croi drum prin ura ~i sange. incercati sa renuntati 0 vreme la toate formele de conducere a altor oameni. incercati, pentru Inceput, sa respectati 0 regula simpla: nu va justificati niciodatii in fata nimanui ~i niciodatii nu invinuiti pe nimeni de nimic. Cat timp nu apar senti mente noi, Incercati sa conduceti lumea numai prin iubire. Schimbati-va interior ~i se va schimb,a situatia ~i lumea In jurul dumneavoastra. incepeti cu lucruri marunte ~i Incercati sa Ie faceti fa(ii. Nu demult m-a sunat un prieten. - ~tii ceva, ieri a fost cat pe-aei sa-mi pierd viata, a spus el. Am suferit 0 leziune grava. am fost fira cuno~tintii 0 ora

348 349

If"'"

!

\.

f ~.

intreagiL Inca 0 data mi-ai salvat viata. Daca nu m-ai fi sunat cu cateva ziIe in urma ~i nu mi-ai fi spus care sunt problemele meIe, n-a~ fi inceput sa lucrez la propria mea armonizare ~i puteam fi acum infirm sau mort. - Tu nu intelegi un lucru, i-am spus. Te rogi, ii ierti pe toti, e~ti gata in orice moment Sa dai ce ai, dar, in acela~i timp, incerci, in profunzime, sa-i conduci pe alti oameni. Ai in subordine cateva mii de oameni ~i vrei sa-i refaci dupa chipul ~i asemanarea ta, chipurile, dorindu-Ie binele. Cand lucrul acesta nu-ti reu~e~te, te simti intotdeauna iritat ~i nemultumit de "actiunile lor incorecte ~i proste~ti". Starea interioara a conducatorului este mult mai importanta deciit orice actiuni ale lui. Orice actiune este 0 parghie, iar starea interioara a omului decide daca aceasta parghie iI va strivi sau iI va ajuta sa urce mal sus. - ~i ce sa fac atunci? - m-a intrebat el. Sa nu-i conduc pe oameni? - Sa-i conduci, dar s-o faci corect. In primul rand, sa-ti ameliorezi starea interioara. Pe om iI poti conduce din exterior, in interior insa nu se poate. Conducand, nu trebuie sa-i faci pe oameni dependenti de tine. Atiirna-ti pe perete trei lozinci. - A~a, a~a, aud in receptor, mai rar, vreau sa notez. - Prima: fiecare om are dreptul sa nu-mi fie asemanator. A doua: fiecare om are destinul sau. A treia: fiecare om este condus de Dumnezeu. Umanul evolueazii atiita timp cat prin el transpare Divinul. In masura in care actiunile noastre sunt determinate, in primul rand, de iubirea fa(i\ de Dumnezeu, de nilzuin(a de a spori aceasta iubire, noi facem corpul nostru, situatia ~i lumea din 350

jurul nostru sa fie minunate. Cum sa iubesc, daca nu-L simt ~i nu-L inteleg pe Dumnezeu, de~i vreau? Toti iI purtam in noi pe Dumnezeu. Eu-I nostru Divin este etem, el este cuprins in Dumnezeu ~i in iubire. Intre eu-I uman ~i eu-I Divin exista verigi intermediare ~i, pe parcursul vietii, noi incercam mereu sa ajungem pe aceste verigi ~i trepte de la eu-I uman la eu-I Divin. Pe masura ce ne deta~am de uman, logica umana slabe~te, iar importan!a treburilor noastre cotidiene scade. Con~tiinta trece pe locul al doilea. Pe masura ce ne mi~cam mai departe, importanta tuturor emotiilor ~i sentimentelor noastre scade ~i noi incetam treptat sa depindem nu numai de con~tiinta, ci ~i de emotiile noastre. Prin urmare, in masura in care, periodic, blocam logica umana, adicil evaluarea ~i analiza situatiilor, In masura in care incetilm sa regretilm trecutul ~i sa ne facem griji in legatura cu yiitorul, in masura in care ne straduin1 sa avem 0 atitudine mai lejera fa(i\ de oricare dintre problemele noastre, sprijinindu-ne pe iubire ~i blandete, in aceea~i masura ne este mai u~or sa transformam iubirea omeneasca in iubire Divina. Odata i-am spus unei paciente: - Daca ati dat de necaz, fixati timpul ~i nu dati nici 0 apreciere situatiei macar in primele trei ore. Indata ce vi se isca vreun gand, repetati: "Doamne, toate sunt dupil voia Ta", pastrand iubirea ~i Tarila cauta vinovati. In masura in care yeti considera orice necaz drept 0 posibilitate de autoarmonizare, vii va fi mai u~or sa va deta~ati de importanta eu-Iui uman. 351

/

J

J

\

f ,.

Imaginati-va cele mai mari suparari pe care Ie puteti avea in vialii ~i imaginati-va ca sunteti un nou-nascut. in acest moment sunteti alcatuit numai din iubire, sunteti lipsit de importanta: parcurgeti toate situatiile ramanand In aceasta stare. Concentrati-va asupra sinceritiitii, slabiciunii, ~i lipsei dumneavoastra de aparare. Atunci va va fi mai u~or sa simtiti ~i sa pastrati iubirea in suflet. Daca va Indragostiti de cineva, fiti absolut sincer ~i lipsit de aparare. Pentru ca iubirea omeneasca sa se transforme in iubire Divina, trebuie sa renuntati la pretentii, conditii, regrete ~itemeri. Mai exista un aspect. lubirea fata de Dumnezeu da na~tere iubirii falii de oameni ~i falii de lume. lubirea fata de Dumnezeu este izvorul care alimenteaza raule\ul iubirii falii de oameni ~i este un izvor nesecat. Cu cat mai multa iubire omeneasca oferim, cu atat mai multa iubire Divina primim In sufletele noastre. Cel caruia ii este ru~ine sa-~i manifeste iubirea, care impiedica manifestarea ei I~i transforma rauletul intr-o baltii. lubirea omeneasca stagneaza ~ivine tot mai putina iubire Divina. Daca Ie repetam adesea copiilor no~tri ca ii iubim, daca ii mangaiem ~i ii sarutam, noi ajutam sufletele lor sa simtii impulsurile de raspuns ale iubirii. Dependenta de valorile umane se amplifica, atunci cand slabe~te manifestarea iubirii din suflet, cu alte cuvinte, cu cat mai multii iubire ~i blandete oferim lumii lnconjuratoare, cu atilt mai putin depindem de ea. Oricate ata~ari am inliitura, nu yom invinge atractia eu-Iui uman, cat timp nu yom incepe sa oferim iubire. Copilul care, in copilarie, n-a avut parte de suficientii iubire ~i n-a fost invatat sa creada in Dumnezeu incepe sa se inchine acelor 352

lucruri omene~ti care Ii sunt apropiate. ~i, pentru a Ie avea in proprietatea sa, el este gata sa comita crime. Acum 0 luna ma intorceam din lalta la Petersburg cu trenul ~i citeam un ziar din Voronej. in ziar era relatat cazul unui adolescent, ai carui parinti erau oameni de afaceri. EI voia foarte mult sa devina posesorul ma~inii tatalui sau ~i, pentru a 0 obtine, a angajat ni~te uciga~i. Ziarul cita cuvintele lui: "Cand 0 sa-I ucideti pe tata, s-o ucideti, totodata, ~i pe mama. Pisica sa n-o ucideti, eu 0 iubesc". Tragedia care s-a petrecut in aceasta familie este, in primul rand, 0 tragedie a intregii noastre societati ~ia tarii noastre. Timp de decenii, noi am invatat ura de clasa ~i dispretul falii de du~mani. Ne-am inchinat unui viitor luminos ~i satul ~i, treptat, ne-am dezvatat sa iubim ~i sa iertam ~i am Incetat sa-i Invaliim aceste lucruri pe copii no~tri. ,,~i inca din pricina calcarii multor legi in oameni se race~te iubirea". Imi amintesc aceste cuvinte ale lui Hristos de fiecare datii cand citesc statisticile. Ne tot punem intrebarea: "Oare cand va lua sta~it haosul din Rusia?" Probabil, atunci cand, in locul urii ~i al cautarii celor vinovati, se va lntoarce in sufletele noastre tot ce trebuia sa fie in ele dintotdeauna. Atunci, sotiile vor incepe sa-~i ierte sotii ~i din iubirea Divina se va na~te 0 iubire umana armonioasa ~i frumoasa.

;('

J

,

f J

Sa fii sanatos e un lucru simplu ~tiinta ~i religia «La Inceput a fost cuvantu\>, Divinizarea sentimentelor umane Conexiuni Ie Viitorul ~i noi Cele doua repere ale fericirii constante Perceptia lumii Personalitatea ~i instinctele Incheiere Raspunsuri la Intrebari "

CUPRINS

Introducere """"'''''''''''''''''' '''' Cum Ie putem acorda sprijin psihologic elevilor din clasele superioare Situatia de stres In viata adolescentului. Definitie ~i tipologie Controlul asupra situatiei Erori de diagnosticare Personalitatea '"'''''''''''''''''''''''''''''''''''''' Atitudinea fat3 de practica de vindeciitor Purificarea Purificarea karmei Starea liiuntricii Educarea sentimentelor Logica Egiptul...

/'

7 26 39 57 60 69 84

88 104 120 128 148 ] 61 Tn:::ipta a patra ................................................................ 179 !) iagnosticarea ............. 193 """"""'''''''''''''''''' Egiptul. Kalawi ............................................................... ]98 354

206 219 234 242 247 265 273 295 323 330 333