593

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIŢANU”

Cu titlu de manuscris CZU: 613.6:004:621.395 TIHON Aliona ESTIMAREA FIZIOLOGO-IGIENICĂ A CONDIŢIILOR DE MUNCĂ CU COMPUTERELE ALE ANGAJAŢILOR DIN TELECOMUNICAŢII LA DIFERITE ETAPE ALE CICLULUI DE MUNCĂ 14.00.07 – Igiena Teză de doctor în medicină Conducător ştiinţific OSTROFEŢ Gheorghe dr.hab.med. _____________ conf.universitar Autor: TIHON Aliona

CHIŞINĂU – 2008

_______________

2

LISTA ABREVIERILOR ♦ CC – Centrul de calcul ♦ SI – Serviciul de informaţie ♦ VT – videoterminale ♦ SNC – sistemul nervos central ♦ TF – tremorul fiziologic al mâinilor ♦ SCV – sistemul cardiovascular ♦ FCC – frecvenţa contracţiilor cardiace ♦ TS – tensiunea arterială sistolică ♦ TD – tensiunea diastolică ♦ TP – tensiunea arterială pulsatilă ♦ VS – volumul sistolic, debitul sistolic ♦ MVC – minut-volumul cardiac ♦ ORL – otorinolaringologie ♦ MITM – morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă ♦ MS al RM – Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova ♦ PLRV – perioada latentă a reacţiei vizuale ♦ PLRA – perioada latentă a reacţiei auditive ♦ IQ – indicele Quass ♦ ВЦ – вычислительный центр ♦ ИЦ – информационный центр ♦ ЦНС – центральная нервная система ♦ ССС – сердечно-сосудистая система ♦ ЗВУТ – заболевания с временной утратой трудоспособности

3

CUPRINS pagina LISTA ABREVIERILOR………….………..........……………………………………….......…....2

INTRODUCERE…………………...............………………………………………………………..5 CAPITOLUL I PROBLEMELE COMPUTERE (Reviul

STRINGENTE ALE IGIENEI

ŞI

FIZIOLOGIEI

MUNCII

OPERATORILOR LA

literaturii)……….……………….......…….....................................11

CAPITOLUL II MATERIALUL

ŞI METODELE DE CERCETARE, ARGUMENTAREA LOR,

VOLUMUL INVESTIGAŢIILOR…………………….…………...………………………22

2.1. Metodele de determinare a factorilor mediului ocupaţional......................................................22 2.2. Metodele de determinare a reacţiei organismului la acţiunea condiţiilor de muncă..…….23 2.3. Volumul investigaţiilor efectuate.............................................................................................28

CAPITOLUL III ANALIZA

COMPARATIVĂ A CARACTERISTICILOR PROFESIOGRAFICE ŞI A

FACTORILOR MEDIULUI OCUPAŢIONAL………………..……………………...........29

3.1. Caracteristica profesiografică ..................................................................................................29 3.2. Analiza igienică a factorilor mediului de producere.................................................................32

CAPITOLUL IV CARACTERISTICA COMPARATIVĂ OPERATORII CC ŞI

ŞI ESTIMAREA INDICILOR FIZIOLOGICI LA

SI..................................................................................................43

4.1. Caracteristica comparativă şi estimarea cronometrajului, deviaţiilor fiziologice la operatorii CC şi SI în dinamica zilei de muncă la începutul ciclului de lucru.......................43 4.1.1. Estimarea cronometrajului...........................................................................................43 4.1.2. Estimarea modificărilor analizatorilor vizuali şi auditivi............................................47 4.1.3. Estimarea indicatorilor activităţii cardiace ...............................................................52 4.1.4. Caracteristica comparativă şi estimarea tremorului fiziologic al mâinilor............58 4.2. Caracteristica comparativă şi estimarea dinamicii cronometrajului şi a deviaţiilor fiziologice la operatorii CC şi SI la mijlocul ciclurilor de lucru……….………………………….........59

4

4.2.1. Estimarea cronometrajului...........................................................................................59 4.2.2. Dinamica modificărilor analizatorilor vizual şi auditiv...............................................61 4.2.3. Estimarea devierilor fiziologice ale sistemului cardiovascular....................................63 4.2.4. Estimarea tremorului fiziologic al mâinilor ................................................................66 4.3. Caracteristica

comparativă

şi estimarea cronometrajului, deviaţiilor fiziologice,

a modificărilor biochimice în organismul operatorilor CC şi SI la sfârşitul ciclului de lucru................................................................................................................................67 4.3.1. Estimarea datelor cronometrajului ..............................................................................68 4.3.2. Dinamica modificărilor analizatorilor vizual şi auditiv ..............................................69 4.3.3. Estimarea devierilor fiziologice ale sistemului cardiovascular....................................74 4.3.4. Estimarea tremorului fiziologic al mâinilor.................................................................78 4.3.5. Analiza rezultatelor investigaţiilor biochimice............................................................80 4.3.6. Gradul de corelare a factorilor mediului ocupaţional şi a stării funcţionale a operatorilor CC şi SI..............................................................................................................82

CAPITOLUL V CARACTERISTICA MORBIDITĂŢII CU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ LA OPERATORII CC ŞI SI .......................................................................................... 83

5.1. După formele de evidenţă (F – 16 ITM)…………………………………………...83 5.2. După certificatele de concediu de boală……………………...…………………….86 Încheiere…………….………………………………………………………………………..........94 Concluzii………….………..……………………………….…………………………..………...104 Recomandări practice……………....………………………...…………………………………...106 Bibliografie……………..…………………..…………...……………………………..…………108 Rezumat………………………………………………………………………………...…………124 Summary………………………………………………………..…………………….……………125 Резюме…………………………………………………………..………………………………...126 Anexe………………………………………………………………………………..…………….127

5

INTRODUCERE Actualitatea temei. Asigurarea sănătăţii populaţiei constitue unul din obiectivele principale,pentru a cărui realizare se întreprind măsuri complexe – economice, sociale, culturale şi sanitare – integrate în planul unic de dezvoltare economico-socială [67].O asemenea situaţie este caracteristică pentru Centrele de calcul (CC) şi pentru Serviciul de informaţie (SI) din telecomunicaţii [35, 73].Computerizarea, de regulă, conduce la reducerea apariţiei morbidităţii profesionale, deoarece construcţia computerelor, aflată mereu în schimbare, asigură condiţii mai favorabile de muncă, fapt ce sporeşte productivitatea la aceste obiecte. Drept particularitate fundamentală a profilaxiei primare este depistarea cât mai rapidă a factorilor de risc. În investigaţiile efectuate am constatat că la lucrul cu computerele aceşti factori sunt de mică intensitate, dar după cum confirmă unii autori, acumularea lor va genera diverse modificări ale stării funcţionale ale organismului şi apariţia morbidităţii [9]. Deci sunt necesare măsuri ce anticipează ofensiva unei profilaxii secundare, prin urmare, şi profilaxia unei patologii [ 33, 132]. Evident, asemenea atitudine în raport cu trecerea stărilor morbide dintr-o stare în alta este caracteristică nu doar pentru persoanele care activează în telecomunicaţii, dar şi pentru un cerc mult mai larg de muncitori care lucrează la computere. Faptul acesta denotă că profilaxia primară şi secundară constituie o problemă de stat, ce are drept scop grija faţă de sănătatea lucrătorilor, deşi şi faţă de păstrarea potenţialului de muncă în economia naţională a ţării [40, 58]. În Republica Moldova, obiectele CC şi SI sunt răspândite pe larg, iar oamenii care activează în cadrul lor au nevoe de a fi protejaţi de influenţa condiţiilor nefavorabile de muncă. Studierea acestor condiţii de muncă poate fi asigurată

de asemenea prin efectuarea investigaţiilor

socioigienice privind starea sănătăţii celor care lucrează la computere, ţinându-se cont de structura procesului de muncă, şi anume: de consecutivitatea om – computer – mediu – structura (etapele) procesului de muncă [33, 37, 54]. Deşi, la etapa actuală, este necesar de a efectua aprecierea comparativă a indicilor igienici, fiziologo-igienici, la fel şi cercetarea comparativă a structurii morbidităţii acestei categorii de muncitori argumentarea elaborarea diferenţiate a măsurilor de prevenţie [60, 61]. Concomitent, este necesar de asemenea, de a cunoaşte factorii profesionali de producere, a prezenta caracteristica profesiografică detaliată a specialiştilor, operatorilor şi a lucrătorilor ocupaţi atât în CC, cât şi în SI. Actualitatea investigaţiilor la care ne referim este argumentată prin faptul că rezultatele a astfel de cercetări comparative, efectuate pe etape, ale condiţiilor de muncă în diferite departamente

6

din Serviciul telecomunicaţiilor, practic, nu este reflectată îndeajuns în literatura accesibilă de profil. Investigaţiile social-igienice referitoare la SI au fost descrise în mod detaliat de către Ostrofeţ Gheorghe [28], care invocă date privind cercetările fiziologo-igienice ce permit de a lua cunoştinţă de stările prepatologice ale operatorilor care lucrează la computere. În baza acestor cercetări ştiinţifice, au fost propuse spre implementare în ramura respectivă, regimurile de muncă şi odihnă raţionale. A fost studiată problema morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a operatorilor SI, conform reviziei a 10-a, pentru acest contingent de lucrători au fost elaborate acţiuni şi măsuri de profilaxie. Criteriul ştiinţific aplicat aspectului descris va permite în viitor Serviciului medicinei preventive să efectueze investigaţii diferenţiate în fiecare din ramurile menţionate ale economiei naţionale, ţinându-se cont de diverşi factori, care exercită influenţă asupra sănătăţii operatorilor, structurii (etapelor) procesului de muncă, şi să contribuie la elaborarea diferenţiată a unor măsuri de profilaxie. Concomitent, actualitatea investigaţiilor respective rezidă în faptul că medicina curativă nu dispune de criterii bine determinate pentru diagnosticarea stărilor premorbide, când acestea sunt reversibile. Cele menţionate argumentează necesitatea efectuării prezentului studiu, care corespunde dispoziţiei Ministerului Sănătăţii din 17 octombrie 2004 nr.01-9/2874; demersului nr. 105 din 29.06.2006 al Federaţiei sindicatelor lucrătorilor din telecomunicaţii din Republica Moldova. SCOPUL LUCRĂRII: evaluarea fiziologo-igienică comparativă a stării de sănătate a operatorilor CC şi SI în relaţie cu condiţiile de muncă şi elaborarea acţiunilor de profilaxie primară. OBIECTIVELE LUCRĂRII Pentru realizarea scopului au fost trasate următoarele obiective: 1. Cercetarea şi analiza condiţiilor sanitaro-igienice de muncă, a factorilor mediului ocupaţional, particularităţilor specifice acestui tip de activitate profesională. 2. Evaluarea igienică comparativă a particularităţilor profesiografice ale operatorilor CC şi SI, care lucrează la computere. 3. Evidenţierea comparativă a particularităţilor cronometrării şi a modificărilor fiziologice funcţionale ale organismului operatorilor CC şi SI, a capacităţii muncii conform etapelor procesului de muncă. 4. Studierea comparativă a MITM a operatorilor CC şi SI. 5. Argumentarea elaborarea şi măsurilor de asanare a condiţiilor de muncă şi de profilaxie primară.

7

SUPORTUL METODOLOGIC ŞI TEORETICO-ŞTIINŢIFIC Obiecte principale de studii în cercetarea noastră au servit CC şi SI din telecomunicaţii, sistemul de organizare a activităţii operatorilor, procesul tehnologic, condiţiile de muncă, datele statistice despre ITM. Algoritmul şi setul de metode, procedeele folosite în actuala lucrare sunt determinate de scopul şi obiectivele programului de studiu. Analiza şi cercetarea în dinamică a modificărilor fiziologice şi a stării de sănătate asociate condiţiilor de muncă se bazează pe acumularea, examinarea şi prelucrarea volumului de informaţii pe o perioada de 5 ani: caracteristica condiţiilor de muncă în sfera ocupaţională (microclimatul, undele electromagnetice, nivelul acustic, iluminatul etc.); indicii profesiografici, indicii morbidităţii operatorilor cu incapacitate temporară de muncă (a.a.2001-2005); indicii de producţie care caracterizează productivitatea muncii operatorilor; indicii care caracterizează modificările fiziologice ale sistemelor nervos central, cardiovascular, neuromuscular; anchetarea operatorilor cu scopul de a aprecia subiectiv starea de sănătate a lor în diverse etape de activitate. Suportul metodologic în cercetările prezentate este asigurat prin utilizarea metodelor expuse în lucrările: [104, 105, 145] «Электростатические поля. Допустимые уровни на рабочих местах и требования к проведению контроля» (ГОСТ 12.0.045–84); «Электромагнитные поля радиочастот. Допустимые уровни на рабочих местах и требования к проведению контроля» (ГОСТ 12.1.006–84); «Методы измерения шума на рабочих местах» (ГОСТ 12.1.050–86); [195] „Igiena”, Ostrofeţ

Gh.şi coaut., 1994; „Analiza corelaţiei şi regresiei”,

Popuşoi E., Antonişin I., Chişinău, 1994; «Электромагнитные излучения радиочастотного диапазона» (СанПиН 2.2.4/2.2.1.8.055–96); «Гигиенические требования к микроклимату производствен-ных помещений» (СанПиН 2.2.4.548–96); «Естественное и искусственное освeщение» (СниП 11–11–79,1980); „Evaluarea iluminării la locul de muncă” (МУ 2.2.4.706–98); [8, 19, 68] «Снижение временной нетрудоспособности на промышленных предприятиях» (Кучерин Н.А.,1991); „Méthodes statisticus des sondages” (Grosbras J.M., 1997); „Statistica” (Jaba E.,1998); [173] «Экологический мониторинг: проблемы и решения» (Опополь Н., Коробов Р., 2001). Ca reper tehnic au servit computerele „Pentium III”. A fost utilizată reţeaua informaţională „Internet” şi „Medline” în domeniul medicinei şi fiziologiei muncii.

8

INOVAŢIA ŞTIINŢIFICĂ A LUCRĂRII A fost realizat, un studiu complex al condiţiilor şi specificului de muncă al operatorilor CC şi SI;

au fost evaluate şi analizate condiţiile de muncă şi factorii a căror intensitate mică

influenţează nemijlocit asupra operatorilor implicaţi în muncă, reacţiile fiziologice ale organismului la influenţa condiţiilor de muncă,şi a etapelor procesului de muncă şi indicilor de producţie; au fost clasificate condiţiile de muncă după criteriile igienice. A fost completat manualul „Curs de igienă”, Ostrofeţ Gh., (1998) cu capitolul „Igiena muncii cu computerele”. Caracterul inovaţional al lucrării se constată prin faptul că pentru prima dată în R. Moldova: 1. A fost stabilit că asupra organismului operatorilor CC şi SI influenţează câmpurile electromagnetice (5,0-1,0 V/m), radiaţiile ionizante (0,02 µR/s.), câmpul electrostatic (9,0-20,0 K/m), zgomotul (55-60 dBA), condiţiile microclimatice (temperatura 21,0-25,6°C), umiditatea relativă (44,0-66,0 %), viteza curenţilor de aer (0,04-0,84 m/sec.). Toţi aceşti factori fac parte din grupul factorilor de mică intensitate. 2. A fost studiată profesiograma procesului de lucru al operatorilor CC şi SI care utilizează computerul: – au fost determinate condiţiile de muncă nefavorabile, care induc modificări ale stării funcţionale a organismului şi ale capacităţii de muncă a operatorilor CC şi SI; – a fost efectuată estimarea comparativă a modificărilor funcţionale nefavorabile, a apariţiei afecţiunilor prepatologice în funcţie de structura om–computer–mediu ocupaţional – etapele procesului de muncă; – a fost elaborată clasificarea proceselor de muncă după criteriile igienice de clasificare a condiţiilor de muncă; – au fost obţinute date noi privind morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă a operatorilor CC şi SI; – au fost elaborate măsuri adecvate de profilaxie primară cu scopul de a preveni oboseala precoce şi de a menţine capacitatea de muncă. SEMNIFICAŢIA TEORETICĂ ŞI VALOAREA APLICATIVĂ A LUCRĂRII Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au valoare teoretică şi aplicativă. Ele demonstrează că operatorul recepţionează un volum mare şi divers de informaţie. Prin aceasta, SNC suportă cele mai mari solicitări; cresc exigenţele faţă de funcţia analizatorilor, a sistemului cardiovascular. Structura (etapele) procesului de muncă – a operatorilor CC şi SI, factorii de mică intensitate determinaţi pot influenţa asupra organismului o perioadă de timp îndelungată, pot să contribuie la dezvoltarea stărilor prepatologice (premorbide) şi, în ultimă instanţă, la dezvoltarea stărilor patologice ale

9

operatorilor. Conform criteriilor igienice de clasificare a condiţiilor de muncă, a fost elaborată clasificarea proceselor de muncă, apreciată solicitarea muncii ce depinde de structura zilei de muncă şi a săptămânii de muncă, utilizându-se în acest scop indicii productivităţii muncii, impulsurile fiziologice şi intensitatea muncii. Analiza MITM este necesară pentru a argumenta măsurile profilactice, care vor preveni dezvoltarea stărilor premorbide ale operatorilor CC şi SI. Au fost elaborate şi argumentate recomandările privind igiena muncii operatorilor la videoterminale. Valoarea aplicativă a lucrării include: – determinarea indicilor stării funcţionale a sistemelor organismului operatorilor şi a MITM ca punct de reper pentru elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenţie; – determinarea condiţiilor de muncă în funcţie de structura (etapele) procesului de muncă al operatorilor CC şi SI; – argumentarea ştiinţifică a recomandărilor privind igiena muncii operatorilor la videoterminale. Toate acestea sunt expuse în „Recomandările metodice cu privire la medicina muncii operatorilor la maşinile electronice de calcul”, aprobate de Medicul-şef Sanitar de Stat din Republica Moldova la 14 iunie 2007. Principiile de bază ale lucrării sunt implementate în: – activitatea practică a medicilor de medicină preventivă din centrele raionale şi municipale (nr.01 – 3/1092 din 03.04.08); – recomandările metodice cu privire la medicina muncii operatorilor care lucrează la maşinile electronice de calcul; – procesul didactic la catedrele Igienă, Igienă generală ale USMF „Nicolae Testemiţanu” (nr.03 – 674 din 04.04.2008); –

activitatea Federaţiei sindicatelor lucrătorilor din telecomunicaţii (scrisoarea nr.01–08/142

din 02.11.2006) la argumentarea şi elaborarea unor acte normative. APROBAREA REZULTATELOR CERCETĂRII Rezultatele principale obţinute în urma investigaţiilor efectuate au fost puse în dezbatere la următoarele foruri ştiinţifice şi ştiinţifico-practice: – Conferinţa ştiinţifică internaţională „Profilaxia–strategia principală a sănătăţii publice” (Chişinău, 2002); – Conferinţa ştiinţifică a corpului profesoral-didactic al USMF „Nicolae Testemiţanu” (Chişinău, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007);

10

– Conferinţa a X-a ştiinţifică internaţională „Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina” (Chişinău, 2005); – Conferinţa ştiinţifico-practică consacrată jubileului de 60 ani al Serviciului sanitaroepidemiologic de Stat şi 10 ani de activitate a CNSPMP (15 octombrie 2005); – Conferinţa a XI-a ştiinţifică internaţională „Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane” (Chişinău, 2006); – Conferinţa ştiinţifică „Optimizarea supravegherii epidemiologice” (Chişinău, 2006); – Consiliul în Plen IX al Federaţiei sindicatelor lucrătorilor din telecomunicaţii din Republica Moldova (nr.3 din 22 iunie 2007), „Cu privire la Indicaţiile metodice vizând medicina muncii operatorilor, care lucrează la maşinile electronice de calcul”. Publicaţii. Rezultatele cercetării sunt reflectate în 24 de lucrări ştiinţifice (5 – de una singură), inclusiv 7 articole recenzate, o recomandare metodică, coautoare a unei monografii. Volumul şi structura tezei. Teza este scrisă în limba română, tehnoredactată la calculator şi include: introducere, reviul literaturii, materiale şi metode de cercetare, 3 capitole explorative, încheiere, concluzii, recomandări practice, referinţe bibliografice, rezumate în limbele română, engleză, rusă, cuvinte-cheie, lista abrevierilor, anexe. Lucrarea cuprinde în total 152 de pagini de text dactilografiat, 19 tabele şi 13 figuri. Bibliografia include 202 surse de referinţă. Studiul a fost efectuat, în baza temei aprobate de Consiliul Ştiinţific al USMF „Nicolae Testemiţanu”(proces-verbal nr.2 din 16.02.2006). Lucrarea a fost realizată la catedra Igienă generală a facultăţii Medicină generală a USMF „Nicolae Testemiţanu” sub îndrumarea conducătorului ştiinţific Gheorghe Ostrofeţ, doctor habilitat în medicină, conferenţiar universitar. Cuvinte-cheie: igiena muncii, fiziologia muncii, terminale video, mediul ocupaţional, factori de risc, stare funcţională, stare premorbidă, morbiditate prin ITM.

11

CAPITOLUL I

PROBLEMELE STRINGENTE ALE IGIENEI ŞI FIZIOLOGIEI MUNCII OPERATORILOR LA COMPUTERE (REVIUL LITERATURII) Printre problemele igienice contemporane, igiena muncii

utilizatorilor de computere se

anunţă foarte actuală, întrucât permanent îşi înnoieşte şi îşi extinde spectrul de probleme soluţionate, tot mai multă populaţie este implicată în procesele de utilizare a calculatoarelor. Crearea şi implementarea amplă a computerelor în economia naţională conduce la creşterea numărului CC, SI şi, respectiv, a numărului de angajaţi, care asigură funcţionarea tehnicii date, concomitent modifică caracterul şi condiţiile de muncă în direcţia perfecţionării [35, 57]. Importanţa problematicii studiate constă, în primul rând, în faptul că se referă la un domeniu al medicinei muncii mai puţin studiat în lume şi, mai ales, în zona noastră, dar deosebit de valoros la nivelul actual de dezvoltare a tehnologiei, în care proliferează masiv sistemele ce implică utilizarea echipamentelor electronice aferente şi a computerelor, determinând atât expuneri profesionale notabile, cât şi expuneri ambientale la radiaţii electromagnetice neionizante care, până şi la nivelurile relativ reduse, par să fie implicate, după cum demonstrează cercetările mai recente [94, 129, 141, 150], în determinarea unor efecte comportamentale, neuroendocrine, imunologice ale unor boli degenerative ale sistemului nervos şi chiar ale unor forme de cancer cerebral şi leucemii [79, 148, 160]. Din punct de vedere ergonomic, în acest context, se constată solicitări neuropsihice şi fizice particulare, care înaintează probleme stringente privind starea de sănătate şi eficienţa activităţii prestate în cadrul complexului şi noului sistem ,,om-maşină-mediu” [5, 42, 174, 180]. Din aceste considerente, tehnologiile computerizate, fiind o realizare majoră a ştiinţei şi tehnicii, posedă şi aspecte negative, care dăunează sănătăţii populaţiei. Actualmente este pusă problema de a reduce efectele negative [11, 24, 44, 73]. Pentru aceasta este necesar de a respecta cerinţele igienice recomandate faţă de regimurile de muncă şi organizarea locurilor de muncă [106, 123]. Ocrotirea sănătăţii muncitorilor din acest domeniu este problema de bază, iar profilaxia constituie linia generală în ocrotirea sănătăţii în Republica Moldova [139,172, 190, 198]. Datorită eforturilor concomitente ale igieniştilor, tehnologilor, arhitecţilor, proiectanţilor, specialiştilor practicieni ai Ministerului Sănătăţii, la unele întreprinderi se ameliorează condiţiile de muncă. La aceasta contribuie perfecţionarea procesului tehnologic în industrie, în baza implementării noilor realizări tehnico-ştiinţifice, totodată, larga computerizare în diferite ramuri ale economiei naţionale [ 69, 122, 199] . Agravarea structurii funcţionale, în cadrul utilizării sistemelor electronice de calcul, videoterminalelor înaintează cerinţe noi, majore faţă de organismul uman. Neaprecierea la justa

12

valoare a misiunii factorului uman în proiectarea şi organizarea CC inevitabil se reflectă asupra indicilor calitativi şi cantitativi ai activităţii lucrătorilor, totodată, conducând la încetinire sau la erori în luarea unor decizii [84, 108, 152]. De aceea este necesar de a orienta cercetările întru asigurarea condiţiilor optime de muncă ale operatorilor obiectelor în cauză, referindu-le la categoria lucrătorilor din sfera intelectuală. Realizarea cerinţelor practice, prezentate la categoria persoanelor date, poate contribui la ameliorarea condiţiilor de muncă, la reducerea oboselii, mărirea capacităţii de muncă şi păstrarea sănătăţii operatorilor CC şi SI din telecomunicaţii [17, 97, 107, 158, 184]. Cercetările social-igienice, privind sănătatea muncitorilor în diverse ramuri ale industriei, au un rol important în aprecierea ştiinţifică, în dispensarizarea populaţiei [67]. La determinarea parametrilor cercetărilor menţionate se utilizează un arsenal de metode, ce permit determinarea influenţei progresului tehnico-ştiinţific asupra proceselor complexe de formare a sănătăţii. Noi am îcercat să facem o selectare a obiectelor şi metodelor adecvate spre a rezolva un şir de probleme actuale ale igienei muncii pentru persoanele care muncesc nemijlocit cu modele noi de tehnică computerizată. Ne-am străduit să facem o analiză complexă a acţiunii factorilor mediului ocupaţional, punând accentul pe acţiunea îndepărtată a factorilor de mică intensitate asupra sănătăţii persoanelor care, în toată perioada de activitate, contactează computerul. De asemenea, ne-am străduit să apreciem, în complex, acţiunea factorilor mediului, să prognosticăm modificările ce se produc în organismul lucrătorilor la acţiunea combinată a diverşilor factori de risc [37, 62]. Toate cele menţionate ne-au servit drept bază pentru a lansa şi a argumenta concepţii concrete la dispensarizarea populaţiei de vârstă aptă de muncă [29, 92,124]. Măsurile urgente prevăd integrarea lucrului profilactic cu cel curativ. Una dintre aceste forme de integrare, apreciată la nivel înalt în ţările dezvoltate, este serviciul Medicinei Muncii [14, 51, 52, 134]. Formarea acestui serviciu trebuie să asigure, pe de o parte, accelerarea cu succes a realizărilor tehnice şi medicale, iar pe de altă parte, să dezvoltarea în continuare a igienei muncii. Din numărul obiectivelor Medicinei Muncii fac parte studierea stărilor premorbide, adaptarea, expertiza capacităţii de muncă etc. Spre regret, acestor probleme nu li se acordă atenţia cuvenită în planul studierii sănătăţii psihice a populaţiei. În acelaşi timp, aceasta este o problemă de mare importanţă care, din zi în zi, devine tot mai actuală [28, 32]. Populaţia frecvent este în stare de excitaţie, în permanenţă fiind expusă stresului, care generează schimbări de comportament. Din acest motiv, este necesar de a elabora măsuri de profilaxie, mai întâi pentru operatoarele care lucrează la procese tehnologice noi şi pentru persoanele care îndeplinesc diferite funcţii la computere [50, 135, 162, 176, 177].

13

Problemele Medicinei Muncii în diferite ramuri ale economiei naţionale au specificul lor şi, în cele din urmă, pot să servească drept bază în diferite situaţii ale medicinei prin asigurare [4, 7]. Analiza literaturii de specialitate ne permite să determinăm anumite situaţii ale factorilor de risc ai sănătăţii persoanelor care lucrează la computere [101, 146, 156]. Datele privind acţiunea diverşilor factori ai mediului ocupaţional asupra organismului, reacţia organismului la acţiunea lor, sensibilitatea mărită la aceşti factori pot forma baza delimitării factorilor de risc, care pot favoriza dezvoltarea patologiilor profesionale în condiţiile sistemului informaţional [10, 82, 175]. Totalitatea modificărilor observate în starea de sănătate a persoanelor, care preferă utilizarea computerelor, include maladiile: aparatului locomotor, sistemului cardiovascular, sistemului nervos central, ale organului văzului, tractului gastrointestinal, etc. [1, 13, 49, 93, 179]. Autorii care au cercetat aceste probleme au înregistrat complicaţii în perioada de sarcină şi la naşteri, acţiuni nefavorabile asupra fătului [21, 47, 70, 120, 155]. Sunt date care arată nivelul crescut al bolilor oncologice [147, 148]. Pe măsura acumulării datelor noi, în problemele examinate, tot mai actuală devine legătura dintre condiţiile de muncă şi starea de sănătate a persoanelor utilizatoare de computere. Astfel, bolile aparatului locomotor (braţele, gâtul, coloana vertebrală) sunt legate de poziţia forţată a corpului, hipodinamia îmbinată cu monotonia muncii. Adesea, la locul de muncă lipseşte mobilierul special şi, din punct de vedere ergonomic, organizarea locului de muncă este nesatisfăcătoare [49, 53, 98, 200]. Particularităţile caracteristice ale muncii la computere includ necesitatea îndeplinirii corecte a lucrului vizual la ecran, în condiţii de modificare a iluminării în câmpul vizual, în prezenţa licăririlor, neclarităţii şi instabilităţii de imagini [25, 77, 88]. Obiectele lucrului vizual se află la diferite distanţe de ochii operatorilor (de la 30 până la 70 cm) şi adesea se schimbă privirea în direcţia ecran-claviatură-documentaţie (conform datelor din cronometraj, de la 15 până la 50 de ori pe minut). Readaptarea permanentă a ochilor la diferite intensităţi de iluminare la distanţă este unul dintre factorii negativi în lucrul cu display-urile [166,178, 187, 193]. Pentru asigurarea eficientă a activităţii profesionale este necesară utilizarea practică a cercetărilor factorilor ocupaţionali, a fiziologiei muncii şi elaborarea în continuare a problemelor ştiinţifice în această direcţie [31]. La etapa actuală trebuie de concretizat valorile-limită şi metodele de apreciere a unor indicatori, cum ar fi nivelul de pericol, responsabilitatea, procentul concentraţiei atenţiei, numărul obiectelor concomitent urmărite pentru diferite tipuri de producere, cu folosirea aceloraşi instalaţii tehnice, în special a computerelor. Printre problemele Medicinei Muncii o importanţă deosebită continuă să aibă educaţia

14

igienică, care trebuie orientată spre formarea unui mod sănătos de viaţă, unei atitudini conştiente faţă de sănătatea personală şi sănătatea populaţiei [76, 118, 169]. Multe probleme ale igienei muncii şi de profilaxie a diferitor boli nu se soluţionează din cauza incompetenţei şi a nivelului scăzut de cunoştinţe al organizatorilor din producere privind întrebările ocrotirii sănătăţii muncitorilor de la întreprinderi. De aceea, sarcina primară a igienei muncii este organizarea instruirii personalului inginero-tehnic [54]. Unul dintre obiectivele principale ale cercetărilor noastre a fost studierea comparativă a factorilor mediului în încăperile unde lucrează operatoarii CC şi SI. Atât primul cât şi al doilea grup de operatori sunt supuşi practic aceloraşi factori în timpul muncii. În acelaşi timp, caracteristicile profesiografice ale operatorilor, regimul de muncă şi odihnă sunt diferite. Dacă munca operatorilor CC este legată permanent de materialul textual cu un conţinut bogat de cifre, apoi pentru procesul muncii operatorilor SI este caracteristic dialogul, prevalând expunera verbală [153]. De menţionat că deosebirea esenţială constă nu numai în regimul de muncă, dar şi în structura procesului de muncă [38]. Regimul muncii operatoarelor CC este stabil, durata lucrului lor – (5 zile de muncă şi 2 zile de odihnă), la fel de stabile sunt şi zilele de odihnă – sâmbătă şi duminică. Atunci când operatoarele SI activează într-un ciclu închis de muncă (4 zile lucrătoare, apoi 2 zile de odihnă), acesta, fireşte, nu contribuie la formarea stereotipului dinamic cortical. O atare structură de muncă în timpul săptămânii este deosebit de favorabilă pentru formarea proceselor adaptive şi pentru formarea în continuare a stereotipului dinamic. După cum s-a demonstrat, în primul şi al doilea grup de operatori acţionează, practic, aceiaşi factori ocupaţionali. Prin urmare, reacţia de răspuns a organismului la acţiunea factorilor ocupaţionali este la acelaş nivel. Asupra persoanelor care utilizează computerele pot acţiona o multitudine de factori nefavorabili. În prezent unele aspecte ale condiţiilor de muncă cu computerele nu sunt suficient cercetate. Parţial, din punctul nostru de vedere, este necesară cercetarea acţiunii câmpului electromagnetic. La momentul actual, procesele informaţionale în interacţiunea câmpurilor electromagnetice cu organismele vii sunt plasate pe prim-plan, pe când cele energetice – pe planul doi. Nu sunt cercetate problemele acţiunii programării asupra statusului neuropsihic al operatoarelor. Se ştie că activitatea în mediul informaţional neadecvat poate provoca operatorilor dereglări nevrotice foarte serioase, până la dereglări psihice. Este necesară cercetarea acţiunii tehnologiilor virtuale asupra sistemului nervos central al operatorilor, perfecţionarea criteriilor medicale de încadrare a persoanelor în muncă la computere.

15

În procesul de producţie, la utilizarea computerelor, mai frecvent sunt vizaţi factorii fizici. Unul dintre principalii factori în procesul muncii la videoterminale sunt undele electromagnetice de spectru larg şi, în primul rând, lumina vizibilă [103, 113, 191]. Nivelul câmpului electromagnetic orientat asupra operatorului care lucrează la computer, în timpul activităţii, semnificativ poate să crească. În asemenea cazuri, valorile nivelurilor admisibile de protecţie sunt mărite chiar la cele mai noi monitoare, cu certificate igienice. La schimbarea caracterului imaginii pe ecranul videoterminalului, nivelul câmpului electromagnetic se poate schimba mai mult de 10 ori, în acelaşi timp, se schimbă şi direcţia majorării nivelului în comparaţie cu cele acceptate în cercetările testate [102, 130, 157]. Un rol important au şi undele electromagnetice cu o lungime de undă mai mică. Nivelul maxim de iradiaţii (în diapazonul frecvenţelor de la 10 până la 200 Hz) evidenţiate pe suprafaţa ecranelor, însă la distanţa de 10 cm de la dispozitiv, este neînsemnat [85, 115, 125, 142, 164]. Datele cercetărilor efectuate de Biroul canadian pentru radioprotecţie, de grupul de muncă al Consiliului Naţional din SUA, pentru aprecierea acţiunii muncii legate de display-uri, denotă că nivelul radiaţiei ionizante de la ecrane nu-l depăşeşte pe cel admisibil fixat de standarde şi nu prezintă pericol biologic [18, 181]. A fost efectuat calculul dozelor maxime ale acţiunii razelor roentgen asupra diferitor organe (pielea, glanda mamară, tiroida, ochii) şi asupra dezvoltării fătului la operatoarele care muncesc la computere. Este evidenţiată posibilitatea iradierii cu unele doze anuale mai mari a glandelor mamare şi a tiroidei, în comparaţie cu radiaţia de fond. S-a stabilit că majoritatea videodisplayurilor emană raze roentgen la un nivel ce nu depăşeşte limita sensibilităţii aparatului de înregistrare [46, 192, 201]. Iluminarea locului de muncă este un factor principal în cadrul formării condiţiilor favorabile de muncă. Iluminarea corect proiectată asigură ritmul procesului de muncă, exercită o acţiune psihologică pozitivă asupra lucrătorilor şi favorizează sporirea productivităţii muncii [170]. Despre importanţa problemei de iluminare în producere denotă şi faptul că, condiţiile activităţii operatorilor în sistemele ,,om-maşină” sunt legate evident de predominarea informaţiei vizuale – până la 90% din volumul general. Iluminarea conform Normelor Sanitare «Естественное и искусственное освещение (CНиП 11-4-79)»; „Evaluarea iluminării la locul de muncă (MУ 2.2.4.706 – 98)” trebuie să fie nu mai mică de 300 Lx, ce se obţine prin alegerea corpurilor de iluminat. Conform datelor secţiei Cercetări în sfera optometriei a Universităţii din New York, operatorii la videoterminale sunt permanent însoţiţi de aşa maladii oculare, cum ar fi astenopia – ,,plapumă în faţa ochilor”, tulburări vizuale, dureri de cap, dublarea imaginilor în faţa ochilor [22, 74, 122].

16

Una dintre investigaţiile medicale efectuate în Statul Massachusetts demonstrează că la lucrătorii, care lucrează în cursul zilei la computere personale câte 7 ore şi mai mult, frecvenţa cazurilor de astenopie şi inflamaţii ale ochilor este cu 72% mai mare decât la persoanele care petrec la computer un timp mai redus [23, 83, 149]. Datele clinicii maladiilor de ochi a Şcolii de Optometrie a Universităţii din California confirmă că la ⅔ dintre pacienţii, care au lucrat la videoterminale zilnic în medie câte 7 ore şi mai mult pe parcursul a 4 ani, se marchează diverse devieri de la normă ale văzului [78, 117, 126, 151]. În sfârşit, la apariţia astenopiei şi a altor boli de ochi poate contribui munca intensivă la display şi la programatorii, care nici nu bănuiesc de existenţa defectelor dobândite la ochi constitue, rezultatul încordării permanente a acestora. Multe dintre aceste boli pot fi evitate cu ajutorul ochelarilor obişnuiţi sau speciali, altele, însă, depind de amenajarea incorectă a locului de muncă şi de prezenţa licăririlor pe ecran. Exigenţele faţă de amplasarea computerilor, locului de lucru etc.: ¾ Persoanele care utilizează computere personale, chiar dacă au văzul normal, trebuie să fie supuse controlului medical minuţios la medicul oftalmolog [170]. ¾ Trebuie de exclus ca terminalul să fie îndreptat cu ecranul spre geam, fiindcă iluminarea intensivă a câmpului vizual poate să spele imaginea originală de pe retina ochilor. Pentru a exclude licăririle pe ecranul amplasat lângă geam, locul de muncă şi ecranul trebuie să fie îndreptate perpendicular spre geam [132]. ¾ Razele solare nu trebuie să pătrundă preponderent în câmpul vizual şi la programatori. Fluxul principal de lumină naturală trebuie să cadă din partea stângă. ¾ Peretele din spatele computerului trebuie să fie iluminat la fel ca ecranul. Pentru micşorarea absorbţiei luminii, tavanul şi părţile de sus ale pereţilor e necesar să fie vopsite în alb (coeficientul de reflectare să fie nu mai mic de 0,7), pereţii şi lambriul – moderat deschis: azuriu, verde, galben, bej (coeficientul de reflectare 0,5–0,6); culoarea foarte deschisă sau sclipitoare în diapazonul locului de muncă poate să fie sursa şi cauza diferitor tulburări vizuale [25]. În scopul reducerii acţiunii acestor factori, se propun astfel de măsuri cum sunt: instalarea jaluzelelor la geamuri, a mecanismelor de dispersare a luminii artificiale, folosirea dirijată a surselor de iluminare, dotarea videoterminalelor cu ecrane din sticlă infractară. ¾ Unul dintre factorii nocivi în munca la display este zgomotul. Din punct de vedere fiziologic, zgomotul este considerat drept sunet negativ ce influenţează asupra sănătăţii omului. În special aceasta se referă la operatorii, care lucrează permanent în regim de conversaţie (dialog), nivelul zgomotului atingând 55 dBA, iar adesea până la 65 dBA. STAS recomandă ca nivelul zgomotului la locurile de muncă să nu depăşească 50 dBA [170].

17

MICROCLIMATUL. Prin condiţii meteorologice ale mediului de producţie se subînţelege îmbinarea dintre temperatură, umiditatea relativă, viteza de mişcare a aerului etc. Aceşti parametri influenţează activitatea funcţională a organismului, starea de sănătate, dispoziţia, funcţionarea tehnicii de calcul [170]. TEMPERATURA

AERULUI

atinge până la 30°C. Asemenea temperatură provoacă

suprasolicitarea semnificativă a mecanismelor de termoreglare, care sunt direct proporţionale cu încordarea neuroemoţională. Umiditatea relativă a aerului, în marea majoritate a cazurilor, se află la nivelul scăzut al limitei conform normativelor (30%). Formarea semnificativă a uscăciunii aerului este un neajuns pentru încăperile, în care sunt instalate computere. În condiţii de umiditate scăzută persistă pericolul de acumulare în aer a microparticulelor cu încărcare electrostatică mărită, capabile să absoarbă particule de praf şi de aceea posedă proprietăţi alergizante. Există o concordanţă între umiditatea relativă a încăperii şi mărimea încărcăturii electromagnetice a corpului uman, care constă în faptul că încărcăturile de pe corp se elimină mai repede în aerul umed. O însemnătate deosebită are starea de senzaţie termică a organismului operatorilor la computere. Studiind literatura, am atras atenţia asupra temperaturii efective. Temperatura efectivă reprezintă influenţa temperaturii, umidităţii şi mişcării aerului asupra organismului uman, precum şi reacţia de răspuns a organismului la acţiunea acestor factori. Acţiunea complexă a acestor factori poate fi apreciată cu ajutorul nomogramelor temperaturilor efective, datorită cărora se poate afla în ce regim termic muncesc operatorii. Ei îşi apreciază senzaţia termică cu cuvintele ,,rece”, ,,cald”, ,,confortabil” [154, 168]. Aşadar, cercetarea temperaturii efective în timpul lucrului operatoarelor poate releva reacţia de răspuns a organismului la acţiunea complexă a factorilor microclimatici. De felul care va fi acţiunea complexă a acestor factori va depinde încordarea termoreglării organismului la îndeplinirea unui sau altui ciclu de muncă. ¾ În încăpere este necesar să se asigure pătrunderea aerului curat, volumul căruia se determină prin calcularea tehnico-economică şi prin alegerea sistemului de ventilare. Consumul minim al aerului se determină reieşind din calculul a 30-50 m3/h, iar volumul schimbului de aer trebue să fie nu mai mic decât de două ori pe oră. ¾ Ventilaţia este substituirea complexă sau parţială a aerului viciat prin aer curat. În funcţie de necesitatea utilizării, ventilaţia se poate clasifica în mai multe feluri. Ea trebuie să asigure consumul de aer a 240 m3/h. Pentru perioada de vară e necesar de a prevedea cu precauţie instalarea climatizoarelor, în scopul evitării creşterii temperaturii în încăperi, pentru funcţionarea stabilă a utilajului.

18

¾ Este necesar să se acorde o atenţie deosebită cantităţii de praf în aer, întrucât acesta acţionează nemijlocit asupra rezistenţei şi randamentului de exploatare a tehnicii de calcul [60, 165]. În munca operatorilor, suprasolicitarea principală revine sistemului nervos central (SNC) şi sferei neuroemoţionale, ca urmare apare o stare îndelungată de surmenaj neuropsihic [61, 100, 185, 186]. O manifestare indirectă a acestor modificări sunt durerile de cap la operatorii VT, frecvenţa cărora variază de la 11 până la 89 la sută [59, 124, 167, 196]. Dereglările psihice ce pot apărea la persoanele care muncesc la VT sunt: agresivitatea, nervozitatea, iritabilitatea, dereglarea somnului şi a poftei de mâncare. În contextul factorilor psihosociali au fost cercetate şi unele modificări fiziologice ca: dereglarea încordării musculare, modificarea funcţiei sistemului cardiac, transpiraţia [110, 127, 159, 197, 202]. În unele cercetări se menţionează schimbarea excreţiei catecolaminelor la operatorii care lucrează la display – uri. Se constată că în dezvoltarea patologiilor cardiovasculare un rol important îi revine suprasolicitării psihoemoţionale cronice şi că excreţia adrenalinei depinde de gradul încordării psihoemoţionale [42, 43, 91, 182]. Apreciind influenţa muncii asupra sănătăţii operatorilor, unii cercetători [17, 56, 75] consemnează că acest lucru este legat de o serie de factori ce pot provoca stresul, condiţiile de producţie, conţinutul muncii, momentele organizatorice care depind de capacităţile operatorului. Un nivel sporit al stresului se înregistrează la colaboratorii companiilor de asigurare şi la ziarişti. Stresul şi încordarea mintală sunt legate, de asemenea, de reţinerea răspunsului în sistemul computerului sau cu întreruperi imprevizibile în timpul operaţiilor [87, 109, 138, 194]. Aceiaşi autori consideră că stresul şi suprasolicitarea sistemului nervos central, în timpul muncii la computere, pot fi reduse prin procedee tehnologice sau organizatorice şi, anume, prin stabilirea unui ritm anumit de activitate, prin înlăturarea problemelor la înregistrarea informaţiei în sistem [58, 81, 86, 203]. În afară de cele expuse, munca operatorilor la maşinile electronice de calcul se caracterizează prin suprasolicitarea sistemului cardiovascular. Această încordare este impusă de exigenţele mari faţă de munca efectuată [39, 55, 57, 65, 80]. Unii autori au stabilit o creştere a tensiunii arteriale sistolice în funcţionarea normală a sistemului nervos central. Unele rezultate indică creşterea tensiunii arteriale diastolice, scăderea tensiunii pulsatile, a volumului sistolic şi a minut-volumului cardiac în timpul lucrului [66]. Unii autori consideră că anume sistemul cardiovascular este cel mai labil, reacţionează cel mai prompt la acţiunea mixtă a factorilor fizici şi neuroemoţionali ocupaţionali [37]. Astfel de acţiune s-a constatat la o parte dintre angajaţi, chiar după primii doi ani de muncă, şi se manifestа

19

prin sindromul distoniei vegetative cardiovasculare. Conform datelor acestor autori, adaptarea sistemului cardiovascular se produce numai peste 3–5 ani de muncă, fapt confirmat prin reducerea senzaţiilor subiective, prin normalizarea indicilor hemodinamici şi a funcţiei cardiace. Însă la o vechime de muncă mai mare de 5 ani, unii lucrători pot prezenta o diminuare a capacităţii de adaptare, ce se manifestă prin reacţii patologice ale sistemului cardiovascular – miocardiodistrofii, disfuncţii vegetovasculare, sindrom hipertensiv. Majoritatea cercetărilor a fost consacrată stării funcţionale a analizatorului vizual. Lucrul operatorului este legat permanent de încordarea vederii, determinată de receptivitatea imaginii pe ecran, de sclipirea unor elemente ale imaginii, de schimbarea frecventă a privirii de la obiectele de diferită expresivitate şi distanţă. Lucrul necesită permanent o concentraţie maximă a atenţiei [26, 114, 133, 171]. De rând cu percepţiile subiective care evidenţiază oboseala mărită a ochilor, operatoarele simt o hiper sensibilitate la lumina lucitoare şi un disconfort de la ecranul lucitor [132]. Munca la videodisplay-uri poate să conducă la micşorarea temporară a acomodării. Operatorii, care au lucrat 2–3 ani la videodisplay-uri, acuză dureri de cap, dureri în ochi, oboseală generală, vertijuri, dureri musculare, cardiace, aritmie, dispnee [16, 140]. Corelaţia dintre starea sănătăţii şi vechimea în muncă la display-uri se evidenţiază la nivelul dereglărilor aparatului locomotor: mâini, corp, sistem neurovegetativ şi coordonare. Dioxidul de carbon (CO2) este reglatorul respiraţiei. Cercetând mediul din încăperile, unde se află computere, concentraţia CO2 spre sfârşitul zilei de muncă s-a constatat că creştese de 2 ori faţă de CMA [132]. Conţinutul de CO2 în sânge acţionează direct asupra centrului respirator, la fel şi datorită modificării pH în sânge. De aceea majorarea concentraţiei dioxidului de carbon în aer acţionează negativ asupra organismului uman: unde apar modificări în encefalogramă, creşte profunzimea respiraţiei, se accelerează respiraţia şi se micşorează capacitatea de muncă. De menţionat că prezintă pericol nu numai concentraţia mărită de CO2, ci şi de alte gaze în încăperi: paralel cu majorarea concentraţiei de CO2, creşte cantitatea de amoniac, scatol, mercaptan etc., care intensifică acţiunea toxicităţii. De aceea dioxidul de carbon este utilizat în calitate de indicator igienic, ce caracterizează aerul încăperilor şi clădirilor publice. Lucrul videoterminalelor contribuie la apariţia în încăperi a ozonului, concentraţia căruia, de regulă, nu depăşeşte CMA. S-a stabilit că în încăperile slab aerisite concentraţiile de ozon se pot egala sau chiar pot fi mai mari în raport cu CMA. Ozonul este produsul intermediar al reacţiilor fotochimice. În legătură cu aceasta, depistarea lui este un indice de poluare în încăperi [132].

20

Factorii fizici, chimici enumeraţi, de regulă, sunt factori de intensitate mică. Concomitent, se atrage atenţia asupra faptului că acţiunea combinată a acestora poate să conducă la urmări ce nu se includ în limitele cunoscute de acţiunea fiecăruia din ei parţial în niveluri neînsemnate. Concluzionând cele descrise, ne putem convinge de faptul că o importanţa primordială are acţiunea undelor electromagnetice, cu spectru larg de acţiune [12, 119, 136]. De aceea, la aprecierea igienică a acţiunii factorilor mediului în care funcţionează dispozitivele de informatică şi cele ale tehnicii de calcul, este necesar de a diferenţia depistarea factorului principal cu acţiune negativă şi mărirea sau micşorarea acţiunii factorilor ce îl însoţesc. La elaborarea măsurilor de ameliorare este necesar de a atrage atenţia asupra acţiunii nefavorabile a acestui factor, care ne indică niveluri înalte ale valorilor respective. Aprecierea acţiunii factorilor descrişi şi a modificărilor posibile din partea sănătăţii lucrătorilor a fost demonstrată în cercetările efectuate [63, 64, 161, 163]. Acestea accentuează că un loc de bază ocupă studierea modificărilor fiziologice şi biochimice în decursul zilei. În cercetările date este stabilit că modificările timpurii apar din partea SNC, SCV, aparatului locomotor, concentraţiei atenţiei pe fundalul fotocronometrajului, cu evidenţierea pauzelor personale şi profesionale [95, 96, 99]. Din acest motiv, în cercetările actuale era necesar de a studia indicii descrişi, în comparaţie, în regimurile de muncă ale CC (un regim de lucru) şi ale SI (alt regim), ceea ce permite adecvat de a efectua măsuri profilactice, cu evidenţierea celor mai vulnerabile elemente în muncă. O atenţie deosebită merită cercetarea morbidităţii cu incapacitatea temporară de muncă, care este nu altceva decât trecerea stărilor premorbide fiziologice, depistate cu ajutorul metodelor de cercetare, în stări morbide, ce au fost cercetate de un şir de autori [2, 89, 131]. Stările menţionate au fost cercetate conform unei analize detaliate a profesiogramelor operatorilor CC şi SI. Am cercetat morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă, ţinând cont de particularităţile profesionale, caracteristice în procesul lucrului, ale operatorilor CC şi SI. Acest moment prezenta un interes deosebit, deoarece atât la unele, cât şi la celelalte obiecte, operatorii îndeplinesc procesul de muncă cu ajutorul unor şi aceloraşi maşini – computere. Lipsa datelor în literatura accesibilă, ce caracterizează particularităţile acţiunii complexe a factorilor ocupaţionali asupra organismului operatorilor CC, în comparaţie cu cei ai SI, impune efectuarea cercetărilor în această direcţie. Aprecierea comparativă a activităţii profesionale ne permite să realizăm de pe poziţii fiziologo-igienice modificarea raţională a regimurilor de muncă şi de odihnă, contribuind, în cele din urmă, la păstrarea sănătăţii şi la sporirea productivităţii muncii în serviciile informaţionale (CC şi SI).

21

Astfel, analiza datelor din literatură demonstrează evident că, pentru argumentarea ştiinţifică a influenţei structurii procesului de producere şi pentru acţiunea lui asupra organismului operatoarelor, este necesar de a efectua cercetări complexe de diferit aspect, ale căror rezultate ne-ar permite să elaborăm măsuri profilactice diferenţiate, ce ne vor ajuta să păstrăm nu numai capacitatea de muncă, ci şi sănătatea lucrătorilor, şi potenţialul de muncă din ramurile cercetate ale economiei naţionale.

22

CAPITOLUL II

MATERIALUL ŞI METODELE DE CERCETARE, ARGUMENTAREA LOR, VOLUMUL INVESTIGAŢIILOR Condiţiile oricărei activităţi profesionale sunt determinate de tehnologia producerii, de modul de organizare a acesteia şi de procesul de muncă, pe de o parte, şi de atmosfera sanitaroigienică ce se află în jur, pe de altă parte. Studierea procesului tehnologic e necesară în vederea asigurării de mai departe a unei elaborări juste şi raţionale, adecvate a acţiunilor de asanare necesare. Drept obiecte ale investigaţiilor noastre au servit CC şi SI din ramura telecomunicaţiilor. În oricare gen de activitate a omului, drept indice concret al dificultăţii şi tensionării acesteia şi, concomitent, drept semn sau criteriu, după care pot fi comparate diferite structuri (etape) ale procesului de muncă, poate servi viteza şi gradul dezvoltării integrării (adaptării) omului în acest proces, precum şi gradul oboselii, epuizării sale. De aceea, prima noastră sarcină a constat în faptul de a alege astfel de metode de investigaţie, care ar asigura posibilitatea de a supune judecăţii cu suficientă veridicitate informaţa privind integrarea şi oboseala operatorilor care muncesc la obiectele comparabile. 2.1. METODELE

DE DETERMINARE A FACTORILOR MEDIULUI OCUPAŢIONAL

În sălile în care lucrează operatorii CC şi SI are loc formarea unor condiţii specifice ale mediului de producere. Acestea sunt factorii fizici, chimici şi combinaţi, ce ţin cont de acţiunea tuturor factorilor de mică intensitate, ale căror consecinţe pot să nu se integreze în limitele general recunoscute ale influenţei fiecărui factor aparte în doze nesemnificative. Cu toate acestea, analizând repercusiunea factorilor enumeraţi mai sus, putem ajunge la concluzia că o importanţă covârşitoare are influenţa iradierilor electromagnetice, ale undelor ultraviolete şi roentgen. Influenţa acestora a fost studiată

conform metodei general acceptate şi conform (GOST 12-1-045-84),

«Электростатические поля. Допустимые уровни на рабочих местах и требования к проведению контроля»; (ГОСТ 12.1.006-84), «Электромагнитные поля радиочастот. Допустимые уровни на рабочих местах и требования к проведению контроля» [90, 170]. Următorul factor este nivelul iluminării generale a ecranului, de asemenea, iluminarea generală şi locală la locul de muncă. Nivelul acestui factor a fost determinat cu ajutorul luxmetrului Ю-116 [68]. Сlaritatea şi stabilitatea imaginii, dimensiunea semnelor au fost determinate prin intermediul măsurărilor propuse în

(SanPIN 4–79, 1980), «Естественное и искусственное

освещение», Evaluarea iluminării la locul de muncă (MУ 2.2.4.706–98). Nivelul zgomotului a fost

23

determinat conform metodei generale acceptate şi expuse în numeroase materiale metodice conform (GOST 12–1–050–86), «Методы измерения шума на рабочих местах» [168, 195]. Microclimatul, adică temperatura, umiditatea şi viteza mişcării aerului, au fost determinate conform metodelor generale aprobate (SanPIN 2.2.4.548–96) «Гигиенические требования к микроклимату производственных помещений». Paralel cu acestea, aprecierea influenţei complexe a factorilor indicaţi asupra organismului şi reacţia de răspuns a organismului la acţiunea acestor factori au fost efectuate cu ajutorul nomogramei temperaturilor efective [8,51,145,153, 168]. 2.2. METODELE

DE DETERMINARE A REACŢIEI ORGANISMULUI LA ACŢIUNEA CONDIŢIILOR DE MUNCĂ

O metodă general recunoscută, aplicabilă în acest scop în cazul studierii tuturor formelor de lucru, este cronometrajul. Indiferent de valoarea şi obligativitatea implicării sale în investigaţii, igienistul nu poate să rămână satisfăcut, deoarece pe investigatori îi interesează nu doar numai schimbările ritmurilor de muncă şi durata micropauzelor, ci şi cauzele, ce se află la baza acestor schimbări, iar pentru a clarifica aceste cauze e necesar să fie analizate schimbările funcţionale, ce au loc în organismul omului care lucrează la un obiect sau altul. Acest criteriu este condiţionat şi de faptul că epuizarea nu se limitează doar la muşchii, care execută o muncă sau alta, ci reprezintă un proces ce include întregul organism în lucru şi, în primul rând, SNC. De aici decurge ideea că, în cadrul studierii oricăror forme ale activităţii de muncă a omului, e necesară aplicarea unor metode ce ar permite de a sesiza dinamica modificărilor produse în SNC. Funcţia motorie a organismului a devenit o necesitate pentru examinarea nu doar a manifestării forţei fizice, ci pentru exprimarea exterioară a activităţii mintale tensionate şi a proceselor complicate ce se produc în SNC. Manipularea computerelor necesită din partea operatorilor, în primul rând, mobilitatea proceselor nervoase, a interacţiunii fine şi exacte a analizatorilor, reacţii motrice rapide de mică intensitate. Prin aceasta nu se limitează necesitatea de a studia doar SNC. Este absolut evident că cercul problemelor studiate trebuie să fie extins: înainte de toate, e necesar să fie urmărită dinamica schimbărilor de indici, ce caracterizează circulaţia sangvină şi alte funcţii vegetative, care, în timpul exercitării acestor munci, sunt supuse unor schimbări esenţiale. Dar şi în acest caz nu este suficient să ne limităm doar la indicii vegetativi. Există un şir de metode fiziologice, prin intermediul cărora putem judeca despre modificările stării SNC pe parcursul procesului de muncă [52]. Primul loc în complexul metodelor igienice şi fiziologice îl ocupă metoda fotografierii cronometrice a zilei de muncă. Valoarea acestei metode rezidă în faptul că ea reflectă dinamica unui

24

act unitar şi reflector de muncă, începând cu veriga receptoare şi terminând cu schimbările motrice ale ritmului micropauzelor şi, în mod corespunzător, cu schimbările intervalului de timp între perioadele de muncă şi micropauze. Un mare merit al observărilor cronometrice este faptul că ele se desfăşoară fără stagnări în muncă, cu alte cuvinte, nu introduc niciun fel de dereglări în decurgerea firească a procesului de muncă. Metoda dată permite de a caracteriza starea mediului în funcţie de temperatură, viteza de mişcare a aerului, umiditate şi de expunerea lor sumară într-un singur indice – aşa-numita temperatură efectivă (TE). Acest indice reprezintă o îmbinare a celor trei meteofactori descrişi, care, având diferite semnificaţii, dau un anumit efect de căldură şi o reacţie de răspuns ale organismului la acţiunea combinată a acestor factori apreciaţi de către investigat drept ,,frig”, ,,cald”, ,,confortabil”. În legătură cu faptul că se prevedea prezenţa unor factori nefavorabili, ca urmare a unei aerisiri insuficiente, s-a determinat concentraţia dioxidului de carbon în încăperile de lucru prin metoda lui Vinocurov [43, 111]. Cronometrajul este efectuat prin observarea fiecărui operator pe parcursul întregului schimb de muncă şi în modul acesta a fost înregistrată, în timp, întreaga activitate a operatorilor [132, 195]. Pentru a aprecia gradul de efort şi încordare în timpul muncii s-a acordat o atenţie deosebită cercetării modificărilor funcţionale ale SNC. După unii specialişti [68, 195], determinarea perioadei latente a reacţiei videomotorii şi acusticomotirii, ca răspuns al organismului la diferiţi excitanţi, depinde direct de starea SNC. Înregistrarea perioadei latente a reacţiei videomotorii şi acusticomotorii s-a efectuat cu ajutorul cronoreflexometrului electric. Cel examinat apasă butonul cronoreflexometrului în momentul percepţiei semnalului vizual sau al celui auditiv de pe panoul de comandă. Perioada latentă se determină separat în milisecunde [68, 195]. Nu mai puţin importantă este suprasolicitarea muşchilor mici ai mâinilor. Alegând metoda investigării stării funcţionale a analizatorului motric, am pornit de la faptul că componenta centrală a epuizării se manifestă mult mai înainte decât cea periferică. În sfârşit, am luat în considerare şi circumstanţa foarte importantă că munca omului este prestată în mod conştient, în baza instrucţiunilor avizate, cu alte cuvinte, cu participarea primordială a celui de al doilea sistem de semnalizare a cortexului cerebral. Luând în considerare toţi aceşti factori, pentru investigarea analizatorului motric am utilizat, în afară de observările cronometrice, una dintre cele mai adecvate metode în vederea sesizării stării funcţionale a reprezentanţei corticale a analizatorului motric – tremometria. Pentru estimarea tensionării neuromusculare a extremităţilor superioare am utilizat investigarea tremorului mâinilor cu ajutorul tremometrului.

25

Prin metode acceptate, a fost studiată în dinamică forţa musculară şi rezistenţa la eforturile statice ale mâinilor cu dinamometre pentru maturi. Sistemul cardiovascular (SCV) trebuie să fie studiat mai detaliat şi să se facă o apreciere obiectivă a lui. În scopul acesta am apelat la metoda complexă acceptată, ce caracterizează sistemul cardiovascular: frecvenţa pulsului, nivelurile maxim şi minim ale tensiunii arteriale, indicatorul complex, ce caracterizează modificările sistemului cardiovascular în timpul muncii – indexul Quass [35, 37, 51]. Determinarea frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale în timpul muncii a fost efectuată conform metodelor tradiţionale folosite în cercetările clinice. Frecvenţa cardiacă s-a determinat palpator timp de 15 secunde, recalculându-se la un minut tensiunea arterială-cu ajutorul tensiometrului, după metoda Corotkov (mmHg). Indicele Quass s-a calculat după formula K=P x 10/H, unde: P – frecvenţa pulsului, H – mărimea tensiunii pulsatile. Minut-volumul sau debitul cardiac (DC) (l/min).-volumul de sânge eliminat de cord în decurs de un minut – s-a calculat după formula: DC = DS x FP, unde DS – debutul sistolic, ml; FP – frecvenţa pulsului. Tensiunea pulsatilă (TP) se prezintă ca diferenţa dintre tensiunea arterială maximă şi cea minimă şi se măsoară în (mmHg). O importanţă considerabilă în stabilirea stării organismului la acţiunea microclimatului revine determinării temperaturii diferitor sectoare ale corpului, sensibilităţii pielii la acţiunea temperaturii [68, 195]. Temperatura sectoarelor acoperite şi descoperite ale corpului s-a fixat cu ajutorul termometrului electric TПMP-1, diapazonul de înregistrare constituind 16-42°C cu exactitate de ± 0,2°C. Paralel cu aplicarea metodelor fiziologo-igienice de investigare în cercetările noastre s-au utilizat şi metode de analiză a indicilor biochimici, ale căror rezultate contribuie la argumentarea gradului de efort şi la elaborarea unor recomandări fiziologo-igienice în scopul optimizării procesului de muncă. Se ştie că în munca intelectuală au loc modificări fiziologice în SNC care se manifestă prin creşterea secreţiei catecolaminelor şi a glucocorticoizilor urinari [11, 31]. De aceea, în eşantioanele de urină eliminate şi recoltate la începutul şi la finele zilei de muncă a fost determinat conţinutul adrenalinei şi noradrenalinei (В.А.Ткачук., Клиническая биохимия. М.: ГЭОТАР – МЕД, 2002, 360 с.). Indicatorii care au stat la baza evaluării suprasolicitărilor psihofiziologice şi a analizatorilor au fost specificaţi după documentul (P 2.2.755-99) «Гигиенические критерии. Классификация условий труда по степени вредности и опасности».

26

Studierea tuturor indicilor a fost efectuată în decursul zilei şi săptămânii sau al ciclului în funcţie de structura procesului de muncă. Pe parcursul unei zile de muncă funcţia fiziologică a fost cercetată şi analizată de 4 ori, constituind perioada adaptării (iniţială); perioada cu capacitate stabilă de muncă, după 2 ore de la începutul activităţii; perioada cu reducere a capacităţii de muncă în ajun de prânz şi perioada cu 2030 minute până la sfârşitul zilei de muncă. Pentru efectuarea experimentului au fost selectate grupe de persoane având acelaşi sex, aceeaşi vârstă şi vechime de muncă (stagiu). Având în vedere că pentru efectuarea măsurărilor mai sus-enumerate ale stării funcţionale a analizatorilor este necesară participarea activă a operatorilor, noi am purces la investigare doar după ce au fost formulate explicaţiile corespunzătoare şi participarea lor corectă a avut loc în cadrul experimentărilor preliminare în ajunul primei zile de investigare. Graţie pregătirii preliminare a operatorilor supuşi investigării, toată procedura necesită nu mai mult de trei minute la o singură persoană. O atât de scurtă abatere a operatorilor de la activitatea lor de muncă ni se pare un aspect foarte important şi pozitiv al sistemului de investigare descris. Trebuie să menţionăm, că drept element pozitiv este şi faptul că toţi operatorii de la obiectivele investigate au studii medii şi superioare. Înainte de investigare ei au cercetat informaţia cu privire la importanţa ştiinţifică şi practică a acestor măsurări şi au manifestat un grad de interes şi atenţie adecvat. O cerinţă importantă privind statistica cifrelor mici este selectarea detaliată a operatorilor investigaţi în scopul unei unificări a rezultatelor înregistrate. În cadrul analizei stării funcţionale a analizatorilor importanţa unei asemenea selectări este deosebit de mare, deoarece rezultatele experimentului în mare măsură depind de atitudinea pe care vor adopta-o înşişi operatorii investigaţi. Deşi toţi operatorii aveau studii medii şi superioare, şi înainte de investigare am avut cu ei o conversaţie, în care le-am explicat importanţa unei astfel de cercetări pentru ameliorarea condiţiilor de muncă, totuşi atitudinea acestora faţă de investigaţiile efectuate nu a fost unanimă, fapt ce s-a observat la etapa preliminară a muncii noastre. Ţinând cont de atitudinea diferită a operatorilor investigaţi faţă de acţiunea noastră, am efectuat, după finalizarea etapei preliminare a muncii, analiza rezultatelor înregistrate. Un criteriu reuşit pentru selectare a devenit compararea indicilor stării funcţionale a analizatorilor. Investigaţiile pentru aprecierea modificărilor fiziologice au fost efectuate cu aparataj metrologic sertificat. În cercetările fiziologice funcţionale ale analizatorilor au fost implicate pentru

27

investigare câte 30 de operatoare, de la fiecare obiectiv, practic sănătoase, în vârstă de 20-35 de ani, cu vechime în muncă mai mult de 3 ani şi cu stare socială identică. Ca o completare a analizei statistice a rezultatelor cronometrajului şi investigării analizatorilor, am efectuat o anchetă a tuturor operatorilor pentru a explica aprecierea lor subiectivă privind condiţiile de muncă. Un alt criteriu pentru aprecierea experimentului ne-a servit îndeplinirea planului de productivitate a muncii. În scopul evaluării stării de sănătate a operatorilor s-au analizat indicii de morbiditate cu incapacitate temporară de muncă. În cadrul abordării ştiinţifice a stării de sănătate a colectivităţilor de angajaţi primul criteriu de estimare îl constituie cunoaşterea dinamicii morbidităţii pe un termen suficient desfăşurat [67]. Dinamica maladiilor cu incapacitate temporară de muncă la operatorii CC şi SI din telecomunicaţii a fost studiată pe o perioadă de 5 ani, în baza datelor de evidenţă în comparaţie cu nivelurile medii pe republică, după indicii standardizaţi. Toate acestea ne permit să stabilim nivelul morbidităţii printre muncitori; să evaluăm gradul influenţei condiţiilor concrete de muncă, a profesiei, vârstei, sexului, vechimii în muncă, aplicării noilor tehnologii şi măsurilor de profilaxie îndreptate cu predilecţie spre modificarea structurii şi nivelului morbidităţii operatorilor. Cercetările morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a operatorilor CC, SI şi a lotului martor au fost repartizate în funcţie de forma maladiilor, vârstă, stagiul de muncă. Prelucrarea statistică a inclus calculul incidenţei incapacităţii temporare de muncă (ITM) după numărul de cazuri şi zile, frecvenţa îmbolnăvirilor (% cazurilor de o afecţiune respectivă din totalul cazurilor de boală), gravitatea lor (% zilelor de ITM pentru o afecţiune din totalul zilelor de incapacitate), durata medie a unui caz. Pentru fiecare indice au fost calculaţi parametrii: suma, media, eroarea, devierea, indicii autenticităţii [173]. Analiza morbidităţii сu ITM s-a efectuat în conformitate cu Clasificarea Internaţională a Maladiilor, revizia a X-a OMS. Datele despre condiţiile de muncă, starea funcţională a organismului au fost supuse prelucrării statistice prin utilizarea metodelor statisticii variabile pentru selecţiile aleatorii mici. Verificarea semnificaţiei statistice a rezultatelor obţinute a fost efectuată după criteriul t, Stiudent [173]. Astfel, pentru rezolvarea obiectivelor principale ale tezei, am recurs la evaluarea complexă care permite de a aprecia mai amplu efectele studiate şi de a selecta cele mai adecvate metode, în funcţie de specificul condiţiilor de muncă, contingentul operatorilor etc., recomandate spre utilizare în practică.

28

Tabelul 1

2.3. VOLUMUL INVESTIGAŢIILOR EFECTUATE Nr. d/o

Probele efectuate

Nr. de probe 15 480

4.

Modificările funcţionale ale diferitor sisteme şi organe Investigaţii ale temperaturii, umidităţii, vitezei de mişcare a aerului în sălile de lucru Temperatura efectivă - nomograme Investigaţii ale factorilor mediului ocupaţional (intensitatea câmpului electromagnetic, zgomotului, iluminatului natural şi artificial)

5.

Concentraţia CO2

1. 2. 3.

2 607 2 466 45 677 45 40

6.

Cronometraj, zile

7.

Morbiditatea cu ITM (fişe)

8.

Determinarea adrenalinei şi noradrenalinei în urina operatorilor

3 267 520

29

CAPITOLUL III

ANALIZA COMPARATIVĂ A CARACTERISTICILOR PROFESIOGRAFICE ŞI A FACTORILOR MEDIULUI OCUPAŢIONAL 3.1. CARACTERISTICA Complexitatea

structurii

funcţionale

a

PROFESIOGRAFICĂ

activităţii,

determinată

de

implementarea

computerelor, impune cerinţe sporite faţă de organismul omului. Obiectivele principale ale operatorilor CC constau în recepţionarea şi introducerea informaţiei, observarea şi corectarea calculelor după anumite programe şi aplicarea unor măsuri în caz de stopare sau deconectare a maşinilor, recepţionarea informaţiei şi eliberarea rezultatelor clientului. Schimbul de informaţie dintre operator şi calculator se realizează cu ajutorul videoterminalului. Caracteristica profesiografică a operatorilor SI a demonstrat că munca lor constă din trei elemente de bază: percepţia solicitării, căutarea la calculator a informaţiei şi redarea ei verbală. Operatorii CC muncesc într-un schimb – de la ora 9 până la ora 18, iar operatorii din SI – în două sau trei ture a câte 8 ore. Astfel, regimul de muncă şi odihnă posedă particularităţi concrete în structura procesului de muncă. Caracterul, suprasolicitarea intelectuală, emoţională etc. provoacă angajaţilor SI modificarea stării funcţionale a SNC, a aparatului neuromuscular al mâinilor (în timpul lucrului cu claviatura). Postura omului este poziţia corpului, a membrelor şi a corpului atât în spaţiu, cât şi în poziţia uneia faţă de cealaltă, formată în urma unui complex de reflexe dobândite. Prin urmare, postura de lucru este acea poziţie a corpului, a membrelor, care contribuie la îndeplinirea unei anumite sarcini de lucru. Studierea poziţiei de lucru ne permite să apreciem corespunderea locului de muncă, având în vedere prevenirea apariţiei disconfortului muscular la operatori pe parcursul zilei de muncă. În fond, se disting deosebiri în ceea ce priveşte postura operatorilor în executarea diferitor operaţii de producere. Utilizatorii de sisteme dialog (SI) mai des întorc capul decât operatorii (CC) ocupaţi de culegerea şi validarea datelor. Solicitările fizice ale operatorului la terminalele cu ecran la ambele obiecte sunt reduse, fiind determinate de mişcările membrelor superioare, predominant ale mâinilor. Tastarea se efectuează cu o singură mână la lucrările numerice şi cu ambele mâini la cele alfabetice, degetele executând mişcări frecvente. Butoanele numerice sunt amplasate într-o zonă restrânsă, iar degetele acţionează

30

concomitent cu mai multe taste, fără deplasarea mâinii. Tastele alfabetice se situează pe toată claviatura, iar degetele se deplasează pentru a le acţiona. Cercetările noastre au demonstrat că apare o tendinţă de reducere a frecvenţei mişcării tastelor după 3-4 ore de lucru, urmată de creşterea acesteia în ultima oră a turei, ceea ce se poate datora producerii oboselii cu o mobilizare mărită impusă de necesitatea finisării lucrărilor. Solicitarea de postură are o pondere mare, fiind determinată de poziţia şezândă permanentă, cu trunchiul şi capul drept sau înclinat înainte şi cu antebraţul drept sprijinit pe masă sau pe suportul scaunului. Se asigură astfel distanţele necesare dintre ochi şi suprafeţele informaţionale, precum şi mobilitatea degetelor pe taste. Înclinarea claviaturii spre operatoare favorizează poziţia mâinii, permiţând sprijinirea ei. Menţinerea îndelungată a poziţiei respective determină contracţii statice susţinute ale musculaturii spatelui şi cefei, obositoare pentru organism. Construcţia şi repartizarea neraţională a elementelor locului de muncă pot provoca o poziţie de lucru forţată. Disconfortul continuu în condiţii de hipochinezie provoacă o suprasolicitare mărită a muşchilor, condiţionează apariţia oboselii şi reducerea capacităţii de muncă, mai ales la operatorii SI, deoarece ei activează într-un ciclu neîntrerupt. La operatorii ambelor servicii, când aceştia lucrează un timp îndelungat la ecranul monitorului, se observă suprasolicitarea aparatului vizual cu acuze de insatisfacţie de muncă, cefalee, iritabilitate, insomnie, oboseală şi senzaţii de dureri în ochi, în regiunea lombară, în regiunea gâtului, în mâini. Amplasarea încăperilor CC şi îndeosebi ale SI este efectuată după principiul de omogenitate a lucrului executat. În scopul optimizării condiţiilor de muncă ale angajaţilor, videoterminalele sunt instalate în încăperi izolate. Maşinile de calcul sunt instalate conform cerinţelor tehnice ale uzinei producătoare. Videoterminalele în încăperile CC şi SI sunt amplasate într-un rând, la o distanţă nu mai mică de 1 m de la perete, locurile de muncă – la o distanţă nu mai mică de 1,5 m unul de altul. Suprafaţa încăperilor pentru angajaţi, calculată pentru o persoană, este de 6,0 m2, volumul – 19,5 m3. Locurile de muncă în CC şi în SI sunt organizate în baza cerinţelor ergonomice. Construcţia mobilierului (mesele, scaunele, fotoliile)

asigură reglarea individuală, conform înălţimii

angajatului, pentru a-i crea poziţia de lucru. Utilajul de muncă folosit şi panoul de dirijare se află în zona optimă de muncă. În construcţia elementelor locului de muncă s-au luat în considerare caracterul muncii, particularităţile psihologice şi datele antropometrice ale angajatului. O latură importantă în munca operatorilor este distanţa de observare a obiectului, care se stabileşte de la ochii operatorului până la ecran, tastatură (SI) şi documente (CC). De regulă,

31

distanţa de observare a ecranului este mai mare decât cea până la documente şi tastatură. Conform datelor noastre, valorile variază între 47-53 cm pentru distanţa ochi – document (CC) şi 43-88 cm pentru distanţa ochi – ecran (SI). Conţinutul muncii operatorilor are o importanţă esenţială. Astfel, după culegerea şi validarea datelor, informaţia este culeasă la calculator. Ritmul de lucru este mare, pauzele sunt mici, posibilitatea de control a vitezei de activitate este redusă. Accentul vizual este pus pe informaţia culeasă. Datele se citesc de pe ecran, adică atenţia maximă este îndreptată spre ecran (SI). La prelucrarea textului, regimul de muncă include validarea textului, vizualizarea lui pe ecran, redactarea, exploatarea. Accentul vizual se pune pe ecran şi pe documente (CC). Au loc interrelaţiile dintre conţinutul muncii, mediul de muncă şi utilizarea calculatoarelor. Operatorii CC, culegând datele, tind, în primul rând, să-şi asigure un iluminat optimal al documentaţiei, pe când operatorii SI – să-şi asigure iluminatul optimal pentru a citi de pe ecran informaţia. Durata de urmărire a ecranului variază semnificativ – de la 1 sec. (culegerea datelor) până la 6-8 sec. (prelucrarea textului) în CC şi 135 sec. (regim de dialog) în SI. La operatorii CC, care lucrează cu documentele, frecvenţa privirilor consecutive numai la ecran şi documente era aproximativ de 15-50 ori/min., în comparaţie cu operatorii SI, care privesc la ecran cu o frecvenţă de circa 12-18 ori/min. Frecvenţa privirilor consecutive, care includeau şi tastatura, creştea în timpul zilei şi era mai mare, dacă se lucra cu documente voluminoase (CC). Masa de lucru, atât a operatorilor CC, cât şi a celor ai SI, se reglează după înălţime. Parametrii optimi ai suprafeţei de muncă a mesei constituie 1 600x900 mm. Sub suprafaţa mesei este un spaţiu liber pentru picioare cu înălţimea maximă de 600 mm, lăţimea – 500 mm, adâncimea – 650 mm. Pe masa operatorului CC este prevăzut un suport special pentru documente, distanţa lui de la ochi fiind egală cu distanţa de la ochi până la claviatură, fapt ce permite reducerea oboselii vizuale. Scaunul de lucru (fotoliul), în ambele cazuri, este asigurat cu o instalaţie de ridicare şi întoarcere, care permite reglarea înălţimii atât a scaunului cât şi a spetezei. Fotoliul de lucru este asigurat cu un suport pentru braţe. Reglarea fiecărui parametru se efectuează uşor. Materialul de acoperire a fotoliului asigură posibilitatea unei curăţiri uşoare. Suprafaţa scaunului şi a spetezei este semimoale, nu se electrizează, are un înveliş permeabil pentru aer. La locul de muncă este prevăzut un suport special pentru picioare. Suportul are o acoperire mată şi o margine cu înălţimea de 10 mm în partea de jos. În timpul lucrului operatorilor CC la informaţia textuală (în regimul de introducere a datelor, redactare a textelor şi citire de pe ecranul videoterminalului), cea mai recomandabilă din punct de vedere fiziologic este prezentarea semnelor standard de culoare neagră pe fundal alb-deschis.

32

Regimul raţional de muncă şi odihnă al angajaţilor CC este stabilit în funcţie de suprasolicitarea psihofiziologică, de dinamica stării funcţionale a sistemelor organismului şi de respectarea strictă a pauzelor reglementate. Din aceste considerente, pauzele sunt de durată optimă, întrucât cele de durată mare pot să provoace dereglări ale stereotipului dinamic. Întreruperea de bază este cea de la prânz. În conformitate cu particularităţile activităţii angajaţilor CC şi cu caracterul modificărilor funcţionale ale diferitor sisteme ale organismului, în regimul de muncă şi odihnă sunt prevăzute suplimentar două pauze reglementate cu durata de 10 minute fiecare. Pauza la prânz este prevăzută peste 4 ore de muncă, pauzele reglementate suplimentar au fost stabilite după 3 ore de muncă şi cu 2 ore înainte de finisarea programului de muncă. Regimul de muncă şi odihnă al operatoarelor SI, care nemijlocit utilizează videoterminale, depinde de caracterul lucrului efectuat la introducerea datelor, redactarea programelor, citirea informaţiei de pe ecran. După fiecare oră de muncă au fost stabilite pauze de 10 min. Au fost elaborate criteriile igienice de clasificare şi evaluare a procesului de muncă al operatorilor CC şi SI după intensitatea muncii (Anexa 5). Aşa, de exemplu, suprasolicitarea intelectuală la operatorii SI este supusă acţiunii structurii (etapelor) procesului de muncă, dar, după cum e descris în caracteristica profesiografică, nu într-o măsură majoră ca la operatorii CC, fiind clasificată conform indicilor suprasolicitării intelectuale la clasa 2-3.1, iar la operatorii CC – la clasa 2-3.2; după indicii suprasolicitării senzoriale operatorii CC se referă la clasa 1-3.2, iar operatorii SI – la clasa 2-3.2; conform indicilor suprasolicitării emoţionale, operatorii CC se referă la clasa 1-2 optimală şi admisibilă, iar operatorii SI – la clasa 1-3.1 optimală şi lucru încordat, gradul 1; după monotonia lucrărilor operatorii CC şi SI se referă la clasa 1-3.2, iar după indicii regimului de lucru operatorii CC se referă la clasa 1-2, iar operatorii SI – la clasa 1-3.1. Datele Anexei 5 denotă că 7 indici, şi la CC, şi la SI, se referă la clasa 3.1, de aici gradul general de nocivitate după solicitările organismului în timpul lucrului operatorilor CC şi SI este de clasa 3.2. – lucru încordat, gradul II (Anexa 5). 3.2. ANALIZA

IGIENICĂ A FACTORILOR MEDIULUI DE PRODUCERE

La locurile de muncă ale operatorilor CC şi SI, unde sunt instalate computere, se formează un microclimat anumit. Înainte de a efectua investigaţii fiziologice au fost măsurate temperatura aerului, umiditatea relativă, viteza curenţilor de aer (tabelul 2). Din tabelul 2 se vede că în sala CC s-a stabilit o temperatură a aerului până la 25°C în perioada caldă şi până la 24,4°C în perioada rece, respectiv în sala SI – 26,1°C şi 24,8°C, şi concomitent o scădere a umidităţii relative, atât în sala CC, cât şi în sala SI – până la 44% în perioada caldă şi până la 47- 48% – în perioada rece.

33

Viteza de mişcare a curenţilor de aer în sălile de lucru oscila în perioada caldă – de la 0,04 până la 0,48 m/sec., în perioada rece – de la 0,086 până la 0,38 m/sec., în sala CC şi respectiv de la 0,08 până la 0,33 m/sec. – în perioada caldă şi de la 0,08 până la 0,38 m/sec. – în perioada rece în sala SI. După clasificarea condiţiilor de muncă indicii microclimatului sunt determinaţi ca optimali. Am efectuat aprecierea comparativă a acţiunii complexe a factorilor descrişi asupra organismului operatorilor CC şi SI. Materialul rezultat este prezentat în (tabelul 3) şi în nomogramele temperaturilor efective (figurile 1 şi 2), în care temperatura efectivă atât în primul caz, cât şi în al doilea era de 20°-22°. Din ele se vede că starea termică a organismului operatorilor serviciului CC se caracterizează drept ,,confortabilă”;

în afară de aceasta, aprecierea a fost

pozitivă şi în anchetele operatorilor. Şi anume la întrebarea: ,,Ce simţiţi D-voastră la acţiunea în complex a factorilor fizici ai mediului de producţie?” răspunsul tuturor operatorilor a fost identic: ne simţim ,,confortabil”. O analiză analogică a fost efectuată şi asupra organismului operatorilor serviciului SI, iar răspunsul acestora a fost acelaşi: ,,confortabil”. Prin urmare, cei mai importanţi indicatori fizici, cum sunt: temperatura, umiditatea relativă, viteza de mişcare a aerului, nu au constituit un obstacol în efectuarea lucrului de bază şi nu au servit ca fond pentru suprasolicitarea aparatului de termoreglare al operatorilor CC şi SI. În afară de aprecieri subiective, am efectuat şi cercetări privind aprecierea obiectivă a temperaturii unor părţi ale corpului (frunte ,sternt, regiunea dorsală a palmei) cu ajutorul electrotermometrului. Datele obţinute au fost prezentate în tabelul 4, care demonstrează că cercetările s-au efectuat în decursul primei şi ultimei zile a săptămânânii: până la începutul lucrului şi la sfârşitul zilei de muncă. Analizând datele din tabelul 4, observăm că cele înregistrate luni au demonstrat practic unele şi aceleaşi valori (de la 32,1±0,08°C la operatorii CC până la 31,3±0,15°C la operatorii SI) la începutul zilei de muncă. La sfârşitul zilei de muncă s-a depistat tendinţa majorării temperaturii până la 33,2±0,1°C la operatorii CC şi până la 32,0±0,2°C la operatorii SI. Cercetările efectuate în ultima zi a săptămânii au demonstrat, la fel, tendinţa de majorare a temperaturii frunţii atât la începutul zilei de muncă, cât şi la finele ei.Temperatura la stern şi temperatura regiunii dorsale a palmei aveau o tendinţă identică de majorare. Astfel, a avut loc o tensionare nesemnificativă a aparatelor termoreglării la operatorii serviciilor cercetate, fapt ce a favorizat susţinerea funcţiilor dinamice ale organismului.

34

Tabelul 2

Dinamica modificărilor temperaturii, umidităţii şi vitezei de mişcare a aerului în sala de lucru a operatorilor CC şi SI Perioada caldă Timpul Nr. Oscilaţiile investiobser- temperagaţiilor vărilor turii, (ora) °C 00

8

90

1000

90

1200

90

1400

90

1600

90

800

144

1000

144

1200

144

1400

144

1600

144

Nr. observărilor

20,7-21,6 21,2±0,3 23,2-24,4 23,8±0,2 23,4-24,8 24,0±0,3 23,3-25,1 24,0±0,37 23,2-24,4 23,8±0,2

16

21,1-21,6 21,4±0,15 21,6-23,6 22,7±0,6 22,9-24,0 23,6±0,31 23,3-25,1 24,0±0,37 24,2-26,1 25,1±0,58

16

10 10 16 16

16 16 16 16

Umiditatea relativă a aerului, %

Perioada rece Nr. observărilor

44,0-52,0 46,6±1,4 48,0-58,1 53,8±3,4 50,1-64,8 57,3±3,1 50-57 57,2±2,9 49,0-53,0 50,8±2,8

16

49,0-57,0 57,2±2,9 49,0-53,0 50,8±2,8 44,0-52,0 46,6±1,4 49,0-66,0 58,4±2,8 47,0-61,0 54,8±3,7

16

10 10 16 16

16 16 16 16

Viteza mişcării aerului, m/s.

Nr. observărilor

Centrul de calcul 0,1-0,18 87 0,14±0,02 0,04-0,14 87 0,09±0,03 0,08-0,12 87 0,11±0,04 0,44-0,84 87 0,62±0,04 0,09-0,33 87 0,27±0,01 Serviciul de informaţie 0,086-0,12 90 0,099±0,01 0,1-0,18 90 0,14±0,02 0,91-0,33 90 0,27±0,01 0,2-0,32 90 0,25±0,001 0,44-0,84 90 0,62±0,04

Oscilaţiile temperaturii aerului, (C°) 18,2-21,0 20,3±0,9 21,0-21,5 21,3±0,17 23,1-24,4 23,8±0,2 23,1-24,4 23,8±0,3 21,1-21,7 21,7±0,3 21,0-21,5 21,3±0,17 18,1-21,5 20,3±0,9 20,2-21,6 21,2±0,3 23,2-24,4 23,8±0,2 23,3-24,8 24,0±0,3

Umiditatea Nr. relativă a Nr. obser- aerului, observărilor % vărilor

16 10 10 16 16 10 10 10 10 10

49,0-66,0 58,4±2,8 48,0-58,0 53,8±3,4 50,0-65,0 57,4±3,2 53,0-59,0 55,9±2,2 47,0-61,0 55,0±4,0

16

50,0-65,0 57,4±3,2 49,0-62,0 54,1±2,9 49,0-57,0 54,5±2,9 53,0-59,0 55,9±2,2 53,0-63,0 57,8±2,5

10

10 10 16 16

10 10 10 10

Viteza mişcării aerului, m/s.

0,086-0,12 0,099±0,01 0,107-0,22 0,16±0,02 0,2-0,32 0,25±0,03 0,26-0,38 0,35±0,04 0,091-0,33 0,27±0,01 0,082-0,098 0,094±0,005 0,04-0,148 0,099±0,03 0,082-0,128 0,113±0,04 0,274-0,38 0,33±0,02 0,2-0,32 0,25±0,03

35

Tabelul 3

Valorile t°C după termometrul uscat şi umed, ale vitezei de mişcare a aerului pentru determinarea temperaturilor efective Centrul de calcul Perioada caldă Oscilaţiile Oscilaţiile Viteza Nr. t° t° Nr. mişcării Ora măsu- termometr. termometr. măsuaerului rări uscat umed rări (m/s.) °C °C 90 20,7-21,6 15,2-16,5 16 0,1-0,18 800 1000 1200 1400 1600 1700

90 90

90

90

90

21,2±0,3

16,2±0,27

23,2-24,4

16,8-19,3

23,8±0,2

18,9±0,12

23,4-24,8

19,2-20,7

24,0±0,3

20,3±0,2

23,3-25,1

19,9-21,9

24,0±0,37

20,9±0,2

23,2-24,4

20,0-21,4

23,8±0,2

20,8±0,3

23,1-24,2

20,0-21,1

23,8±0,3

21,0±0,18

16 16

Viteza mişcării aerului (m/min.)

Nr. măsurări

6-10,8

87

0,13±0,004

8,16±0,28

0,04-0,14

2,4-8,4

0,11±0,004

6,84±0,23

0,08-0,12

4,8-7,2

87 87

0,102±0,002 6,16±0,12 16

16

16

0,44-0,84

26,4-50,4

0,65±0,02

39,4±1,5

0,09-0,33

5,4-19,8

0,23±0,01

14±0,6

0,082-0,22

4,92-13,2

0,18±0,008

11,1±0,58

87

87

87

Perioada rece Oscilaţiile Oscilaţiile t° t° Nr. termometr. termometr. măsuuscat umed rări °C °C 18,2-21,0 14,1-17,0 16 20,3±0,9

16,7±0,2

21,0-21,5

15,5-16,4

21,3±0,17

16,1±0,27

23,1-24,4

17,1-18,4

23,8±0,2

18,1±0,3

23,1-24,4

18,0-19,4

23,8±0,3

18,8±0,3

21,1-21,7

15,5-17,0

21,7±0,3

16,8±0,25

21,0-22,0

16,1-17,6

21,8±0,4

17,2±0,3

16 16

16

16

16

Viteza mişcării aerului (m/s.)

Viteza mişcării aerului (m/min.)

0,086-0,12

5,16-7,2

0,09±0,001

6,01±0,11

0,107-0,22

6,42-13,2

0,18±0,007

10,8±0,47

0,2-0,32

12-19,2

0,26±0,008

15,8±0,53

0,26-0,38

15,6-22,8

0,32±0,008

19,3±0,51

0,091-0,36

5,46-19,8

0,21±0,01

15,1±0,64

0,082-0,22

4,92-13,2

0,19±0,007

11,4±0,45

36

Continuare

Ora

800

1000

1200

1400

1600

1700

Perioada caldă Perioada rece Oscilaţiile Oscilaţiile Oscilaţiile Oscilaţiile Viteza Viteza Viteza Nr. t° t° t° Nr. mişcării t° Nr. mişcării mişcării Nr. măsu- termometr. termometr. măsuaerului aerului aerului măsu- termometr. termometr. măsurări uscat umed rări (m/s.) uscat umed rări (m/s.) (m/min.) rări °C °C °C °C Serviciul de informaţie 90 21,0-21,5 15,0-16,5 16 0,082-0,098 5,16-5,88 80 21,1-21,6 15,0-16,2 16 0,086-0,12

90

90

90

90

90

21,3±0,17

16,2±0,27

18,1-21,5

13,5-16,3

20,3±0,3

15,8±0,2

20,2-21,6

14,5-16,7

21,2±0,3

15,9±0,21

23,2-24,4

17,0-18,6

23,8±0,2

18,1±0,3

23,3-24,8

17,7-19,1

24,0±0,3

18,3±0,3

23,1-24,4

17,0-19,0

23,8±0,3

18,8±0,18

16

16

16

16

16

0,09±0,0007

5,59±0,03

0,04-0,148

3,6-8,4

0,09±0,004

5,95±0,2

0,082-0,128

5,2-7,2

0,1±0,002

6,0±0,13

0,274-0,38

17,4-22,8

0,33±0,006

19,9±0,4

0,2-0,32

13,8-19,2

0,27±0,005

16,6±0,3

0,107-0,22

9-13,2

0,19±0,005

11,5±0,3

80

80

80

80

80

21,4±0,15

15,9±0,29

21,6-23,6

16,0-17,2

22,7±0,4

16,9±0,31

22,9-24,0

16,4-17,0

23,6±0,31

16,8±0,27

23,3-25,1

17,0-19,3

24,0±0,37

19,0±0,2

24,2-26,1

16,6-20,0

25,1±0,36

19,7±0,3

25,2-26,4

18,0-20,0

25,7±0,28

19,8±0,22

16

16

16

16

16

Viteza mişcării aerului (m/min.)

5,16-7,2

0,09±0,001

5,2±0,08

0,1-0,18

6-10,8

0,13±0,005

8,2±0,33

0,091-0,33

6-19,8

0,22±0,01

13,7±0,68

0,2-0,32

14,4-19,2

0,28±0,004

17,1±0,26

0,44-0,84

30-50,4

0,69±0,02

41,4±1,5

0,26-0,38

16,8-22,8

0,33±0,006

20±0,36

37

Fig.1. Nomograma temperaturilor efective (Centrul de calcul).

38

Fig.2. Nomograma temperaturilor efective (Serviciul de informaţie).

39

Următorii factori sunt: iluminatul, zgomotul, intensitatea electrostatică, electromagnetică şi radiaţia roentgen. Pentru noi este important să efectuăm o apreciere igienică comparativă a factorilor evidenţiaţi la obiectele cercetate. După cum se vede din tabelul 5, valorile factorilor enumeraţi nu depăşesc nivelul admisibil, conform documentelor respective în vigoare. În ceea ce priveşte iluminatul în încăperile CC şi SI (tabelul 5), el a fost combinat (natural şi artificial). Iluminatul natural în încăperi se realizează din partea stângă. Valoarea coeficientului de iluminare naturală (CIN) corespunde nivelului normativ (1,0-1,5% în încăperile CC şi 1,3 -1,8% în încăperile SI). Iluminarea artificială în încăperi se realizează cu folosirea surselor luminiscente. În calitate de surse de lumină generală s-au utilizat lămpi luminiscente, în calitate de corp de iluminare – instalaţii cu iluminare reflectată sau difuză. Indicii de iluminare artificială sunt la nivelul normativelor (200,0 -250,0 Lx la CC şi 170,0 -300,0 Lx la SI), fiind clasificaţi ca admisibili. Pentru excluderea clipirilor pe ecran, emanate de corpurile de iluminare, s-au utilizat pelicule, filtre speciale pentru ecrane. Iluminarea locală se asigură prin surse de iluminare, instalate nemijlocit pe masă sau pe panoul vertical ori montate în viziera panoului. Utilizarea sursei individuale de lumină este asigurată cu utilaj de reglare a luminii, cu o plasă de protecţie contra scânteierii generate de corpul de iluminat, care provoacă orbirea. Sursele de lumină, dispuse în corespundere cu locul de muncă, sunt aranjate în aşa mod, ca să excludă pătrunderea în ochi a razelor de lumină. Pulsarea iluminatului la utilizarea lămpilor luminiscente nu depăşea 10%. La iluminarea naturală s-au folosit diferite mijloace de protecţie. În calitate de astfel de mijloace au fost folosite jaluzele reglabile. Geamurile erau amplasate dintr-o parte a sălilor de muncă. Procesul de muncă se caracterizează prin prezenţa zgomotului, la care sunt supuse operatoarele

în

decursul întregului schimb de lucru. Acest zgomot este generat de vocea

solicitanţilor prin telefon, de contoarele electromecanice, vocile operatoarelor care lucrează alături. Nivelul zgomotului în încăperile CC, unde lucrează operatoarele la videoterminale, este de 55,0 - 65,0 dBA, în încăperile SI – de 57,0 -60,0 dBA. După clasificarea condiţiilor de muncă, nivelul zgomotului se referă la clasa 2, admisibil. Zgomotul este intermitent, frecvenţa maximă revenind în diapazonul vocilor omeneşti – ale operatorilor şi abonaţilor (solicitanţilor). Oscilaţiile parametrilor intensităţii câmpului electromagnetic sunt; -

5,0 -8,0 v/m în încăperile CC şi 5,0-10,0 v/m în încăperile SI;

-

debutul dozei de expoziţie în ambele cazuri a fost – 0,02 µR/s.

40

Tabelul 4

Modificările fiziologice comparative (M±m) ale stării funcţionale a sistemului de termoreglare la operatori CC şi SI Indicii fiziologici

Numărul de măsurări

Ziua săptămânii

30 Temperatura

30

(regiunea

30

frunţii), 0C

30

prima ultima

30 Temperatura

30

sternală ,0C

30 30

Temperatura

30

mâinii (partea

30

dorsală), 0C

30 30

prima ultima prima ultima

Timpul efectuării cercetărilor

Obiectivul de cercetare Centrul de Serviciul de calcul

informaţie

până la începutul lucrului,

32,1 ± 0,08

31,3 ± 0,15

la finele turei

33,2 ± 0,1

32,0 ± 0,2

până la începutul lucrului,

32,9 ± 0,1

31,8 ± 0,28

la finele turei

33,04 ± 0,09

32,4 ± 0,23

până la începutul lucrului,

33,8 ± 0,1

32,9 ± 0,2

la finele turei

34,0 ± 0,2

33,9 ± 0,2

până la începutul lucrului,

33,9 ± 0,08

32,7 ± 0,1

la finele turei

34,0 ± 0,1

33,8 ± 0,2

până la începutul lucrului,

31,5 ± 0,24

31,2 ± 0,16

la finele turei

32,8 ± 0,26

32,6 ± 0,2

până la începutul lucrului,

32,7 ± 0,15

31,21 ± 0,34

la finele turei

32,9 ± 0,2

32,2 ± 0,24

41

Tabelul 5

Datele comparative ale factorilor mediului ocupaţional Factorii cercetaţi

Centrul de calcul Oscilaţiile parametrilor

Media

Nr. de investigaţii

Serviciul de informaţie Oscilaţiile parametrilor Media

63

5,0-8,0

7,58±0,18

92

5,0-10,0

8,25±0,28

Nivelurile admisibile după normative 10,0

71

10,0-15,0

12,75±0,34

92

90,0-20,0

10,13±0,15

20,0

3. Zgomotul dBA

20

55,0-65,0

58,2±0,54

18

57,0-60,0

58,7±0,16

65

4. Iluminatul artificial, Lx

50

200,0-250,0

230±3,2

66

170,0-300,0

246,6-8,9

200

5. Iluminarea

20

1,0-1,5

1,34±0,026

23

1,3-1,8

1,52±0,04

0,7

70

< 0,02

-

92

< 0,02

-

0,02

1. Intensitatea câmpului

Nr. de investigaţii

electromagnetic, v/m 2. Intensitatea câmpului electromagnetic, Kv/m

naturală CIN, % 6. Debitul dozei de expoziţie µR/s

42

În funcţie de clasificarea condiţionată de muncă toţi aceşti indici sunt plasaţi

la categoria

„admisibili”. Astfel, caracteristica comparativă a factorilor fizici ai mediului de producţie, atât al CC, cât şi al SI, ne demonstrează că, condiţiile de muncă în care lucrează operatoarele practic sunt identice, iar factorii fizici sunt de intensitate mică. Printre factorii chimici prezenţi la obiectele cercetate de noi predomină dioxidul de carbon (CO2), care nu este considerat substanţă toxică, însă sporirea cantităţii lui în aerul inspirat agravează expiraţia şi, în cele din urmă, se poate acumula în sânge şi în ţesuturi, în cantităţi nocive pentru sănătate. În cercetările noastre nu au fost înregistrate cantităţi de CO2 care depăşesc 0,1%. Aşadar, acest indice de poluare a aerului nu putea să servească drept cauză pentru apariţia stărilor prepatologice ale operatoarelor. Însă compararea caracteristicilor profesiografice a depistat un caracter diferit de muncă în structura zilei şi a săptămânii de lucru, care poate influenţa starea fiziologică a organismului operatorilor. Prin urmare, fondul psihofiziologic la cei cercetaţi putea să fie diferit. Deşi sunt folosite cele mai moderne tehnologii, totuşi, factorul uman joacă unul din locurile de frunte, în veriga complexă a acestora. Dacă computerul în procesul de producere poate înlocui omul, apoi sănătatea operatorilor, verigă importantă în acest proces complex, trebuie să fie un obiect al atenţiei permanente a igieniştilor şi patologilor, anticipând astfel stările prepatologice la influenţa unui sau altui factor periculos pentru producere, prezenţi la obiectele legate de tehnologiile informaţionale. Cercetând detaliat factorii mediului de producţie, au fost depistaţi factorii principali de intensitate mică, care, în ansamblu, nu exercitau o acţiune negativă asupra organismului. La obiectele cercetate, operatorii lucrează în sistemul om-maşină-mediu-structura procesului tehnologic. Şi totuşi, în profesiogramă, sunt redate particularităţile, ce condiţionează, în primul rând, structura procesului de muncă şi intensitatea diversă a unora şi aceloraşi factori ai mediului de producere de intensitate mică. Aceasta trebuie de luat în considerare la aprecierea diferenţiată a stării de sănătate a operatorilor, care, la prima vedere, lucrează în condiţii identice de muncă. Problema va fi analizată în următoarele capitole ale cercetărilor actuale. Expunerea de mai sus a servit ca bază pentru conturarea următoarei etape de lucru – studierea cronometrajului, a modificărilor fiziologice la operatori, pentru a clarifica care este modalitatea restructurării procesului de muncă privind indicii de producere (cronometrajul), analizatorii

vizuali

şi

acustici

(cronoreflexometria),

analizatorul

motric

(dinamometria,

tremometria), complexul indicilor, care caracterizează tendinţa modificărilor fiziologice specifice ale sistemului cardiovascular etc.

43

CAPITOLUL IV

CARACTERISTICA COMPARATIVĂ ŞI ESTIMAREA INDICILOR FIZIOLOGICI LA OPERATORII DIN CC ŞI DIN SI Principalul obiectiv al actualului studiu a fost structura (etapele) procesului de muncă şi a modificărilor fiziologice ale operatorilor CC, fără utilizarea garniturii telefonice, ce se efectuează stabil pe parcursul zilei de muncă, de luni până vineri, după care urmează două zile consecutive de odihnă – sâmbăta şi duminica, iar în SI, unde operatorii folosesc în procesul de muncă garnitură telefonică (activitatea lor), structura procesului de muncă prezintă un ciclu de operaţii închis, cu durata de patru zile, cu cele două zile consecutive de odihnă, urmând apoi un nou ciclu închis, care poate începe în orice zi a săptămânii. După cum rezultă din cele descrise, structura procesului de muncă la cele două obiecte este principial diferită, de aceea am decis să facem o caracteristică fiziologo-igienică comparativă referitoare la procesele de muncă invocate. În capitolul prezent vom apela la date privind aprecierea comparativă a începutului, segmentului mediu şi segmentului final ale procesului de muncă. Indicii de apreciere a acestor segmente vizează, în primul rând, un cronometraj detaliat. Totodată, cronometrajul nu poate caracteriza tensionarea şi epuizarea funcţiilor fiziologice ale organismului, deoarece el indică exact doar productivitatea muncii în cadrul unei activităţi. Deci, vom încerca să efectuăm o caracteristică comparativă.

4.1. CARACTERISTICA

COMPARATIVĂ ŞI ESTIMAREA CRONOMETRAJULUI, DEVIAŢIILOR FIZIOLOGICE LA OPERATORII DIN CC ŞI DIN SI ÎN DINAMICA ZILEI DE MUNCĂ LA ÎNCEPUTUL CICLULUI DE LUCRU

4.1.1. ESTIMAREA REZULTATELOR CRONOMETRAJULUI Datele comparative ale cronometrajului detaliat sunt prezentate în fig.3, tabelul 6, şi în Anexa 1. După cum rezultă din fig.3, în prima oră a zilei de muncă a operatorilor CC timpul de bază alcătuia o acoperire în proporţie de 2194,6±60,0 sec. (60,9%), iar la operatorii SI-1534±25,0 sec. (43%). Este necesar de menţionat că timpul de aşteptare este aproape de trei ori mai mare la operatorii SI, în comparaţie cu timpul trecerii şi schimbului de pachete la CC. În ceea ce priveşte sustragerile de la procesul de muncă, în prima oră de lucru operatorii SI au fost sustraşi cu circa 13,3% mai puţin decât operatorii CC. În sfârşit, durata timpului pentru sustrageri personale s-a dovedit iarăşi mare – aproape de 3 ori – la lucrătorii CC, în comparaţie cu cei din SI. A doua oră din ziua de muncă a fost mult mai intensă la lucrătorii CC, fapt confirmat de solicitarea principală a duratei de muncă, alcătuind 2792,5±0,74 sec.P<0,001 (77,6%), în timp ce operatorii din SI au fost solicitaţi în proporţie de 2286,1±60,0 sec.P<0,001 (63,6%) din durata de lucru.

44

73,2 67

10 0

0

III

IV

Timpul de bază Abateri personale

2,5

VI

0 0

2,6 4 13,8

II

5,8 8 13

I

V

0 0

0 0,6

2,5 5 9,8

0

0 0

0

1,4 1,4

10

19,6

15 14,1

32,4

32,5

55

60,9

40 20

79,6

82,7

77,6

80

100

100

100

60

100

120

VII

Abateri de producere Timpul de aşteptare

Centrul de calcul

61,2

56,5

65

64,5

80 63,6

100

100

100

72,3

100

120

III

Timpul de bază Abateri personale

IV

33,1 2,4 3,3

0

VI

0 0

11,9

V

0

2,3

II

0 0,4

I

34,6

26,2

0

0

0 0

7,5 5,6 0 0

3,1 3,6

2

5

20

0 1,5

22,4

29,7

40

29,3

43

50

60

VII

Abateri de producere Timpul de aşteptare

Serviciul de informaţie

I – VII - orele de muncă Fig.3. Densitatea solicitărilor zilei de muncă a operatorilor la începutul ciclului de activitate.

45

Tabelul 6

Densitatea comparativă a solicitărilor zilelor de muncă ale operatorilor pe parcursul ciclului de activitate,(%) Indicii

1

la începutul ciclului de activitate 2

la mijlocul ciclului de activitate 3

la finele ciclului de activitate 4

Centrul de calcul Prima oră Activitatea productivă Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale Activitatea productivă Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale Activitatea productivă Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale Activitatea productivă Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale Activitatea productivă Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale Activitatea prodictivă Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale

60,9 10,0

62,0 9,0

60,0 12,0

15,0 14,1 A doua oră 77,6 19,6

16,0 13,0

18,0 10,0

78,0 19,5

76,0 20,0

1,0 1,5

2,0 2,0

83,0 10,0

81,0 10,0

4,0 3,0

4,0 5,0

70,0 30,0

68,0 25,0

-

4,0 3,0

74,5 14,0

72,0 15,0

1,4 1,4 A treia oră 82,7 9,8 2,5 5,0 A patra oră 67,0 32,4 0,6 A cincea oră 73,2 13,0 5,8 8,0 A şasea oră 79,6 13,8

6,5 5,0

7,0 6,0

78,0 14,5

75,0 15,0

2,6 4,0

4,5 3,0

5,0 5,0

46

1

Activitatea prodictivă Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale

2 %

3 %

Continuare 4 %

A şaptea oră 55,0 32,5

60,0 30,0

57,0 28,0

2,5 10,0

5,0 5,0

7,0 8,0

Serviciul de informaţie Activitatea prodictivă Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Activitatea prodictivă Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Activitatea prodictivă Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Activitatea prodictivă Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Activitatea prodictivă Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Activitatea prodictivă Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Activitatea prodictivă Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale

Prima oră 43,0 50,0 2,0 5,0 A doua oră 63,6 29,7 3,1 3,6 A treia oră 64,5 22,4 7,5 5,6 A patra oră 72,3 26,2 1,5 A cincea oră 65,0 34,6 0,4 A şasea oră 56,5 29,3 2,3 11,9 A şaptea oră 61,2 33,1 2,4 3,3

41,1 51,8 2,7 4,4

64,0 26,5 4,5 5,0

65,7 29,7 2,0 2,5

65,7 26,6 4,2 3,5

62,0 24,5 7,0 6,5

61,1 31,4 0,7 6,8

75,9 22,2 1,9

61,1 35,6 1,9 6,4

63,9 35,8 0,3

57,1 38,4 2,3 2,2

55,7 28,9 2,3 13,1

42,1 45,5 12,5

62,3 31,8 1,4 4,5

36,1 50,8 5,0 8,1

47

Atrage atenţia faptul concentrării timpului de muncă în a doua oră de lucru a operatorilor CC, în vreme ce operatorii SI cheltuie mai mult timp pentru sustragerile personale şi cele legate de procesul muncii. După pauza reglementată, atât operatorii CC, cât şi cei SI au muncit intens, deşi operatorii din SI nu au atins acelasi grad de compactitate a orei de muncă ca cei din CC. O tendinţă analogică a fost fixată înainte de prânz, şi anume: intensitatea muncii operatorilor din CC a constituit 82,7% (2233,6 ±18,0 sec., P<0,001), în comparaţie cu 64,5% (2321,7 ± 65,0 sec., P<0,001) ce au constituit solicitarea operatorilor din SI. Întreruperea de la prânz pare să fi echilibrat structura muncii atât a operatorilor din CC– 73,2% (2635,3 ± 60,0 sec., P<0,001), cât şi a celor din SI – 65% (2342,7±56,0 sec., P<0,001). Aprecierea comparativă de mai departe a fost în favoarea operatorilor care lucrează în CC, fapt ce se explică prin eficienţa întreruperii reglementate cu 2 ore înainte de terminarea zilei de muncă şi printr-o mai înaltă eficienţă a muncii, cu excepţia ultimei ore de activitate a operatorilor CC. Astfel, durata muncii operatorilor CC a constituit 57% (1981,4±32,0 sec., P<0,001) (din cauza unui mare procent al timpului de trecere şi schimb al pachetelor şi sustragerilor personale), în timp ce durata muncii operatorilor SI a alcătuit 36,1% (2202,6±45,0 sec., P<0,001) şi o durată neînsemnată revenind sustragerilor personale. Probabil, acest fapt poate fi explicat astfel: operatorii care lucrează cu garnitură telefonică, în virtutea specificului procesului de muncă, nu pot comite erori în contactul lor cu abonaţii. În timp ce operatorii CC sunt reglementaţi doar de autodisciplină, care se bazează pe reacţiile de protecţie ale organismului şi pe renunţarea la muncă încordată; probabil de atâta principalul segment al timpului de muncă a constituit doar 57% (1981,6±32,0 sec., P<0,001), iar timpul pentru sustrageri 10% (363,8 ±8,1 sec., P<0,001). 4.1.2. ESTIMAREA MODIFICĂRILOR ANALIZATORILOR VIZUALI ŞI AUDITIVI După cum rezultă din datele prezentate în fig.4, în tabelele 7, 8, şi în Anexa 2, tendinţa modificării caracterului analizatorului vizual a fost, atât la operatorii CC, cât şi la cei SI, practic identică: cu alte cuvinte, a avut loc o creştere neabătută a încordării analizatorului vizual pe fundalul unei compactităţi, suficient de înalte, a solicitării operatorilor. Totuşi, atrage atenţia faptul că la operatorii care lucrau la computere în CC perioada latentă în toate măsurările zilei de muncă a fost mult mai îndelungată. Merită atenţie faptul că o deprindere evidentă cu munca a analizatorului vizual, către începutul ciclului de lucru, nu s-a înregistrat la nici unul din obiectele studiate. Începând cu a doua oră de muncă, compactitatea solicitării fiind în proporţie de 77,6% (2792,5±74,0 sec., P<0,001) (CC) şi 63,6% (2286,1±60,0sec., P<0,001), (SI), s-au înregistrat schimbări într-un interval de circa 125-132% de la nivelul iniţial.

48

Centrul de calcul

Serviciul de informaţie

Fig.4 Starea funcţională comparativă a analizatorilor operatorilor la începutul

ciclului de activitate.

1. Perioada latentă a reacţiei videomotorii 2. Perioada latentă a reacţiei acusticomotorii 3. Forţa musculară 4. Rezistenţa musculară 5. Tremometria a – măsurarea la începutul zilei b – măsurarea după 2 ore c – măsurarea până la prânz d – măsurarea la finele zilei

49

Tabelul 7

Starea funcţională a analizatorilor operatorilor CC în comparaţie cu nivelul iniţial, (%) Program de investigaţii 1

Perioada ciclului de activitate la început la mijloc la fine 2 3 4

Perioada latentă a reacţiei videomotorii 100,0 112,8 La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

125,3 132,0 143,1

128,4 130,4 148,6

Perioada latentă a reacţiei acusticomotorii 100,0 95,0 La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

113,6 136,9 142,3 155,1

105,0

98,0 97,0 118,0

105,0 104,0 107,0

120,0 125,0 123,0

Forţa musculară 100,0

98,0

98,0

89,9 95,3 86,9

97,0 95,0 90,0

95,0 90,0 86,0

Rezistenţa musculară 100,0 78,0

66,0

65,0 75,0 73,0

72,0 60,0 60,0

64,0 60,0 55,0

Tremometria 100,0

104,0

112,0

124,0 108,0 128,0

124,0 112,0 128,0

130,0 130,0 136,0

50

Tabelul 8

Starea funcţională a analizatorilor operatorilor SI în comparaţie cu nivelul iniţial, (%) Program de investigaţii 1

Perioada ciclului de activitate la început la mijloc 2 3

Perioada latentă a reacţiei videomotorii 100,0 100,0 La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) 125,0 130,0 După 2 ore 130,0 130,0 Până la prânz 140,0 147,0 La finele zilei de muncă Perioada latentă a reacţiei acusticomotorii 100,0 107,0 La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) 105,0 115,0 După 2 ore 110,0 120,0 Până la prânz 123,0 130,0 La finele zilei de muncă Forţa musculară 100,0 94,0 La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) 85,0 83,0 După 2 ore 80,0 80,0 Până la prânz 75,0 78,0 La finele zilei de muncă Rezistenţa musculară 100,0 75,0 La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) 75,0 70,0 După 2 ore 75,0 60,0 Până la prânz 65,0 55,0 La finele zilei de muncă Tremometria 100,0 115,0 La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) 130,0 135,0 După 2 ore 130,0 135,0 Până la prânz 138,0 140,0 La finele zilei de muncă

la fine 4 98,0 132,0 130,0 150,0 108,0 125,0 130,0 133,0 92,0 80,0 76,0 70,0 62,0 60,0 55,0 50,0 115,0 135,0 140,0 145,0

Trebuie de menţionat, că ultima măsurare la operatorii SI, la o solicitare de 36,1% (2202,6±45,0 sec., P<0,001), a demonstrat o prelungire a perioadei latente a reacţiei vizual-motorii până la 140,0% (283,0±8,4m/sec.,P<0,001), iar la operatorii CC, la o solicitare a ultimei ore în proporţie de 57,0% (1981,4±32,1sec.,P<0,001), perioada latentă a reacţiei vizual-motorii a atins 143,0% (291,3±6,8m/sec., P<0,001). În consecinţă, ipotezele noastre, precum că structura ciclului de lucru are o importanţă principială, s-au confirmat. Pentru că, chiar la o compactitate mai mică a solicitării muncii în CC, analizatorul vizual se încordează mai mult decât în timpul lucrului operatorilor SI.

51

Asemenea dinamică specifică poate fi explicată prin faptul că operatorii, lucrând în SI, alternează pe parcursul zilei diferite genuri de activitate, fapt ce nu contribuie la formarea unui focar stagnant de tensionare la baza creierului, condiţionat de diferite genuri ale activităţii de muncă. În ceea ce priveşte operatorii CC, aceştia lucrează monoton asupra materialelor cu cifre, folosind computerul. Probabil, de aceea pauza reglementată nu creează condiţii de descărcare a ,,stereotipului dinamic”, ci, dimpotrivă, creează un focar stagnant al iritării, confirmat în materialul cules şi cercetat. Fireşte, modificările fiziologice depistate servesc drept bază pentru intensificarea acţiunilor profilactice adecvate, care nu ar contribui la formarea unui focar stagnant de excitare. Caracteristica comparativă a perioadei latente a analizatorului auditiv la obiectele CC şi SI este prezentată în fig.4, în tabelele 7,8, şi în Anexele 2, 3. După cum se vede din datele ce caracterizează dinamica modificărilor analizatorului auditiv în CC, în pofida faptului că măsurătorile au fost efectuate la începutul ciclului de lucru, atrage atenţia faptul că până la pauza de prânz tabloul formării deprinderilor de muncă poate fi urmărit suficient de clar şi exact. Reacţia auditiv-motorie a constituit de la 100% (133,4±3,0 m/sec.) până la 97% (129,3±2,4m/sec.). Concomitent, caracterul monoton şi uniform al muncii operatorilor CC a condus la majorarea bruscă a perioadei latente spre sfârşitul zilei de muncă, deşi procentul intensităţii timpului de lucru a constituit doar 57,0% (1981,4±32,0 sec., P<0,001). Cu totul alt tablou se conturează la operatorii care lucrează în SI. La aceştia observăm o creştere treptată, graduală a perioadei latente a reacţiei auditiv-motorii de la o măsurare la alta. Astfel, a doua măsurare a constituit 105,0% (164,0±5,0 m/sec., P<0,001), a treia–110,0% (171,7±5,0 m/sec., P<0,001), iar a patra – 123,0% (192,1±4,4 m/sec., P<0,001). O astfel de dinamică denotă că factorul suplimentar al iritării discursive (cu cuvinte prin garnitura telefonică) nu a putut să nu se răsfrângă asupra funcţiei SNC, deşi compactitatea solicitării la ultima măsurare a constituit 36,1% (2202,6±45,0 sec., P<0,001). Un asemenea caracter al reacţiei analizatorului auditiv, după opinia noastră, poate fi explicat, în primul rând, prin structura procesului de muncă, deşi, dacă am compara perioada latentă a reacţiei vizual-motorii, aceasta a fost cu mult mai încetinită şi a constituit 140,0% (283,0±8,4 m/sec., P<0,001). O astfel de reacţie de răspuns a organismului poate fi explicată prin faptul că garnitura telefonică de calitate perfectă i-a ajutat pe operatorii SI să nu-şi încordeze organul auditiv încât, în cele din urmă, alternarea reacţiilor vizualmotorii cu cele auditiv-motorii nu a dezvăluit modificări serioase din partea organismului în întregime, deoarece şi substituirea reciprocă a analizatorilor în procesul muncii a permis organismului operatorilor, care lucrează în SI, să păstreze un statut suficient de înalt motivat, condiţionat de computer, abonat şi de necesitatea de a discuta judicios cu acelaşi abonat.

52

O asemenea înşiruire a procesului de muncă a permis operatorilor, în pofida salturilor înregistrate de analizatorii vizuali şi auditivi, să-şi mobilizeze organismul astfel, încât ei să nu comită greşeli. 4.1.3. ESTIMAREA INDICATORILOR ACTIVITĂŢII CARDIACE Dinamica contracţiilor inimii – ritmul activităţii cordului unui om care munceşte poate fi apreciat, de regulă, conform frecvenţei pulsului. Această funcţie a inimii depinde de intensitatea, durata activităţii de lucru, regimul de muncă şi odihnă, structura procesului de muncă. Mai mult decât atât, dacă omul efectuează o acţiune ce presupune tensionarea proceselor nervoase, condiţionată de suprasolicitarea analizatorului

auditiv, sunt utilizate dispozitive speciale,

considerate garnituri. Acest moment poate servi drept bază sau premisă pentru declanşarea unui ritm uniform, regulat al activităţii inimii, care a fost studiat după frecvenţa pulsului. Se ştie că operatorii care lucrează la computere sunt special antrenaţi şi acomodaţi la structura respectivă a actului de muncă. Deşi au condiţii de muncă identice, la operatorii antrenaţi frecvenţa pulsului totdeauna este mai mică decât la operatorii neantrenaţi. De starea sistemului cardiovascular depinde aprovizionarea cu sânge a organelor care lucrează. În legătură cu acest fapt, am considerat necesar să colectăm şi să estimăm datele culese, efectuând o verificare comparativă a frecvenţei pulsului la operatorii CC şi SI. Datele referitoare la solicitarea timpului de muncă sunt invocate în fig.3. Datele comparative, privind ritmul activităţii cordului la operatorii CC şi SI, sunt prezentate în fig.5, în tabelele 9, 10, şi în Anexa 4. După cum se vede din datele prezentate, solicitarea procesului de muncă a fost mai evidentă la operatorii care lucrează în CC, cu excepţia ultimei măsurări a zilei de muncă la începutul ciclului de lucru. În ceea ce priveşte pulsul, la operatorii SI, în pofida faptului că era prima zi a ciclului de lucru, am determinat o tendinţă de încordare pe durata tuturor măsurărilor zilei de muncă. Doar a doua măsurare, în comparaţie cu nivelul iniţial, a fost cu 10% inferioară şi a constituit 90,0% (72,2±1,9 contracţii, P>0,05). Referitor la cele două măsurări ulterioare, acestea s-au situat aproape la acelaşi nivel, constituind 98,0% (78,6±1,2 bătăi/min., P>0,005), în comparaţie cu nivelul iniţial de 100,0% (80,3±2,8 bătăi/min.). Faptul acesta denotă că activitatea cardiacă a fost suficient de constantă la operatorii antrenaţi deja în prima zi a ciclului de lucru. Pentru a finaliza soluţionarea problemei cu privire la frecvenţa pulsului la operatorii SI, e necesar să spunem că, graţie mecanismului convenţional reflector şi celui umoral, are loc o redistribuire favorabilă a sângelui între organele interne, ce se exprimă în frecvenţa pulsului stabilită. În ceea ce priveşte frecvenţa pulsului la operatorii CC, situaţia a fost alta: dacă la a doua măsurare la operatorii SI au fost fixate 90% (72,2±1,9 bătăi/min., P>0,005),

53

Centrul de calcul

Serviciul de informaţie

Fig.5. Starea funcţională a sistemului cardiovascular al operatorilor la

începutul ciclului de activitate.

1. 2. 3. 4. 5.

Frecvenţa pulsului Tensiunea maximă Tensiunea minimă Tensiunea pulsatilă Minut-volumul a – măsurarea la începutul zilei b – măsurarea după 2 ore c – măsurarea până la prânz d – măsurarea la finele zilei

54

Tabelul 9

Starea funcţională a sistemului cardiovascular al operatorilor CC în comparaţie cu nivelul iniţial, (%) Program de investigaţii

la început

1

2

La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

Perioada ciclului de activitate la mijloc la fine 3

Frecvenţa pulsului 100,0 89,9

4 100,0

104,0 93,0 108,0 94,3 111,0 92,4 Tensiunea arterială maximă 100,0 90,7

102,0 102,0 104,0

100,0 89,1 100,0 91,3 96,0 89,6 Tensiunea arterială minimă 100,0 93,2

86,9 86,9 84,8

100,0 93,2 97,6 92,5 108,0 90,0 Tensiunea pulsatilă 100,0 86,2

82,4 86,5 85,7

92,3 78,5 100,0 89,1 83,0 92,3 Minut-volumul cardiac, ml/min. 100,0 100,0 La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) 101,4 100,6 După 2 ore 109,2 106,4 Până la prânz 103,9 107,0 La finele zilei de muncă

98,3

93,2

107,8 95,5 87,6 83,0 100,0 101,8 97,2 98,1

în comparaţie cu nivelul iniţial, la operatorii CC la a doua măsurare nivelul a crescut până la 104,0% (82,1±1,7 bătăi/min., P<0,001), la a treia – până la 108,0% (85,0±1,9 bătăi/min., P<0,001), iar către sfârşitul zilei de muncă nivelul a constituit 111,0% (87,6±1,8 bătăi/min., P<0,001). O asemenea diferenţă în schimbarea ritmului activităţii cordului poate fi explicată prin faptul că operatorii CC şi SI lucrează acelaşi număr de ore în schimbul de muncă, la computere identice, dar structura (etapele) procesului de muncă este principial diferită.

55

Tabelul 10

Starea funcţională a sistemului cardiovascular al operatorilor SI în comparaţe cu nivelul iniţial,(%) Program de investigaţii

la început

1

2

La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă (nivelul iniţial) După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

Perioada ciclului de activitate la mijloc la fine 3

Frecvenţa pulsului 100,0 102,1

4 104,0

90,0 102,1 98,0 98,0 98,0 97,0 Tensiunea arterială maximă 100,0 97,7

103,0 104,0 108,0

92,0 94,0 94,0 92,0 91,0 90,2 Tensiunea arterială minimă 100,0 95,9

88,0 91,0 83,0

96,0 98,0 98,0 Tensiunea pulsatilă 100,0

87,0

92,0

91,5 92,8 91,6

92,0 96,0 98,0

85,7

76,9

83,9 93,8 83,9 85,7 75,8 87,9 Minut-volumul cardiac ml/min. 100 100,0

77,8 80,8 53,8

87,5 93,7 90,8

105,7 97,1 99,7

91,7 92,0 89,4 85,8

Dinamica tensiunii arteriale – o mare importanţă pentru estimarea stării funcţionale a organismului în timpul procesului de muncă are tensiunea sângelui. De regulă, asupra tensiunii arteriale influenţează trei factori principali: cota golirii inimii de sânge, intensitatea reflexului ventricular şi tonusul vaselor sangvine. Din punctul nostru de vedere, urma să efectuăm analiza dinamicii comparative, referitoare la indicele tensiunii arteriale maxime la operatorii CC şi SI, deoarece tensiunea sistolică este un

56

indicator al energiei consumate de inimă şi este legată de sistolă; totodată acest indice caracterizează reacţia pereţilor vasculari asupra tensiunii fluxului de sânge. Majorarea tensiunii sistolice a sângelui în timpul lucrului constituie un indicator al activităţii intensificate a inimii. Comparând caracteristica tensiunii sistolice la operatorii din CC şi din SI prezentată în fig.5, în tabelele 9, 10, şi în Anexa 4, putem spune că operatorii care lucrează în SI reacţionează prin indicele energiei cheltuite de inimă, prin urmare, reacţia pereţilor vasculari asupra presiunii fluxului de sânge caracterizează diminuarea treptată a tensiunii în comparaţie cu nivelul iniţial al primei zile de la începutul ciclului de lucru. Astfel, dacă nivelul iniţial a fost acceptat drept 100,0% (120,0±3,4 mm Hg), la a doua măsurare a fost fixată evaluarea tensiunii sistolice până la 92,0% (110,4±2,6 mm Hg, P<0,001), iar la a treia măsurare aceasta a constituit 94,0% (112,8±3,6 mm Hg, P<0,001) şi doar către sfârşitul zilei de muncă s-a redus practic până la 96% (110,4±2,2 mm Hg, P<0,001). După cum se vede din datele prezentate în figură, practic, pe parcursul întregii zile de muncă la operatorii CC nu s-a resimţit o tensionare sensibilă în cea mai mare parte a zilei. Aceasta s-a manifestat prin faptul că indicele tensiunii maxime, condiţionat de indicele energiei cheltuite de inimă, n-a fost suficient de încordat. Concomitent, către sfârşitul zilei de muncă au fost înregistrate anumite diminuări ale nivelului tensiunii arteriale maxime, care au atins 96,0% (110,4±2,2mm Hg, P<0,001) din nivelul iniţial. Cercetând deviaţiile tensiuni maxime, care au loc în organism în dinamica zilei de muncă şi ţinând cont de datele cronometrajului în condiţiile solicitării zilei de muncă, am analizat materialul privind tensiunea (minimă) diastolică, conturat în cifre. Se ştie că tensiunea minimă este un indice al tonusului vaselor, al gradului de extindere a vaselor sangvine şi depinde de mecanismul vasodilatator. Când omul lucrează, tensiunea arterială minimă, de regulă, diminuează puţin, fapt ce denotă extinderea albiei vasculare şi diminuarea rezistenţei periferice la circulaţia sângelui. După cum constatăm din fig.5, tabelele 9, 10, şi din Anexa 4, dinamica indicilor tensiunii diastolice atât la operatorii CC, cât şi la cei ai SI s-a schimbat, dar a existat o dispersiune, mai însemnată, a indicilor în dinamica întregii zile de muncă a operatorilor SI faţă de indicii zilei de muncă a operatorilor CC. Astfel, la a doua măsurare acest indice a constituit 96,0% (72,4±2,5 mm Hg, P<0,001) de la nivelul iniţial, la a treia măsurare – 98,0% (74,0±2,0 mm Hg, P<0,001) şi la ultima măsurare, de asemenea, indicele a constituit 98,0% (74,0±2,0 mm Hg, P<0,001) de la nivelul iniţial. La operatorii CC primele două măsurări au fost identice, după cum se vede din figură, 100% (74,3±2,3 mm Hg, P<0,001), a treia măsurare a constituit 97,6% (72,5±2,1 mm Hg, P<0,001), iar ultima măsurare a constituit 108,0% (75,0±2,3 mm Hg, P<0,001). Comparând datele cronometrajului cu datele deviaţiilor fiziologice ale sistemului cardiovascular, trebuie să spunem că modificările înregistrate ale tensiunii diastolice nu au depins, în cazul acesta, de oscilaţiile cronometrajului.

57

Făcând bilanţul analizei indicilor tensiunii arteriale, putem concluziona că nu doar tensiunea maximă, dar şi cea minimă depinde de structura (etapele) zilei de muncă. Operatorii din CC lucrează fără semnale telefonice suplimentare, care, într-o măsură sau alta, îi sustrag de la tensiunea psihoemoţională a procesului de muncă efectuat. În timp ce operatorii din SI trebuie să lucreze nu numai la computere, dar şi să intercepteze în permanenţă şi să aprecieze caracterul şi conţinutul semnalelor sonore, telefonice. Dinamica minut-volumului inimii. Minut-volumul inimii este asigurat de contracţia inimii şi de volumul sistolic al cordului. De aceea este important să efectuăm investigarea comparativă a minut-volumului la operatorii care lucrează la obiectele CC şi SI. La un om bine antrenat volumul sistolic poate atinge, la o frecvenţă moderată a pulsului, cote înalte. Concomitent se majorează noul nivel al activităţii sistemului cardiovascular, care, graţie influenţei nervoase şi, în mai mică măsură, influenţei umorale, creează, condiţionat de procesul muncii, un nou nivel al activităţii sistemului cardiovascular. Această formare a relaţiilor convenţional-reflectoare poate contribui la instalarea unui nou nivel încă înainte de începerea lucrului, iar în timpul lucrului au loc noi schimbări ale activităţii sistemului cardiovascular. Acţionând în mod reflector asupra proprioreceptorilor, provoacă extinderea vaselor muşchilor şi a vaselor sangvine de la suprafaţă şi concomitent provoacă constricţia vaselor interne –„reflexul ventricular”. Sângele din muşchi este pompat prin vene spre inimă, iar viteza circulaţiei sângelui este proporţională numărului contracţiilor musculare, aceleaşi acţiuni exercită substituirea diafragmei. În acest mod, premisa expusă este în raport direct cu structura profesiogramei şi cronometrajul sub aspect comparativ vizează direct indicii minutvolumului inimii operatorilor care lucrează în CC şi a celor care lucrează în SI. După cum se vede din datele prezentate în fig.5, tabelele 9, 10, şi în Anexa 4, a doua măsurare efectuată la operatorii SI s-a diminuat în comparaţie cu nivelul iniţial şi a constituit 87,5% (4599,1±11,2 ml/min., P<0,001), în timp ce la operatorii CC acest indicator a fost întrucâtva mai mare decât nivelul iniţial şi a constituit 101,4% (5110,7±12,0 ml/min., P<0,001), a treia măsurare a constituit 93,7% (4928,2±12,1 ml/min., P<0,001) – la operatorii SI şi 109,2% (5508,0±10,0 ml/min., P<0,001) – la operatorii CC; la sfârşitul zilei de muncă, ultima măsurare a constituit 90,8% (4778,8±12,4 ml/min., P<0,001) la operatorii SI, iar la cei ai CC – 103, 9% (5238±14,6 ml/min., P<0,001). Deci minut-volumul inimii la operatorii CC, pe parcursul întregii zile, a sporit, în timp ce la operatorii SI s-a înregistrat diminuarea maximă a acestuia. Majorarea minut-volumului inimii, înregistrată la operatorii CC a decurs în contul accelerării contracţiilor şi majorării volumului sistolic al acestuia. Concomitent, situaţia dată este favorabilă, deoarece volumul sistolic, la o frecvenţă moderată a pulsului, poate atinge valori înalte şi în timpul muncii neîntrerupte pot avea loc schimbări continui ale activităţii sistemului cardiovascular. Vorbind despre modificările funcţionale la operatorii care lucrează în SI, putem

58

constata că în prima zi a săptămânii este stabilit un asemenea nivel al SCV, care a fost asigurat, în temei, datorită influenţei nervoase şi, într-o măsură mai mică, influenţei umorale, iar în continuare, pe parcursul muncii, se pot produce anumite schimbări ale activităţii SCV. Astfel, indicele minutvolumului inimii confirmă, de asemenea, versiunea că structura diferită a procesului de muncă determină şi reacţia de răspuns diferită la sporirea minut-volumului inimii, care are loc din contul accelerării contracţiilor şi majorării volumului sistolic al inimii. 4.1.4. CARACTERISTICA COMPARATIVĂ ŞI ESTIMAREA TREMORULUI FIZIOLOGIC AL MÂINILOR Computerizarea procesului de lucru facilitează esenţial munca. Concomitent, sporesc exigenţele faţă de operator, incluzând în activitatea sa multe funcţii, care anterior erau delimitate. În afară de aceasta, orice muncă intelectuală este însoţită de o anumită încordare neuropsihică, emoţională. Gradul acestei tensionări şi deviaţiile vegetative din organism ce o însoţesc depind, într-o măsură diferită, de motivarea pentru activitate, de particularităţile acesteia şi de ,,incertitudinea” mediului de activitate. La operatorii SI, care lucrează în regimul aşteptării semnalului, încordarea sporeşte în anumite limite, concomitent cu sporirea tensionării temporare în timpul transmiterii informaţiei prin garnitura telefonică. În acelaşi timp, pentru fiecare gen de activitate trebuie să existe un anumit factor optim al tensionării emoţionale, care face ca reacţia organismului să devină mai perfectă, mai eficientă, fapt ce se exprimă în indicii tremorului mâinilor. Aceasta ne-a determinat să studiem, în complex cu indicii fiziologici descrişi deja, tremorul extremităţilor superioare, fapt ce ar putea prezenta imaginea caracterului schimbărilor fiziologice, deoarece ele depind de rezervele organismului şi aprecierea lor se efectuează prin studierea complexă a proceselor fiziologice de muncă, dată fiind structura diferită a ciclului de lucru. Cele expuse mai sus au servit ca motiv de a acumula material referitor la cronometrajul şi dinamica tremorului mâinilor în condiţiile unei structuri diferite a activităţii de muncă. Datele generate de cronometraj prezentate în fig.3, şi cele condiţionate de tremorul extremităţilor superioare prezentate în fig.4, denotă că în prima oră solicitarea timpului de lucru la operatorii SI a constituit 43,0% (1534,0±25,0 sec.), în timp ce la operatorii CC acest indice a alcătuit 61,0% (2194,6±60,0 sec.). Concomitent, în a doua oră de muncă, solicitarea la operatorii SI a constituit 63,6% (2286,1±60,0 sec., P<0,001), iar la operatorii CC – 77,6% (2792,5±74,0 sec., P<0,001). După pauza reglementară, compactitatea solicitării la operatorii CC, înainte de pauza de prânz, se menţine la parametri înalţi – 82,7% (2233,6±18,0 sec., P<0,001), pe când la operatorii SI acest indice a constituit 64,5% (2321,7±65,0 sec., P<0,001). După pauza de prânz, compactitatea

59

solicitării la operatorii angajaţi în SI a oscilat în limitele 56,5% (2046,0±60,0 sec., P<0,001) – 65,0% (2342,7±56,0 sec., P<0,001), în timp ce la operatorii CC aceste oscilări au constituit 79,6% (2148,3±18,0 sec., P<0,001) cu o oră înainte de terminarea lucrului şi 55,0% (1981,6±32,0 sec., P<0,001) în ultima oră de lucru. S-ar părea că indicii tremorului trebuie să fie mai înalţi la operatorii CC. Materialul faptic indică, însă, un alt tablou: indicatorii tremorului au fost mai înalţi la operatorii SI, la începutul ciclului ei au constituit 6,0±0,1 atingeri (100%), după 2 ore – 7,8±0,2 atingeri P<0,001 (130%), până la prânz -7,8±0,2 atingeri P<0,001 (130%) şi la finele zilei de muncă – 8,2±0,2 atingeri P<0,001 (138%), iar la cei ai CC indicii la începutul zilei de muncă constitue 2,5±0,06 atingeri (100%), după 2 ore – 3,1±0,1 atingeri P<0,001 (124%), până la prânz – 2,7±0,07 atingeri P<0,001 (108%) şi la finele zilei de muncă – 3,2±0,1 atingeri P<0,001 (128%). Operatorii SI posedă un tremor vizibil, deoarece în timpul activităţii în cortexul lor cerebral se sintetizează multe funcţii analizatoare, care fuzionează într-o unică funcţie de muncă. Încordarea analizatorilor vizual şi auditiv, când operatorul este dotat cu garnitură telefonică, precum şi tensionarea analizatorilor motrici sporesc motivarea în vederea prestării activităţii profesionale, legată de regimul aşteptării semnalului, tensionării observării în limitele cunoscute şi de sporirea duratei de incertitudine, de informaţia prezentată.Toate aceste componente se concentrează, fuzionează într-un tot întreg şi conferă mari valori oscilărilor tremorului. Astfel, analiza tremorului a confirmat că structura procesului de muncă la operatorii SI este mult mai complicată. Ei au fost constrânşi să perceapă, să prelucreze şi să transmită un mare volum mai mică de informaţie, de regulă, în condiţiile unui deficit de timp. Faptul acesta se soldează deseori cu un excedent de informaţie, care poate reduce eficienţa muncii. Poate avea loc diminuarea integrităţii identificării diferitor semnale, reţinerea răspunsului la semnale, iar în unele cazuri şi sentimentului insatisfacţia de muncă prestată.

4.2. CARACTERISTICA

COMPARATIVĂ ŞI ESTIMAREA DINAMICII CRONOMETRAJULUI ŞI A DEVIAŢIILOR FIZIOLOGICE LA OPERATORII DIN CC ŞI DIN SI LA MIJLOCUL CICLURILOR DE LUCRU

4.2.1. ESTIMAREA CRONOMETRAJULUI Datele ce caracterizează ziua de muncă la mijlocul ciclurilor de lucru sunt prezente în fig.6, în tabelul 6, şi în Anexa 1. Comparând gradul de solicitare a zilei de muncă la operatorii CC şi SI, se va constata că deviaţii esenţiale în observările cronometrajului nu au fost fixate.

60

100

60

62

70

80

78

78

74,5

83

100

100

100

120

60

30 5 5

4,5 3 14,5

VI

II

III

0

0

0 0

6,5 5 14

I

V

0 0

0 0

4 3 10 0

0

0 0

1 1,5

9

16 13

20

19,5

30

40

IV

Timpul de bază Abateri personale

VII

Abateri de producere Timpul de aşteptare

Centrul de calcul

55,7

63,9

62

65,7

80

III Timpul de bază Abateri personale

IV

31,8 1,4 4,5

0 0

VI

0

2,3

13,1

28,9

35,8 0 0,3

0 0

V

0

0

0 1,9

II

7 5,6

2 2,5

I

0

0 0

2,7 4,4

20

22,2

24,5

29,7

41,1

51,8

60 40

62,3

75,9

100

100

100

100

120

Abateri de producere Timpul de aşteptare

Serviciul de informaţie

I – VII - orele de muncă Fig. 6. Densitatea solicitării zilei de muncă a operatorilor la mijlocul ciclului de activitate.

VII

61

Atât la începutul ciclului de lucru 1534,0±25,0 sec.– 43,0%, cât şi la mijlocul acestuia 1494,0±20,0 sec.– 41,1%, structura muncii prestate de către operatorii SI rămâne neschimbată. Cu alte cuvinte, compactitatea solicitării depinde de numărul semnalelor recepţionate de la abonaţii din exterior, de aceea operatorii nu pot regla cumva această solicitare. În cazul acesta intervine componenta ,,semnal- răspuns’’. Operatorii care muncesc în CC atât la începutul (2194,6±60,0 sec.) – 60,9%, cât şi la mijlocul ciclului de lucru (2232,0±70,0 sec.) – 62,0% îşi desfăşoară activitatea având o motivare fermă în vederea executării întocmai a unui volum de muncă, atât la începutul săptămânii, cât şi la mijlocul ei. Operatorii de la ambele obiecte lucrează practic la computere identice, dar structura procesului de muncă este absolut diferită. De aceea, acţiunile profilactice, la obiectele studiate, trebuie să ţină cont de aceste particularităţi, deoarece doar numai aşa măsurile de profilaxie pot fi eficiente. 4.2.2. DINAMICA MODIFICĂRILOR ANALIZATORILOR VIZUAL ŞI AUDITIV Datele despre dinamica comparativă a reacţiei vizual-motorii sunt prezentate în fig. 7, tabelele 7, 8, şi în Anexa 2. Analizând materialul acumulat la obiectul CC, cât şi la cei al SI, nu am constatat un proces constant al încadrării (adaptării) în muncă din partea analizatorului vizual. Informaţiile înregistrate la mijlocul săptămânii de lucru nu au evidenţiat, cu certitudine, deosebiri esenţiale în comparaţie cu datele determinate de noi la începutul ciclului de lucru. Astfel, la începutul ciclului de lucru, perioada latentă a reacţiei vizual-motorii a cuprins intervalul de 125% (253,1±8,0 m/sec., P<0,001) – 130% (263,0±8,4 m/sec., P<0,001) de la nivelul iniţial, în timp ce la mijlocul ciclului de lucru aceasta a constituit 130% (263,0±8,4 m/sec., P<0,001), respectiv. La sfârşitul zilei de lucru la operatorii SI perioada latentă a constituit 140,0% (283,0±8,4 m/sec., P<0,001) şi 147% (297,0±8,7 m/sec., P<0,001) de la nivelul iniţial la mijlocul ciclului de lucru. Referitor la serviciul CC, la începutul ciclului de lucru aceste cifre au constituit 125,0% (255,0±5,8 m/sec., P<0,001) – 132,0% (2687±6,1m/sec., P<0,001), iar la mijlocul zilei de muncă – 128,0% (261,3±6,1m/sec., P<0,001) – 130,4% (265,4±6,3 m/sec., P<0,001), respectiv. Către sfârşitul zilei de muncă, cea mai pronunţat exprimată s-a dovedit a fi oboseala analizatorului vizual, deoarece perioada latentă a constituit la mijlocul ciclului de lucru 148,6% (302,5±6,8 m/sec., P<0,001) faţă de nivelul iniţial, în comparaţie cu începutul ciclului de lucru, când perioada latentă la sfârşitul zilei de muncă a constituit 143,0% (291,3±6,8 m/sec., P<0,001) faţă de nivelul iniţial. În modul acesta, perioada latentă a reacţiei vizual-motorice n-a evidenţiat semnale ale unei stabile încadrări în muncă, fapt care, după toate probabilităţile, atestă comutări suficient de frecvente ale analizatorului vizual, ce dificultează formarea a unui stereotip dinamic ferm pe cortexul cerebral, pe fundalul unor suprasolicitări practic stabile atât la operatorii CC, cât şi la operatorii SI.

62

Centrul de calcul

Serviciul de informaţie

Fig.7. Starea funcţională comparativă a analizatorilor operatorilor

la mijlocul ciclului de activitate.

1. Perioada latentă a reacţiei videomotorii 2. Perioada latentă a reacţiei acusticomotorii 3. Forţa musculară 4. Rezistenţa musculară 5. Tremometria a – măsurarea la începutul zilei b – măsurarea după 2 ore c – măsurarea până la prânz d – măsurarea la finele zilei

63

Examinând datele aduse, în fig.7, tabelele 7, 8 , şi Anexa 2, ce caracterizează perioada latentă a analizatorului auditiv, se poate observa că la operatorii SI, dotaţi cu garnitură telefonică perfectă, către mijlocul ciclului de lucru s-a înregistrat creşterea valorilor perioadei latente a reacţiei auditiv-motorii. Astfel, operatorii, deja în prima oră de muncă, în comparaţie cu nivelul iniţial al ciclului de lucru, au demonstrat că perioada latentă sporeşte obiectiv până la 107,0% (142,7±3,0 m/sec., P<0,001). Reţine atenţia faptul că în orele ulterioare de lucru, perioada latentă a confirmat tendinţa clară de prelungire a perioadei latente a reacţiei auditiv-motorii, care atesta exact creşterea oboselii analizatorului auditiv până la 115,0% (179,5±4,4 m/sec., P<0,001), (a doua măsurare), apoi până la 120,0% (187,3±5,5 m/sec., P<0,001) (a treia măsurare), la sfârşitul zilei de muncă atingând 130,0% (202,9±5,0 m/sec., P<0,001) în comparaţie cu nivelul iniţial. Analiza aceluiaşi indicator la operatorii CC a avut cu totul altă orientare în comportamentul reacţiei auditiv-motorii. În general, deviaţiile aminteau mai degrabă momentul încadrării (de adaptare) în muncă (în contul stabilizării însemnate a perioadei latente a reacţiei auditiv-motorii); astfel, prima măsurare a constituit 95,0% (126,7±2,0 m/sec.), a doua – 105,0% (140,0±2,7 m/sec., P<0,001), a treia – 104,0% (138,7±2,5 m/sec., P<0,001), a patra – 107,0% (142,7±3,0 m/sec., P<0,001) de la nivelul iniţial. Astfel, structura procesului de muncă a evidenţiat deviaţii pozitive din partea reacţiei auditiv-motorii a operatorilor CC, care, în primul rând, au creat un ritm al muncii în contul propriei motivaţii a procesului de lucru, în al doilea rând, particularităţile profesiografice ale operatorilor CC, după cum se ştie, nu prevăd garnitura telefonică suplimentară cu o încărcătură serioasă pentru organul auzului şi, în consecinţă, nu provoacă nici oboseală, epuizare însemnată suplimentară a analizatorului auditiv în comparaţie cu operatorii SI. 4.2.3. ESTIMAREA DEVIERILOR FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Dinamica contracţiilor inimii. Examinarea activităţii cardiace la operatorii CC şi SI, la mijlocul ciclului de lucru, este prezentă în fig.8, în tabelele 9, 10, şi în Anexa 4. După cum se vede din datele acestei figuri şi din tabele, ritmul activităţii cardiace s-a caracterizat – atât la operatorii CC, cât şi la operatorii SI – printr-o vizibilă stabilitate, în comparaţie cu începutul ciclului de lucru. Atât operatorii CC, cât şi cei ai SI au manifestat o însemnată stabilitate în comparaţie cu începutul ciclului de lucru. Astfel, la operatorii SI numărul bătăilor cardiace a oscilat de la (77,9±2,0, P<0,001); 97,0% până la (82,0±1,9, P<0,001); 102,0%, în timp ce la operatorii CC acest indice a fost şi mai stabil, numărul bătăilor cardiace menţinându-se în limitele (71,0±1,2); 90,0% (74,5±1,5, P<0,001); 94,3%, în funcţie de dinamica zilei de muncă. În acest mod, către mijlocul ciclurilor de lucru, reglarea activităţii SCV este condiţionată de factorii condiţionali-reflectori şi de reglarea

64

umorală locală, ce au asigurat adaptarea acestui indice care, pe fundalul unei importante suprasolicitări a procesului de muncă, a evidenţiat absenţa semnelor de epuizare. Mecanismele vizate ale ritmului activităţii cardiace determinate după frecvenţa pulsului confirmă adaptarea bătăilor inimii atât la operatorii CC, cât şi la operatorii SI. În opinia noastră acest fapt a servit drept fundament pentru susţinerea stereotipului de muncă în cortexul cerebral, moment ce a asigurat un nivel înalt al productivităţii muncii, caracterizat în indicatorii cronometrajului. Dinamica tensiunii arteriale. Următorul indicator, ce caracterizează activitatea SCV, în condiţiile de producere în CC şi SI, a fost studierea tensiunii arteriale maxime. Acest indice a fost studiat în legătură cu faptul că pentru estimarea stării funcţionale a organismului în timpul lucrului, asupra tensiunii arteriale exercită influenţă, în mod preponderent, trei factori, despre care s-a relatat. Dând o apreciere comparativă generală schimbării dinamicii tensiunii arteriale sistolice (maxime), constatăm că pe parcursul ciclului de lucru au existat, atât la operatorii CC, cât şi la operatorii la SI, indici elocvent conturaţi. Ei caracterizează deprinderea cu munca, fapt mult mai elocvent la operatorii care lucrau în CC, cu alte cuvinte, la acei operatori care nu sunt legaţi de procesul structural ce depinde de surse suplimentare de excitare a SNC, fenomen ce-i caracterizează pe operatorii SI, unde munca e condiţionată de garnitura telefonică (semnale sonare suplimentare care sunt recepţionate de analizatorul auditiv). Această situaţie este confirmată de deviaţiile obiective, atât la unii, cât şi la ceilalţi operatori. După cum se vede din figura menţionată la operatorii care lucrează în SI aceste cifre oscilau între limitele 97,7% (117,3±3,6); 94,0% (112,8±3,1, P<0,001); 92,0% (110,4±1,6, P<0,001) şi 89,6% (103,1±1,1, P<0,001 mm Hg), respectiv, în dinamica zilei de muncă, în timp ce la operatorii care lucrează în CC aceste oscilări au constituit: 97,7% (117,3±3,6); 94,0% (112,8±3,1, P<0,001); 92,0% (110,4±1,6, P<0,001) şi 90,2% (108,2±1,3, P<0,001 mm Hg), respectiv, în dinamica zilei de muncă. În acest mod, tensiunea sistolică arterială, ce caracterizează energia cheltuită de inimă, demonstrează că reacţia pereţilor vasculari asupra presiunii valorilor sângelui e neînsemnată, fapt ce denotă despre reacţia favorabilă a organismului asupra acestui indice ce permite să se efectueze procesul adaptării reflexelor de muncă la acest indicator al organismului operatorilor. Trebuie să presupunem că anume această dinamică, în funcţie de activitatea sistemului cardiovascular, a permis organismului să lucreze, în ansamblu, la un înalt nivel al productivităţii muncii, fapt despre care am vorbit, analizând dinamica cronometrajului. Comparând caracteristica comparativă a tensiunii arteriale diastolice (minime), la operatorii CC şi SI), constatăm că după nivelul în dinamica zilei de muncă la operatorii SI schimbările au

65

Centrul de calcul

Serviciul de informaţie

Fig. 8. Starea funcţională a sistemului cardiovascular al operatorilor

la mijlocul ciclului de activitate.

1. Frecvenţa pulsului 2. Tensiunea maximă 3. Tensiunea minimă 4. Tensiunea pulsatilă 5. Minut-volumul a – măsurarea la începutul zilei b – măsurarea după 2 ore c – măsurarea până la prânz d – măsurarea la finele zilei

66

constituit 96,0% (72,4±2,5); 91,5% (69,1±2,9, P<0,001); 93,0% (70,0±2,3, P<0,001) şi 91,3% (68,9±2,2, P<0,001 mm Hg), respectiv, în comparaţie cu nivelul iniţial, iar la operatorii CC, indicele tensiunii arteriale minime a oscilat în limitele: 93,2% (69,3±2,1); 93,2% (69,4±2,1, P<0,001); 92,5% (68,7±2,1, P<0,001) şi 90,0% (66,9±2,0, P>0,05 mm Hg), respectiv, în fiecare din măsurările efectuate în dinamica zilei de muncă de la mijlocul ciclului de lucru. Dacă comparăm începutul ciclurilor de lucru şi segmentul mediu al acestora, observăm că deviaţiile ce caracterizează formarea adaptării au avut un caracter elocvent pronunţat. Astfel şi acest indice a contribuit ca organismul să menţină un înalt nivel al productivităţii muncii efectuate, fapt menţionat la analiza datelor cronometrajului de la mijlocul ciclurilor de lucru (la operatorii CC şi SI). Tensiunea pulsatilă la operatorii, care lucrează în SI, la mijlocul ciclului de lucru a fost aproximativ la unul şi acelaşi nivel, fără să depăşească în toate măsurările în dinamica zilei 100%. Prima măsurare a fost echivalentă cu 85,7% (39,0±1,1 mm Hg), în continuare a fost egală cu 94,0% (42,7±0,4 P<0,001); 85,7% (39,0±0,4 P<0,001 mm Hg) şi cu 88,0% (40,0±0,8 P<0,001 mm Hg), respectiv, la fiecare dintre măsurările în dinamica zilei de muncă. La operatorii CC a fost, de asemenea, exprimată elocvent tendinţa de adaptare a acestui indice ca şi în primul caz. Indicatorul tensiunii pulsatile a oscilat într-un interval între 86,0% (35,0±0,5 mm Hg) şi 78,5% (31,9±0,4 P>0,005 mmHg); 89,1% (36,6±0,5, P>0,05 mm Hg) şi 92,0% (37,5±0,6, P>0,05 mm Hg), respectiv, în dinamica zilei de muncă. Astfel, indicele tensiunii pulsatile a demonstrat că sistemul cardiovascular, atât la începutul, cât şi la mijlocul ciclurilor de lucru, se caracterizează prin adaptare, acomodare, iar această încadrare în procesul de muncă permite organismului operatorilor (de la ambele obiecte) să-şi concentreze eforturile în vederea menţinerii unui nivel înalt al productivităţii muncii. Estimarea minut-volumului inimii. Analizând materialul faptic, putem afirma cu certitudine că la mijlocul ciclului de lucru s-au produs schimbări ale sistemului cardiovascular, schimbări ce au caracterizat fenomenul drept un proces înfăptuit al adaptării organismului la acest indicator. Astfel, la operatorii SI minut-volumul inimii a oscilat în limitele a 100,0% (5256,2±14,7); 105,7% (5559,6±15,2, P<0,001); 97,1% (5107,6±15,0, P<0,001)şi 99,7% (5241,6±14,8, P<0,001 ml/min.), respectiv, iar în ceea ce-i priveşte pe operatorii CC, aceşti indicatori au fost înregistraţi în modul următor: 100,0% (4544,0±10,0); 100,6% (4571,7±11,1, P<0,001); 106,4% (4835,0±12,0, P<0,001); şi 107,0% (4861,8±10,5, P<0,001 ml/min.), corespunzător celor patru măsurări pe parcursul zilei de muncă. Deci, procesul adaptării în normele de lucru s-a produs, desigur, dar în contul numărului de mişcări musculare la operatori CC, la sfârşitul zilei de muncă de la mijlocul săptămânii s-a majorat viteza circulaţiei şi aceasta a exercitat acţiunea ,,pompei musculare”, fapt ce s-a manifestat prin majorarea neînsemnată a minut-volumului inimii spre sfârşitul zilei de lucru a operatorilor CC.

67

Faptul acesta probabil este condiţionat de ideea că structura zilei de lucru a fost determinată nu de numărul de semnale recepţionate din garnitură, ci de starea generală a operatorilor, care au lucrat în corespundere cu motivaţia personală a procesului de producere efectuat. 4.2.4. ESTIMAREA TREMORULUI FIZIOLOGIC AL MÂINILOR Valoarea tangenţelor tremometrului la operatorii din SI către mijlocul ciclului de lucru a sporit puţin în comparaţie cu nivelul iniţial (fig7). Prima măsurare a dovedit că ea a crescut cu 0,8%, la a doua, a treia şi a patra măsurare a sporit cu 0,5% şi s-a menţinut la acest nivel practic pe parcursul întregii zile de muncă. În ceea ce priveşte tangenţele la operatorii obiectului CC, comparativ cu nivelul iniţial, valorile lor au fost aproximativ identice şi au constituit 104,0% (2,6±0,07); 124,0% (3,1±0,1, P<0,001); 112,0% (2,8±0,08, P<0,001); 128,0% (3,2±0,1, P<0,001 atingeri), respectiv la operatorii SI aceste contacte au constituit 115,0% (6,8±0,2); 135,0% (8,1±0,1, P<0,001); 135,0% (8,1±0,1, P<0,001); 140,0% (8,3±0,1, P<0,001 atingeri). Valoarea tangenţelor la operatorii SI poate fi explicată prin faptul că garnitura telefonică, concomitent cu munca permanentă a falangelor degetelor de la mâini, a provocat o iritare complexă a analizatorilor auditiv, tactil şi vizual, care s-au manifestat în majorarea numărului de tangenţe (contacte) din cauza tensionării stereotipului dinamic cerebral (sistem organizat al proceselor excitării şi influenţei în forma sa cerebrală), în timp ce procentul tangenţelor la începutul săptămânii la operatorii CC a constituit 100% (2,5±0,06 atingeri). Astfel, numărul de analizatori, ce au asigurat structura muncii operatorilor, necesită un coeficient diferit, care participă la menţinerea stereotipului dinamic cerebral de muncă: în CC – vizual şi tactil; în SI – vizual, auditiv şi tactil.

4.3 . CARACTERISTICA

COMPARATIVĂ ŞI ESTIMAREA CRONOMETRAJULUI, DEVIAŢILOR FIZIOLOGICE, A MODIFICĂRILOR BIOCHIMICE ÎN ORGANISMUL OPERATORILOR CC ŞI SI LA SFÂRŞITUL CICLULUI DE LUCRU

Analizând problemele majorării capacităţi de muncă a operatorilor la ultima etapă a ciclului de lucru, studiind concomitent starea fiziologică a acestora, am estimat legităţile ciclului de lucru, ce ar servi drept bază pentru majorarea productivităţii muncii şi menţinerea sănătăţii operatorilor care lucrează în structura diferită a ciclului de muncă. Etapele consecutive ale analizei materialului, repartizarea acestuia în părţi componente neau dat posibilitate să studiem cum apar pierderile timpului de muncă, ce servesc drept bază pentru descoperirea rezervelor latente ale productivităţii muncii, folosirea acestor rezerve în cadrul unei structuri cât mai raţionale a procesului de muncă. În consecinţă, drept sarcină a studiului

a

68

constituit determinarea duratei de timp pentru asigurarea organizării unei sau altei munci, când toate etapele procesului de producere interdependente, adică legate şi condiţionate una de alta, decurg mult mai economicos şi conform graficului. Aşadar, o asemenea modalitate în studierea estimării comparative a muncii operatorilor din SI şi din CC constituie cel mai puternic factor în organizarea unui sau altui sistem de muncă. Anume această modalitate de studiere a duratei principale de lucru contribuie la dezvăluirea acelor legităţi ale structurii motorice a procesului de muncă, ce se reflectă prin interdependenţa, interrelaţia componenţei motorice, ce determină gradul de eficienţă al fiecărei componente, în funcţie de locul acesteia în şirul altor manifestări ale activităţii motorice. Un alt element important al duratei generale de muncă este aşa-numitul ,,timp suplimentar” pentru odihnă, adică pentru sustragerile personale, care către sfârşitul ciclurilor de lucru pot fi diferite, în funcţie de structura şi gradul tensionării proceselor de producere (în CC şi în SI). În ritmul spontan, liber al muncii aceste pauze apar nu în mod organizat şi deseori pot dezvolta o activitate mare: iniţial ele sunt rare, apoi apar tot mai frecvent (la operatorii din CC). Dacă ritmul muncii este regulat şi prin semnale suplimentare, micropauzele pot fi anticipate, prezise anticipativ când se stabileşte durata fiecărui proces de muncă ce se repetă, proces ce intervine în structura muncii operatorilor din SI. 4.3.1. ESTIMAREA DATELOR CRONOMETRAJULUI Datele comparative în dinamica cronometrajului la sfârşitul ciclurilor de lucru sunt prezentate în fig.9. După cum observăm din aceste date, compactitatea solicitării eforturilor la sfârşitul ciclului de muncă la operatorii CC şi SI a fost, pe de o parte, diferită, pe de alta, s-a deosebit de la începutul şi mijlocul ciclului de lucru, în general. Astfel, spre sfârşitul ciclului de lucru, la operatorii SI compactitatea solicitării, în comparaţie cu operatorii CC şi cu indicii iniţiali, a constituit 64,0% (2305,0±45,0 sec.), 65,7% (2365,3±50,0, P<0,001); 61,1% (2201±55,0, P<0,001); 61,1% (1100,5±19,0, P<0,001); 57,1% (2055,7±40,0, P<0,001); 42,0% (1515,1±16,0, P<0,001); 36,1% (1300,5±19,0, P<0,001 sec.), respectiv, în

timp ce la operatorii CC aceste procente

constituiau: 60,0% (2160,0±20,0); 76,0% (2736,0±60,0, P<0,001); 81,0% (2187,0±1,9, P<0,001); 68,0% (1224,0±20,0, P<0,001); 72,0% (2592±17,0, P<0,001); 75,0% (2025,0±25,0, P<0,001) şi 57,0% (2025,0±20,0, P<0,001sec.), respectiv. În acest mod compactitatea sau densitatea solicitărilor la operatorii care lucrau în SI a fost mai redusă decât la operatorii care lucrau în CC. O tendinţă analogică a putut fi sesizată, în comparaţie cu începutul ciclului de lucru, atât la operatorii SI, cât şi la operatorii CC. Dacă comparăm ultima măsurare de la începutul ciclului de lucru al operatorilor SI, apoi aceasta a constituit 61,2% (2242,6±45,0 sec., P<0,001), în timp ce către sfârşitul ciclului de lucru

69

compactitatea solicitărilor era de 36,1% (1300,5±19,0 sec., P<0,001). În ceea ce priveşte serviciul CC, o deosebire esenţială n-a fost practic înregistrată: cronometrajul a demonstrat că la începutul ciclului, către sfârşitul zilei (Anexa 1), densitatea solicitărilor operatorilor CC a constituit 55,0% (1981,6±32,0 sec., P<0,001), în timp ce, la aceeaşi măsurare, dar la sfârşitul ciclului de lucru, acest indice era egal cu 57,0% (2025,0±20,0 sec., P<0,001). Astfel, cifrele prezentate denotă faptul că densitatea solicitărilor operatorilor SI este reglată de numărul suplimentar al sustragerilor personale de scurtă durată – 10 sustrageri, cu durata 80,0290,0 sec. şi aceste acţiuni le permit operatorilor SI să păstreze la sfârşitul ciclului de lucru un nivel suficient de înalt al productivităţii muncii, care constituie 103,0% (1020,0±10,5 răspunsuri) (tabelul 11). Referitor la operatorii CC, lucrând fără un semnal suplimentar, conform profesiogramei, atât la începutul ciclului de lucru, cât şi la sfârşitul acestuia, ei aveau o densitate identică a solicitărilor (Anexa 1). La operatorii CC numărul sustragerilor personale, comparativ cu cel al operatorilor SI, a fost mai mic de 8, cu durata de 54,0-360,0 sec., dar durata lor a fost mai mare, fapt ce, în general, le-a permis, de asemenea, să menţină un înalt nivel al productivităţii muncii, care a constituit 103,5% (2410,0±85,7 cartele) ( tabelul 11). Analiza datelor cronometrajului demonstrează că atât operatorii SI, cât şi operatorii CC au o motivaţie destul de înaltă a productivităţii muncii, deşi modalităţile prin care ei reuşesc să menţină această productivitate sunt diferite. Dacă la operatorii SI motivarea de desfăşurare a unei munci neîntrerupte este condiţionată de semnalele sonore ale garniturii telefonice, apoi la operatorii CC nivelul înalt al productivităţii muncii a fost reglat de motivarea dată operatorilor de gestionarul lucrărilor executate. Totodată, distribuirea uniformă a sustragerilor personale este efectuată de operatori în aşa mod, încât timpul lor de lucru să fie repartizat în scopul executării precise a sarcinii de producere. Făcând bilanţul analizei datelor cronometrajului, putem concluziona că structura ciclurilor de lucru influenţează asupra ritmului de lucru. Însă scopul acestei munci (CC) şi ritmul ei condiţionat de semnalul sonor suplimentar (SI) îi obligă pe operatori să dispună de timpul lor personal astfel, încât să menţină şi într-un caz, şi în celălalt o înaltă productivitate a muncii: 103,0% (1020,0±10,5 răspunsuri) în SI şi 103,5% (2410±85,7 cartele) – în CC (tabelul 11). 4.3.2. DINAMICA MODIFICĂRILOR ANALIZATORILOR VIZUAL ŞI AUDITIV Studiind cronometrajul şi efectuând analiza datelor obţinute, am făcut caracteristica comparativă şi analiza referitoare a indicatorilor perioadei latente a reacţiilor vizual-motorii şi auditiv-motorii ale operatorilor CC şi SI la sfârşitul ciclului de lucru.

70

75

72

57

60

60

68

76

80

81

100

100

100

100

120

28 7 8

VI

II

0

0

0 0

5 5

15 7 6

I

V

0 0

4 3

IV

0

0

15

25 4 5 10

III

0 0

2 2

10 12

20

20

18

40

VII

Timpul de bază

Abateri de producere

Abateri personale

Timpul de aşteptare

Centrul de calcul

100

Timpul de bază Abateri personale

VI

50,8

0

0 0

5

V

8,1

12,5

36,1

38,4 0

II

2,3 2,2

IV

0

1,9 6,4

III

0

I

0 0

31,4 0 0

0

0,7 6,8

26,6 4,2 3,5

26,5 4,5 5

20

35,6

40

45,5

42,1

60

57,1

61,1

64

65,7

80

100

100

61,1

100

120

VII

Abateri de producere Timpul de aşteptare

Serviciul de informaţie

I–VII – orele de muncă

Fig. 9. Densitatea solicitării zilei de muncă a operatorilor la sfârşitul ciclului de activitate.

71

Tabelul 11 Productivitatea comparativă a muncii operatorilor La mijlocul ciclului de activitate La începutul ciclului de activitate răspunsuri % cartele

răspunsuri

La finele ciclului de activitate răspunsuri

cartele

%

cartele

%

Centrul de calcul 2329,0±73,65

100,0

2573,0±97,57

110,0

2410,0±85,75

103,5

1020,0±10,55

103,0

Serviciul de informaţie 990,0±17,7

100,0

1050,0±3,85

106,0

72

Centrul de calcul

Serviciul de informaţie

Fig. 10. Starea funcţională comparativă a analizatorilor operatorilor

în regim iniţial şi la finele ciclului de activitate.

1. Perioada latentă a reacţiei videomotorii 2. Perioada latentă a reacţiei acusticomotorii 3. Forţa musculară 4. Rezistenţa musculară 5. Tremometria a – măsurarea la începutul zilei b – măsurarea după 2 ore c – măsurarea până la prânz d – măsurarea la finele zile

73

După cum se vede din datele prezentate în fig.10, tabelele 7 şi 8, reacţia vizual-motorie la operatorii SI, în comparaţie cu începutul ciclului de lucru, s-a diminuat substanţial cu excepţia măsurării a treia din dinamica zilei. Această măsurare s-a dovedit a fi stabilă pe durata întregului ciclu de lucru şi a constituit la începutul ciclului, la mijlocul acestuia şi la sfârşitul lui 130,0% (263,0±8,4 m/sec.), comparativ cu nivelul iniţial, în ceea ce priveşte ultima măsurare a sfârşitului ciclului de lucru, comparativ cu începutul acestuia, unde perioada latentă a constituit 140,0% (283,0±8,4 m/sec., P<0,001), ea a fost egală cu 150,0% (303,0±9,0 m/sec., P<0,001) de la nivelul iniţial. Cu totul alt tablou s-a conturat la operatorii care lucrau în CC: atât la începutul ciclului de lucru, la mijlocul, cât şi la sfârşitul acestuia s-a constatat majorarea timpului perioadei latente pe parcursul tuturor măsurărilor de producere. Astfel, la începutul ciclului de lucru majorarea timpului perioadei latente a reacţiei vizual-motorii a constituit 100,0% (203,5±2,3); apoi 125,0% (255,0±5,8, P<0,001); 132,0% (268,7±6,1, P<0,001) şi 143,0% (291,3±6,8, P<0,001 m/sec.), în timp ce, la sfârşitul ciclului de lucru aceleaşi măsurări au constituit: 113,0% (231,3±4,8); 136,0% (278,7±6,1, P<0,001); 142,0% (289,6±6,4, P<0,001); 155,0% (315,7±7,1, P<0,001 m/sec.), comparativ cu nivelul iniţial. În modul acesta, efectuând o caracteristică a reacţiei vizual-motorii, putem afirma că pe fundalul productivităţii muncii, care practic nu se schimbă, atât la operatorii CC, cât şi la cei ai SI toate operaţiile decurgeau cu o mare tensionare a analizatorului vizual. Faptul acesta se manifesta prin majorarea timpului perioadei latente, mai ales la operatorii care lucrau în CC spre sfârşitul ciclului de lucru şi a constituit 155,0% (315,7±7,1 m/sec., P<0,001) (tabelul 7) faţă de nivelul iniţial. În consecinţă, costul înaltei productivităţi a muncii a fost asigurat, pe de o parte, de solicitarea mai mică a timpului de muncă, lucru despre care am vorbit, iar pe de altă parte, a fost asigurat de majorarea timpului perioadei latente, care a contribuit la dezvoltarea focarului stagnant al excitării în cortexul cerebral, menţinându-se iritarea permanentă a analizatorului vizual. Analizând faptele cu privire la dinamica analizatorului auditiv, înainte de toate am comparat care este perioada latentă a reacţiei auditiv-motorii la operatorii CC şi la operatorii SI, prezentată în fig.10. După cum se vede din datele prezentate, perioada latentă a sporit la operatorii SI. Totuşi, dacă comparăm timpul perioadei latente a reacţiei auditiv-motorii şi a reacţiei vizual-motorii, constatăm că perioada latentă a reacţiei vizual-motorii a fost mult mai îndelun-gată decât cea a reacţiei auditiv-motorii care a constituit la sfârşitul ciclului, respectiv, 108,0% (168,5±4,2); 125,0% (195,1±6,1, P<0,001); 130,0% (202,9±5,6, P<0,001) şi 133,0% (207,6±6,2, P<0,001 m/sec.). Faptul poate fi explicat, după toate probabilităţile, prin aceea că analizatorul auditiv, în contul tonalităţii garniturii just selectate, i-a ajutat în munca lor pe operatori, ceea ce nu a provocat o asemenea

74

tensionare, pe care am înregistrat-o în indicatorii analizatorului vizual – 150,0% (303,0±9, P<0,0010 m/sec.). Vorbind despre schimbările în dinamica analizatorului auditiv la operatorii care lucrează în CC, am remarcat că această dinamică avea un caracter mai favorabil în comparaţie cu operatorii SI. Astfel, dinamica perioadei latente a reacţiei auditiv-motorii prezintă: la prima măsurare – 105,0% (140,0±2,6); la a doua – 120,0% (160,0±3,5, P<0,001), la a treia – 125,0 % (166,7±4,2, P<0,001) şi la a patra – 123,0% (164,0±3,9, P<0,001 m/sec.) (tabelul 7). Faptul denotă că, în comparaţie cu analizatorul vizual al operatorilor care munceau în CC, analizatorul auditiv era tensionat nu doar din cauză că nu au fost semnale emise de garnitură, ci pentru că era necesar să fie menţinut organismul operatorilor, în general, deoarece se majorase substanţial timpul perioadei latente a reacţiei vizual-motorii (155,0%) (303,0±9,0m/sec., P<0,001) în timp ce

reacţia auditiv-motorii în aceeaşi perioadă de măsurare a constituit doar 123,0%

(164,0±3,9 m/sec., P<0,001). Revenim încă o dată la ideea că înalta productivitate a muncii este garantată, asigurată de analizatorii vizual şi auditiv, care constituie principala rezervă a unei productivităţi stabile de muncă. 4.3.3. ESTIMAREA DEVIERILOR FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR. Dinamica contracţiilor cardiace. Către sfârşitul ciclului de lucru am studiat ritmul activităţii cardiace în ceea ce priveşte frecvenţa pulsului la ambele categorii de operatori (CC şi SI). La sfârşitul ciclului de lucru frecvenţa pulsului în timpul muncii nu a suportat schimbări esenţiale atât la operatorii CC, cât şi la operatorii SI. Aceşti indici aveau, practic, o orientare identică, cu excepţia ultimei măsurări către sfârşitul ciclului de lucru. Astfel, dacă la operatorii SI frecvenţa pulsului oscila de la 103,0% (82,7±2,1, P<0,001bătăi/min.) până la 108,0% (86,7±1,1, P<0,001bătăi/min.) către sfârşitul zilei de muncă, la sfârşitul ciclului, apoi la operatorii CC aceste oscilări erau şi mai puţin pronunţate: de la 100,0% (79,0±1,8 bătăi/min.) până la 104,0% (82,1±2,1, P>0,001 bătăi/min.) (tabelul 9). Prin urmare, putem afirma că sfârşitul ciclului de lucru nu a cauzat schimbări serioase în ceea ce priveşte reglarea activităţii sistemului cardiovascular. Se ştie că reglarea umorală se efectuează prin acţiunea asupra pereţilor vaselor sangvine, prin intermediul interreceptorilor, iar reglarea nervoasă a sistemului vascular este sensibilă, despre ce denotă şi motilitate înaltă de aprovizionare cu sânge a organelor şi redistribuirea acestuia din organele interne spre muşchiul ce lucrează, probabil şi schimbările nesemnificative în frecvenţa bătăilor cardiace la operatorii CC, cât şi la cei ai SI. Concomitent, a prezentat interes compararea caracterului schimbărilor în dinamica ciclului de lucru. În acest scop am comparat ritmul activităţii cardiace la începutul ciclului de lucru, la mijlocul şi sfârşitul acestuia (tabelul 9).

75

Modificările înregistrate la operatorii CC au fost următoarele: la începutul ciclului de lucru –100,0% (79,0±1,6 9); 104,0% (82,1±1,7, P<0,001); 108,0% (85,0±1,9, P<0,001); 111,0% (87,6±1,8, P<0,001 bătăi/min.), la mijlocul ciclului de lucru erau– 89,8%; 93,0%; 94,3%; 92,4% (71,0±1,2; 73,5±1,4, P<0,001; 74,5±1,5, P<0,001; 73,0±1,3, P<0,001 bătăi/min.) şi la sfârşitul ciclului de lucru –100,0% (79,0±1,8); 102,0% (80,5±2,1, P<0,001); 102,0% (80,5±2,1, P<0,001) şi 104,0% (82,1±2,1, P<0,001 bătăi/min.) comparativ cu nivelul iniţial. Schimbările pe care le-am înregistrat la operatorii SI la sfârşitul ciclului de lucru (108,0%) (86,7±1,1, P<0,001 bătăi/min.) pot fi explicate prin fenomene stagnante ale circulaţiei sangvine din bazinul mic. Însă nu putem vorbi despre o posibilă dezvoltare a patologiei, dar nici nu putem să nu acordăm atenţie acestui fapt. Este clar că creşterea permanentă a ritmului activităţii cardiace, determinate după frecvenţa pulsului, în ultimă instanţă poate să se soldeze cu dereglarea metabolismului ce dilată vasele sangvine. De aceea, cifra evidenţiată poate fi considerată ca stare prepatologică iniţială şi, prin urmare, apare necesitatea efectuării unui şir de acţiuni de profilaxie adecvate. Dinamica tensiunii arteriale. În vederea estimării stării funcţionale a organismului în timpul muncii are importanţă tensiunea sângelui. Dacă e să ţinem cont că operatorii CC şi SI practic toată ziua lucrează în poziţie statică, cu excepţia pauzei de prânz şi a întreruperilor reglementate, de asemenea, cu excepţia sustragerilor personale, atunci indicatorul activităţii intensive a inimii nu poate să fie mare. Într-adevăr, după cum rezultă din fig.11, tabelele 9, 10, şi Anexa 4, către sfârşitul ciclului de lucru nu s-a depistat majorarea tensiunii sistolice şi diastolice a sângelui, cu alte cuvinte, după acest indicator nu putem să judecăm despre activitatea intensificată a inimii atât la operatorii CC, cât şi la cei ai SI. Tensiunea maximă la operatorii SI a fost de: 87,0% (104,4±2,9); 88,0%(105,6±2,1, P<0,001); 91,0% (109,2±2,4, P<0,001); 84,8% (97,5±2,5, P<0,001 mm Hg) faţă de nivelul iniţial; la operatorii CC a fost de: 98,0% (113,1±2,2); 86,0%(100,0±2,5, P<0,001); 86,0% (100,0±2,5, P<0,001); 84,0% (97,5±2,4, P<0,001 mm Hg), respectiv, faţă de nivelul iniţial. Tensiunea minimă la operatorii SI a fost de 92,0% (69,4±2,5); 92,0% (69,4±2,5, P<0,001); 96,0% (72,4±2,5, P<0,001); 98,0% (74,0±2,4, P<0,001 mm Hg), respectiv, faţă de nivelul iniţial; la operatorii CC tensiunea minimă a sângelui a fost de 93,2%(69,3±2,1); 82,4% (61,2±1,9, P<0,001); 86,5% (64,3±2,0, P<0,001); 85,7% (63,7±2,0, P<0,001 mm Hg), respectiv, în comparaţie cu nivelul iniţial. În modul acesta, bradicardia, fixată la o stabilitate de lungă durată poate provoca operatorilor o anumită reţinere, inhibiţie. Totodată, această inhibiţie nu este, în cazul nostru, o componentă negativă a actului de muncă al operatorilor, deoarece ea echilibrează tensiunea provocată în organism de activitatea analizatorilor vizual şi auditiv. Prin analogie, aceeaşi a fost tensiunea arterială pulsatilă.

76

Centrul de calcul

Serviciul de informaţie

Fig. 11. Starea funcţională a sistemului cardiovascular al operatorilor la finele ciclului de activitate. 1. Frecvenţa pulsului 2. Tensiunea maximă 3. Tensiunea minimă 4. Tensiunea pulsatilă 5. Minut-volumul a – măsurarea la începutul zilei b – măsurarea după 2 ore c – măsurarea până la prânz d – măsurarea la finele zilei

77

După cum rezultă din datele invocate în acest material, tensiunea pulsatilă către sfârşitul ciclului de lucru al operatorilor SI, în comparaţie cu nivelul iniţial, a fost: la prima măsurare- 77,0% (35,0±1,1), la a doua – 77,8% (35,4±0,3, P<0,001), la a treia – 80,8% (36,8±0,5, P<0,001) şi la a patra – 53,8% (24,5±0,4, P<0,001 mm. Hg). Reţine atenţia faptul că la sfârşitul zilei de muncă, în această perioadă a ciclului de lucru, tensiunea pulsatilă s-a dovedit a fi brusc atenuată – 53,80% (24,5±0,4, P<0,001 mm Hg) în comparaţie cu nivelul iniţial – 77,0% (34,5±0,3, P<0,001 mm. Hg), de asemenea, în comparaţie cu nivelul tensiunii pulsatile de la ultima măsurare efectuată la mijlocul ciclului de lucru – 88,0% (40,0±0,8, P<0,001 mm.Hg). Tensiunea pulsului caracterizează volumul circulaţiei sângelui din organele ce lucrează. În timpul muncii operatorilor SI s-a exercitat o influenţă nefavorabilă asupra sistemului cardiovascular, fapt ce s-a manifestat în substanţiala diminuare a tensiunii pulsatile. Examinând datele ce caracterizează tensiunea pulsului la operatorii CC, am înregistrat un tablou mai favorabil în comparaţie cu cel al operatorilor SI. Faptul este confirmat de materialul cifric: la operatorii SI, la prima măsurare, tensiunea pulsului a fost de 77,0% (35,0±1,1 P<0,001 mm. Hg), în timp ce la operatorii CC ea a fost de 107,8% (43,8±0,7 P<0,001 mm. Hg), la a doua măsurare tensiunea pulsului a fost, respectiv, de 78,0% (35,4±0,3, P<0,001 mm. Hg) la operatorii SI şi de 95,5% (38,3±0,5, P<0,001 mm. Hg) la operatorii CC; la a treia măsurare tensiunea pulsului la operatorii SI a fost de 80,8% (36,8±0,5, P<0,001 mm. Hg); la operatorii CC – de 87,6% (35,6±0,5, P<0,001 mm. Hg); şi, în sfârşit, la ultima măsurare tensiunea pulsului a fost de 53,8% (24,5±0,4, P<0,001 mm. Hg) la operatorii SI şi de 83,0%

(33,7±0,4, P>0,05 mm. Hg) – la

operatorii CC faţă de nivelul iniţial (tabelele 9,10, Anexa 4). Astfel, comparând valorile tensiunii pulsului de la începutul ciclului de lucru al operatorilor CC, la sfârşitul ultimei zile de muncă (83,0%) (33,7±0,4, P>0,05 mm. Hg), cu valorile de la sfârşitul ciclului de lucru, la sfârşitul ultimei zile de muncă am determinat că ele au constituit, de asemenea, 83,0% – (33,7±0,4, P>0,05 mm. Hg) faţă de nivelul iniţial. Aşadar, această comparaţie demonstrează că tensiunea pulsatilă la operatorii CC nu a suportat schimbări serioase şi, prin urmare, aprovizionarea cu sânge a organelor ce funcţionează, în structura ciclului de muncă la operatorii CC, conferă deviaţii mult mai favorabile în comparaţie cu tensiunea pulsatilă la operatorii SI. Estimarea minut-volumului inimii. După cum putem constata din datele prezentate în fig.11, tabelele 9,10, şi în Anexa 4, minut-volumul inimii în prima

zi

a ciclului de lucru

înregistrează un anumit nivel al activităţii sistemului cardiovascular, în temei, datorită influenţei nervoase şi, în mai mică măsură, datorită influenţei umorale. Făcând comparaţie cu începutul ciclului de lucru, am stabilit că minut-volumul la operatorii SI pe parcursul întregii zile de la începutul ciclului de lucru a fost la nivelul de 87,5% (4599,1±11,2, P<0,001); 93,7% (4928,2±12,1,

78

P<0,001); 90,8% (4778,8±12,4, P<0,001 ml/min.), în comparaţie cu nivelul iniţial de 100% (5255,6±14,1ml/min.), în timp ce, către sfârşitul ciclului de lucru, minut-volumul la operatorii care lucrau în CC, la prima şi la a doua măsurare, echivala cu: 100,0 (5040,2±11,5);101,0% (5110,7±12,0, P<0,001 ml/min.). Comparând aceleaşi măsurări cu datele înregistrate la operatorii SI, primele două măsurări au coincis practic cu aceleaşi măsurări la începutul şi la mijlocul ciclului de lucru şi au fost echivalente cu 100,0% (5256,2±14,7) şi 105,7% (5559,6±15,2, P<0,001 ml/min.), respectiv, fapt ce denotă viteza circulaţiei sângelui, care este proporţională numărului de mişcări musculare. Într-adevăr, atât operatorii SI, cât şi operatorii CC în aceste intervale de timp execută munca cea mai intensă după numărul de mişcări musculare, muncă legată de maxima recepţionare a semnalelor sonore prin intermediul garniturii (la SI), ca şi la operatorii CC, care lucrează în altă structură a ciclului de muncă, reglat de operatorul însuşi, şi nu de semnalele recepţionate din exterior de la abonaţi prin garnitură telefonică. Către a treia măsurare caracterul minut-volumului inimii s-a schimbat. Astfel, la operatorii SI acesta a constituit 89,4% (4699,8±11,8, P<0,001 ml/min.), către sfârşitul zilei de muncă valorile minut-volumului au constituit 85,8% (4509,5±12,7, P<0,001 ml/min.), în timp ce la operatorii CC aceste cifre au constituit, respectiv, 97,2% (5417,6±12,2, P<0,001) şi 98,1% (5467,8±14,7, P<0,001 ml/min.). În modul acesta putem constata că, deşi indicatorii ce caracterizează sistemul cardiovascular au suportat unele schimbări în dinamica ciclurilor de lucru, ca şi a zilei de muncă, atât la operatorii SI, ca şi la operatorii CC, totuşi, aceste deviaţii nu au avut un caracter atât de pronunţat ca indicii ce caracterizează activitatea analizatorilor vizual şi auditiv. 4.3.4. ESTIMAREA TREMORULUI FIZIOLOGIC AL MÂINILOR Cercetările s-au efectuat în cadrul diferitor structuri ale procesului de muncă (CC şi SI). Datele rezultate din studierea şi aprecierea tremorului, prezentate în fig.10, tabelele 7,8, şi în Anexa 2,3, denotă că, tremorul la sfârşitul ciclului de lucru a sporit la operatorii SI şi a atins 115,0% (6,6±0,2) la prima măsurare;135,0% (8,1±0,2, P<0,001) a doua; 140,0% (8,4±0,2, P<0,001) a treia şi 145,0% (8,7±0,2, P<0,001 atingeri), a patra măsurare în comparaţie cu nivelul iniţial. Referitor la tremorul operatorilor CC, au fost stabilite următoarele valori la cele 4 măsurări: 112,0% (2,8±0,08); 130,0% (3,2±0,1,P<0,001); 130,0% (3,2±0,1,P<0,001); 136,0% (3,4±0,1, P<0,001 atingeri), corespunzător. Trebuie să subliniem că, deşi stereotipul dinamic este considerat o valoare destul de stabilă, în acelaşi timp, în procesul muncii, acesta s-a dovedit a fi valabil, labil atât la operatorii SI, cât şi cei ai CC, deoarece condiţiile concrete ale muncii operatorilor CC au fost mult mai favorabile datorită

79

structurii procesului de lucru. Cele mai favorabile deviaţii au fost înregistrate la operatorii CC în comparaţie cu aceiaşi indicatori la operatorii SI. Astfel, studierea stereotipului dinamic privind indicele tremorului denotă că pentru operatori cea mai favorabilă s-a dovedit a fi structura procesului de muncă în CC. Aceasta confirmă încă o dată faptul că complicarea suplimentară a muncii în SI prin intermediul garniturii creează cea mai mare labilitate (schimbare) a stereotipului dinamic, fapt ce coincide cu datele obţinute privind indicatorii analizatorilor vizual şi auditiv, de asemenea, referitoare la starea dinamicii sistemului cardiovascular şi în condiţiile aceleiaşi solicitări şi compactităţi a zilei de muncă. Un interes deosebit l-a prezentat studierea productivităţii muncii la operatorii SI şi CC. Datele referitoare la aceşti indici sunt prezentate în tabelul 11. După cum se vede din aceste date, a fost efectuată analiza comparativă a productivităţii muncii operatorilor de la ambele obiecte în dinamica ciclului de lucru: începutul, mijlocul şi sfârşitul. Dinamica productivităţii muncii la începutul ciclului de lucru la operatorii din SI era acceptată drept 100,0% (990,0±17,7 răspunsuri) în prima zi, la prima măsurare. La mijlocul ciclului de lucru ea constitutuia 106,0% (1050,0±3,8 răspunsuri), iar la sfârşitul ciclului – 103,0% (1020±10,5 răspunsuri). Aceeaşi dinamică a fost înregistrată şi la operatorii CC: la mijlocul ciclului de lucru această dinamică era de 110,0% (2573,0±97,5 cartele), iar către sfârşitul ciclului – de 103,5% (2410,0±85,7 cartele), în comparaţie cu începutul ciclului de lucru. Deci, estimarea comparativă confirmă că operatorii SI prestează o muncă cu un randament mai mic al productivităţii decât operatorii CC. Faptul acesta poate fi explicat, probabil, printr-o mai mare suprasolicitare a operatorilor care lucrează în SI. În opinia noastră, trebuie să acordăm atenţie structurii, etapelor procesului de muncă conform profesiogramei. Procesul de muncă exercită

influenţă asupra labilităţii stereotipului

dinamic şi asupra complicării condiţiilor de muncă din cauza garniturii telefonice în condiţiile concrete de activitate în SI. Suprasolicitarea operatorilor SI se soldează cu o sporire nu prea însemnată a productivităţii muncii – 1050,0±11,8; 1020,0±10,5 răspunsuri la telefon, la mijlocul şi la sfârşitul ciclului de lucru, comparativ cu operatorii CC – 2574,0±97,5; 2410,0±85,7 fişe executate la mijlocul şi la sfârşitul ciclului de lucru. O productivitate mai înaltă a operatorilor CC poate fi explicată prin faptul că ei lucrează în regim liber, fără iritanţi suplimentari din exterior, recepţionaţi prin analizatorul auditiv. În modul acesta tensionarea analizatorilor vizual şi auditiv, a funcţiilor principale ale sistemului cardiovascular, a tremorului extremităţilor superioare confirmă faptul că atât operatorii CC, cât şi operatorii SI execută o muncă excesiv de încordată, care la operatorii SI se manifestă nu doar prin tensionarea indicilor studiaţi, ci şi prin sporipea neînsemnată a productivităţii muncii. Pentru a confirma această teză, am efectuat investigări comparative ale adrenalinei şi nor-

80

adrenalinei la operatorii CC şi la operatorii SI în scopul sesizării raportului corelativ dintre indicii descrişi mai sus şi deviaţiile biochimice. Studierea adrenalinei şi noradrenalinei este utilizată de igienişti la obiectele, care conform caracteristicilor profesiografice sunt apreciate drept suprasolicitate, tensionate. Asemenea investigaţii permit de a evidenţia modificările timpurii în deviaţiile biochimice. Prin urmare, pe baza acestor date este necesar de a efectua o anticipare, preîntâmpinare a influenţei factorilor neurotensionaţi negativ. Dacă se constată sporirea nivelului hormonilor vizaţi, putem elabora acţiuni profilactice spre a uşura considerabil activitatea profesională a operatorilor. La obiectele care presupun utilizarea intensivă a tehnicii computeriale, poate interveni o influenţă extremă a factorilor de producere în timpul muncii. Starea mediului de producere şi a tehnicii, ce nu corespunde standardelor acceptate, poate contribui la sporirea adrenalinei, fapt ce trebuie luat în considerare în timpul desfăşurării supravegherii sanitare curente şi la analiza morbidităţii, concomitent cu pierderea temporară a capacităţii de muncă. 4.3.5. ANALIZA REZULTATELOR INVESTIGAŢIILOR BIOCHIMICE În cazul când asupra angajaţiloracţionează o permanentă tensionare psihoemoţională, faptul acesta conduce, de asemenea, la schimbări esenţiale ale indicatorilor biochimici. De aceea studierea adrenalinei şi noradrenalinei în timpul lor când operatorii lucrează, are importanţă determinantă. Datele referitoare la indicii descrişi sunt prezentate în tabelul 12. Rezultatele determinării catecolaminelor în urina operatorilor CC, în comparaţie cu cele din urina operatorilor SI, arătau în modul următor: la începutul zilei de muncă, adrenalina a constituit 36,7±0,7mmoli/min. (100,0%), la sfârşitul zilei de muncă – 44,5±0,9, P<0,001 mmoli/min. (123,0%); noradrenalina a constituit la începutul zilei de muncă 78,3±1,0 mmoli/min. (100,0%), la sfârşitul zilei de muncă – 91,1±1,0, P<0,001 mmoli/min. (116,0%). La operatorii din SI, la începutul zilei de muncă, adrenalina a constituit 29,4±0,4 mmoli/min. (100,0%), la sfârşitul zilei de muncă – 58,7±0,9, P>0,05 mmoli/min. (178,0%); noradrenalina a constituit 89,8±1,5 mmoli/min. (100,0%) la începutul zilei de muncă şi 125,9±1,3, P<0,001 mmoli/min. (140,0%) – la sfârşitul zilei de muncă. În modul acesta, din materialul expus rezultă că în dinamica zilei de muncă sporesc, către sfârşitul ei, atât indicii de adrenalină – până la 123,0% – 44,5±0,9, P<0,001 mmoli/min., cât şi indicii de noradrenalină – până la 116,3% – 91,1±1,0, P<0,001 mmoli/min. La operatorii SI a fost sesizat, de asemenea, un grad sporit de creştere a adrenalinei până la 178,0% – 58,7±0,9, P>0,05 mmoli/min. şi de noradrenalină – 140,0% (125,9±1,3, P<0,001 mmoli/min.). Dacă e să comparăm indicii de adrenalină la operatorii CC, aceştia au fost mai diminuaţi, mai mici decât la operatorii SI, comparând nivelului adrenalinei şi noradrenalinei cu productivitatea muncii. Cunoscând, conform indicatorilor descrişi, că munca operatorilor CC, şi SI este

81

Tabelul 12

Rezultatele determinării catecolaminelor în urina operatorilor

Indicii biochimici

Până la începutul zilei de muncă Nr. Conţinutul depistat investigaţiilor Mmoli/min. %

La finele zilei de muncă p Nr. investigaţiilor

Conţinutul depistat Mmoli/min.

%

44,5±0,9

123,6

P<0,001

91,1±1,0

116,3

P<0,001

Centrul de calcul Adrenalina

12

36,7±0,7

100,0

Noradrenalina

12

78,3±1,0

100,0

12 12

Serviciul de informaţie Adrenalina

14

29,4±0,4

100,0

14

58,7±0,9

178,0

P>0,05

Noradrenalina

14

89,8±1,5

100,0

14

125±1,3

140,0

P<0,001

Lotul martor Adrenalina

14

32,5±0,6

100,0

14

38,3±0,8

117.8

P>0,05

Noradrenalina

14

83,7±1,3

100,0

14

88,7±1.1

106,0

P<0,001

82

suprasolicitată şi psihoemoţională, am făcut analiza comparativă a morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a operatorilor CC şi SI. 4.3.6. GRADUL DE CORELARE A FACTORILOR MEDIULUI OCUPAŢIONAL ŞI A STĂRII FUNCŢIONALE A OPERATORILOR CC ŞI SI Activitatea operatorilor CC şi SI din telecomunicaţii are specificul său determinat de starea mediului ocupaţional şi de influenţa lui asupra organismului. Pentru a evidenţia gradul de influenţă a factorilor asupra organismului a fost utilizată metoda statistică de corelaţie, ce a permis determinarea interrelaţiilor dintre factorii mediului de producere şi modificările fiziologice ale operatorilor. S-a stabilit o influenţă mai semnificativă a factorilor cercetaţi asupra indicilor fiziologici ai sistemelor cardiovascular şi nervos central. Analiza materialelor prezentate în Anexa 8 denotă că cea mai mare valoare a coeficientului de corelaţie a fost înregistrată între temperatura aerului şi PLRV, PLRA (r > 0,6) la operatorii CC şi SI, între umiditatea relativă şi sistemul cardiovascular (r > 0,6). Pentru temperatura aerului şi FC (r = 0,32), MVC (r = 0,43), tremometrie (r = 0,34), viteza curenţilor de aer şi PLRV, PLRA (r = 0,4), interrelaţiile au un grad mediu de corelaţie, celelalte interrelaţii dintre factorii mediului ocupaţional şi indicii fiziologici sunt joase (r < 3), de exemplu, între temperatura aerului şi TAS, TAD, între umiditatea relativă şi PLRV, PLRA, între zgomot şi FC, PLRV, PLRA la operatorii CC. La operatorii din SI gradul mediu de corelaţie este specific pentru temperatura aerului şi PLRV, PLRA (r > 0,6), pentru umiditatea relativă şi FC, TAS, TAD, tremometrie (r > 0,6); interrelaţiile dintre umiditatea relativă şi PLV, PLA, temperatura aerului şi TAS, zgomot şi PLRV, PLRA sunt joase (r < 0,3). Este inversă corelaţia dintre factorii ocupaţionali şi unii indici fiziologici. Ca exemplu, coeficientul dintre temperatura aerului şi tensiunea pulsatilă (r =

0,39), dintre umiditatea relativă

şi tensiunea pulsatilă (r = -0,46), dintre viteza curenţilor de aer, zgomot şi MVC (r = -0,3) la operatorii CC; la operatorii SI corelaţia este inversă între temperatura aerului şi tensiunea pulsatilă (r = -0,41), între umiditatea relativă şi tensiunea pulsatilă (r = -0,51), între viteza curenţilor de aer şi FC, TAS (r = -0,26). Cea mai mare valoare a coeficientului de corelaţie a fost înregistrată între secreţia adrenalinei, noradrenalinei şi modificările funcţionale ale tuturor sistemelor organismului, atât la operatorii CC, cât şi la operatorii SI (r = 0.78- r = 0,93). Rezultatele prezentate în Anexa 8 demonstrează o corelaţie întrecalitatea mediului ocupaţional şi funcţiile fizilogice. Aceasta necesită elaborarea măsurilor de prevenţie pentru ameliorarea mediului de producţie.

83

CAPITOLUL V CARACTERISTICA MORBIDITĂŢII CU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ LA OPERATORII CC ŞI SI 5.1. După formele de evidenţă (F16-ITM) Conform formularului respectiv, s-au calculat următorii indici: -

numărul de cazuri cu incapacitate temporară de muncă la 100 de salariaţi;

-

numărul de zile cu incapacitate temporară de muncă la 100 de angajaţi;

-

durata medie a unui caz de boală cu incapacitate temporară de muncă;

-

procentajul incapacităţii temporare de muncă. Folosind datele formelor de evidenţă (F16-itm) pentru perioada de 5 ani (2001–2005) la

operatorii CC şi SI din telecomunicaţii, am analizat morbiditatea cu ITM, comparând-o cu nivelul mediu al morbidităţii cu ITM în Republica Moldova şi cu nivelul mediu al lotului martor (muncitori, care activează în aceleaşi condiţii, dar nu permanent la computer). În această activitate sunt implicate numai femei. În perioada anilor 2001–2005 în serviciile menţionate au muncit 800,4 ± 1,54 persoane (400 în CC, 300 în SI, 100 în lotul martor). Analizând MITM în anii 2001–2005, s-a determinat o creştere continuă ce a constituit în anul 2001 la operatorii CC 56,0 cazuri cu 901,6 zile cu ITM la 100 de operatori, la operatorii SI – 65,0 cazuri cu 1033,5 zile la 100 de operatori şi la persoanele lotului martor – 43,0 cazuri cu 636,4 zile la 100 de salariaţi, iar în anul 2005 la operatorii CC – 95,7 cazuri cu 1655,6 zile cu ITM la 100 de operatori, la operatorii din SI – 98,7 cazuri cu 2003,6 zile cu ITM la 100 de operatori, la persoanele lotului martor – 56,0 cazuri cu 907,2 zile cu ITM la 100 de salariaţi (tabelul 13). Concomitent, în perioada anilor 2001– 2005 în care s-au efectuat cercetările, nivelul mediu al morbidităţii cu ITM a fost la operatorii CC – 84,5 ± 7,38 cazuri cu 1412,8 ± 133,7 zile cu ITM la 100 de operatori, cu durata medie a unui caz – 16,72 ± 0,21 zile. La operatorii SI – 89,12 ± 6,35 cazuri cu 1577,0 ± 158,4 zile cu ITM la 100 de operatori, durata medie a unui caz –17,68 ± 0,7 zile, la persoanele lotului martor – 50,2 ± 2,1 cazuri cu 795,0 ± 44,1 zile cu incapacitate la 100 de salariaţi, durata medie a unui caz –15,7 ± 0,25 zile, pe când la salariaţii pe republică acest indice constitue 78,5 ± 2,2 cu 731,6 ± 26,2 zile cu ITM. Deci, nivelul mediu al cazurilor şi zilelor cu ITM la operatorii CC şi SI din telecomunicaţii este mai evidenţiat faţă de nivelul mediu al acestor indici la angajaţii pe republică şi la cei ai lotului martor. Nivelul MITM în 5 ani a sporit: la operatorii CC – de 1,7 ori după numărul de cazuri şi de 1,83 ori după numărul de zile cu ITM la 100 de operatori; la operatorii SI – de 1,52 ori după numărul de cazuri şi de 1,23 ori după numărul de zile cu ITM la 100 de operatori; la persoanele lotului martor – de 1,3 ori după numărul de cazuri şi de 1,42 ori – după numărul de zile cu incapacitate la 100 de salariaţi.

84

Nivelul maxim al MITM a fost constatat în anul 2005, iar cel minim – în anul 2001 (tabelul 13, fig. 12), însă în ambele cazuri depăşeşte nivelul morbidităţii pe republică şi al lotului martor respectiv cu 70% şi 71% după numărul de cazuri la operatorii CC, şi, respectiv, cu 75,3% şi 76,2% la operatorii SI în anul 2005, respectiv cu 15,9% şi 30,2% la operatorii CC, şi cu 34,5% şi 51,1% la operatorii SI în anul 2001. Conform numărului de zile cu ITM la operatorii CC şi SI s-a determinat aceeaşi direcţie ca şi după numărul de cazuri, constituind 1 655,6 zile cu incapacitate la 100 de operatori din CC; 2003,6 zile cu incapacitate la 100 de operatori din SI în anul 2005, iar în anul 2001– 901,6 zile cu incapacitate la 100 de operatori CC şi 1 033,5 zile cu incapacitate la 100 de operatori SI. Mai puţin exprimată este dinamica duratei medii a unui caz cu un nivel maxim în anul 2005 – 17,3 zile la operatorii CC şi 20,3 zile la operatorii SI, la angajaţii pe republică –16,0 zile în anul 2002 şi la persoanele lotului martor – 16,2 zile în anul 2005. Nivelul minim a fost determinat în anul 2001 cu 16,1 zile la operatorii CC, cu 15,9 zile la operatorii SI, cu 14,3 zile la angajaţii pe republică, cu 14,8 zile – la persoanele lotului martor. Durata medie a unui caz la operatorii din telecomunicaţii (la operatorii CC – 16,72 zile, la cei ai SI – 7,68 zile) este mai majorată decât pe republică (15,05) zile şi faţă de cea a persoanelor lotului martor (15,8 zile). Analizând structura morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă după formele nosologice (fig. 13), am determinat că după cazurile de boală cu ITM pe primul loc se plasează afecţiunile organelor respiratorii, care constituie la operatorii CC – 4,37%, la operatorii SI – 0,69%, la persoanele lotului martor – 25,0%; pe locul doi se plasează bolile sistemului circulator – la operatorii CC – 11,23% şi SI – 11,6%, la persoanele lotului martor – bolile aparatului uro-genital – 14,14%; pe locul trei se plasează la operatorii CC grupul de alte boli – 9,9%, la operatorii SI – bolile aparatului uro-genital – 9,08%, la personalul lotului martor – bolile sistemului digestiv – 12,7%. Conform numărului de zile cu ITM, pe primul loc s-au plasat la toate grupele cercetate bolile aparatului respirator, care au constituit respectiv la operatorii din CC – 35,1%, din SI – 32,8%, la personalul lotului martor – 24,2%, urmate de bolile sistemului osteo-articular la operatorii din CC – 16,4%, din SI – 14,7%, la personalul lotului martor – de bolile sistemului digestiv – 18,3%, după care urmează bolile sistemului circulator – la operatorii din CC – 11,05%, din SI – 11,00%, la personalul lotului martor – bolile aparatului uro-genital – 13,39%. Cercetând datele prezentate după cazurile de boală şi după numărul de zile cu ITM, am constat că pe primul loc în toate grupurile de angajaţi se plasează bolile sistemului respirator, iar pe locul doi – după cazuri: la operatorii CC şi SI – bolile sistemului circulator, iar după zilele cu ITM – bolile sistemului osteo-articular, ceea ce, probabil, se explică prin tratamentul mai îndelungat al ultimelor.

85

Tabelul 13

Incidenţa în dinamică după frecvenţa, gravitatea şi durata medie a unui caz de incapacitate temporară de muncă a operatorilor la 100 de angajaţi Indicii morbidităţii

2001

2002

2003

2004

2005

M±m

Centrul

Cazuri

56,0

83,3

91,2

94,8

95,7

84,5±7,38

de

Zile

901,6

1416,1

1504,8

1583,2

1655,6

1412,8±133,7

calcul

Durata medie a unui caz

16,1

17,0

16,5

16,7

17,3

16,72±0,21

Serviciul de

Cazuri

65

87,6

96,7

97,6

98,7

89,12±6,35

informaţie

Zile

1033,5

1515,5

1614,9

1717,7

2003,6

1577,0±158,4

Durata medie a unui caz

15,9

17,3

16,7

17,6

20,3

17,68±0,7

Republica

Cazuri

48,3

45,3

45,6

47,7

56,3

48,6±2,0

Moldova

Zile

687,7

725,6

696,0

715,8

832,9

731,6±26,2

Durata medie a unui caz

14,3

16

15,3

15,0

14,8

15,05±0,2

Lotul

Cazuri

43

49,4

51,2

51,7

56,0

50,3±2,1

martor

Zile

636,4

795,4

819,2

816,9

907,2

795,0±44,1

Durata medie a unui caz

14,8

16,1

16,0

15,8

16,2

15,8±0,25

86

83,3 91,2 94,8 95,7

87,6 96,7 97,6 98,7

100 80 70 50

43 49,4 51,2 51,7 56

56

65

60

48,3 45,3 45,6 47,7 56,3

90

40 30 20 10 0 CC

SI

Lotul martor

RM

Indicele de frecvenţă

2500

687,7 725,6 696 715,8

832,9

907,2

2003,6

636,4 795,4 819,2 816,9

500

1033,5 1515,5 1614,9 1717,7

1000

1655,6

1500

901,6 1416,1 1504,8 1583,2

2000

0 CC

SI

Lotul martor

RM

Indicele de gravitate

25

14,8

16,2

14,3 16 15,3 15

10

14,8 16,1 16 15,8

20,3

15,9 17,3 16,7 17,6

17,3

15

16,1 17 16,5 16,7

20

5 0

CC

SI Durata medie a unui caz

Lotul martor

RM 2001

2002

2003

Fig. 12. Dinamica incidenţei indicilor morbidităţii cu ITM la operatori.

2004

2005

87

Plasarea bolilor sistemului respirator pe locul întâi se explică prin acţiunea asupra organismului angajaţilor tuturor grupurilor cercetate a microclimatului mediului nefavorabil (temperatura scăzută şi umiditatea relativă sporită) deosebit de microclimatul din încăperile de muncă a lor, prin prezenţa curenţilor de aer rece în timpul funcţionării climatizoarelor. Poziţia forţată şezândă un timp îndelungat a operatorilor CC şi SI acţionează nefavorabil asupra sistemului lor osteo-articular. Analizând morbiditatea după bolile aparatului respirator la 100 de salariaţi (Anexa 6), am constatat că pe prim-plan se plasează infecţiile acute ale căilor respiratorii la operatorii CC–14,6% din cazuri cu 21,8% zile cu ITM, la operatorii SI – 10,43% din cazuri cu 14,21% zile cu ITM, la personalul lotului martor – 5,37% din cazuri cu 7,84% zile cu ITM. Locul doi îl deţine grupa cu alte boli ale căilor respiratorii superioare: la operatorii CC – 10% cazuri cu 4,34% zile cu ITM, la operatorii SI – 7,4% cu 4,45% zile cu ITM, la personalul lotului martor – 5,37% din cazuri cu 2,77% zile cu ITM, apoi urmează grupa de acutizări ale bolilor cronice ale aparatului respirator la operatorii CC – 3,38% cazuri cu 3,32% din zile cu ITM; la operatorii SI – 2,98% din cazuri cu 2,8% zile cu ITM şi la personalul lotului martor – 4,78% din cazuri cu 4,6% zile cu ITM; bolile sistemului circulator – boala hipertensivă la operatorii CC – 6,38% din cazuri cu 4,9% zile cu ITM, la operatorii SI – 6,57% din cazuri cu 4,95% zile cu ITM, la personalul lotului martor – 2,58% cazuri cu 2,07% zile cu ITM; boala ischemică – la operatorii CC – 1,9% din cazuri cu 2,9% zile cu ITM, la operatorii SI – 2,24% din cazuri cu 3,1% zile cu ITM. Din grupa bolilor sistemului digestiv se evidenţiază bolile ficatului, vezicii biliare şi pancreasului: la operatorii CC – 3,54% din cazuri cu 5,4% zile cu ITM, la operatorii SI – 3,32% din cazuri cu 5,1% zile cu ITM, la personalul lotului martor – 4,78% din cazuri cu 7,18% zile cu ITM. Bolile ochiului şi anexelor constituie la operatorii din CC – 3,2% din cazuri cu 2,84% zile cu ITM, la operatorii SI – 1,5% din cazuri cu 1,37% zile cu ITM, la personalul lotului martor – 2,4% cazuri cu 2,31% zile cu ITM. Bolile urechii constituie la operatorii CC – 1,44% din cazuri cu 0,81% zile cu ITM, la operatorii SI – 4,49% din cazuri cu 2,78% zile cu ITM, la personalul lotului martor – 2,38% din cazuri cu 1,54% zile cu ITM. Evidenţierea bolilor urechii la operatorii SI este legată, probabil, de acţiunea zgomotului de la utilizarea garniturii telefonice.

5.2. După certificatele de concediu de boală Analiza stării de sănătate a populaţiei necesită periodic un studiu profund al morbidităţii. Observările statistice asupra schimbării nivelului şi structurii morbidităţii populaţiei dau posibilitatea de a urmări caracterul stării de sănătate a populaţiei, de a identifica şi înlătura la timp şi operativ factorii de risc, ce acţionează negativ asupra sănătăţii. În studiul aprofundat al morbidităţii cu ITM am cercetat acest fenomen la operatorii CC, SI şi la angajaţii lotului martor din telecomunicaţii în funcţie de vârstă şi de vechimea în muncă. Pentru aceasta am cercetat certificatele de concediu

88

34,37

35,19

35 30

16,4

25

1,2

7,95 5,29 4,1

9,13

11,05 1,5

1,3

5

5,3 3,2 1,44

10

4,54 2,84 0,81

15

6,43 2,71 9,45 8,26 6,34 9,9

11,23

20

0 cazuri

zile La operatorii CC

30,66

32,8

35 30

0

14,7

cazuri

1,27

8,36 6,39 3,44

8,91

11,23

7,44

1,37 2,78

1,5

5

1,32

10

1,31

4,49

8,75

15

11,65

20

6,32 2,75 8,44 9,08 7,19 7,85

25

zile La operatorii SI

35

0

cazuri

13,39 9,53

2,34

2,69

8,57

10,64

14,14 11,23 5,18

4,9 4,98

12,75

25

2,13 4,33 2,31 1,54

5

2,27 5,09 2,4 2,35

10

9,71

20 15

24,2

25

18,33

30

zile La persoanele lotului martor

Boli infecţioase Boli ale urechii şi apofizei mastoidiene Boli ale aparatului digestiv Boli ale aparatului circulator

Boli ale sistemului nervos Boli ale aparatului uro-genital Boli ale pielii Traumatisme,otrăviri

Boli ale ochilor Boli ale aparatului respirator Boli ale sistemului osteo-articular Alte boli

Fig.13. Structura morbidităţii cu ITM după formele nosologice, %, numărul de cazuri şi zile în perioada anilor 2001-2005.

89

medical pentru perioada anilor 2001–2005. Au fost înregistrate 3 267 certificate de concediu medical, care constituie 84,5±7,38 cazuri, 1412,9±133,7 zile cu ITM la 100 de muncitori pentru operatorii CC şi 89,1±6,35 cazuri, 1568,1±158,4 zile cu ITM la 100 de operatori SI, şi pentru angajaţii lotului martor – 50,3±2,1 cazuri şi 795,0±44,1 zile cu ITM la 100 de persoane. Structura persoanelor angajate la întreprinderea „Telecomunicaţii” după vârstă şi vechime în muncă este prezentată în tabelele 14 şi 15, care demonstrează că după vârstă predomină grupa de 30 – 39 de ani, iar după vechimea în muncă – grupa de <5 şi 5 –10 ani. Tabelul 14

Repartizarea angajaţilor din telecomunicaţii după vârstă Grupa de vârstă, ani < 19 20–29 30–39 40–49 50–59 > 60

Centrul de calcul n % 58,0 14,5 117,0 29,25 129,0 32,25 48,0 12,0 27,0 6,75 21,0 5,25

Serviciul de informaţie n % 38,0 12,67 101,0 33,67 107,0 35,66 25,0 8,33 18,0 6,0 11,0 3,67

Lotul martor n % 12,0 12,0 33,0 33,0 35,0 35,0 9,0 9,0 7,0 7,0 4,0 4,0 Tabelul 15

Repartizarea angajaţilor din telecomunicaţii după vechimea în muncă Vechimea în muncă, ani <5 5–10 11–15 15–20 21–25 25–30 > 30

Centrul de calcul n % 115,0 103,0 90,0 44,0 27,0 17,0 4,0

28,75 25,75 22,50 11,0 6,75 4,25 1,0

Serviciul de informaţie n % 90,0 84,0 63,0 31,0 17,0 12,0 3,0

30,0 28,0 21,0 10,33 5,67 4,0 1,0

n

Lotul martor %

31,0 29,0 20,0 10,0 5,0 3,0 2,0

31,0 29,0 20,0 10,0 5,0 3,0 2,0

După clasificarea bolilor, au fost evidenţiate afecţiunile sistemului respirator (tabelele 16, 17); la operatorii CC ele au constituit 34,37% din cazuri cu 33,5% zile cu ITM, iar la operatorii SI – 30,66% cazuri cu 31,82% zile cu ITM. Apoi urmează bolile aparatului circulator – 11,23% din cazuri cu 12,5% cu ITM la operatorii CC; 11,65% din cazuri cu 8,93% zile cu ITM la operatorii SI, iar la angajaţii lotului martor – 9,73% din cazuri cu 11,0% zile cu ITM. Este necesar de a menţiona că nivelul sporit al acestui indice este determinat de boala hipertensivă, care la operatorii din CC alcătuieşte 56,8%, iar cei ai SI – 3,5% din structura bolilor aparatului circulator. Pe locul trei în structură se plasează: la operatorii din CC – grupa altor boli – cu 9,9% din cazuri şi cu 4,1% zile cu ITM; la operatorii SI – bolile aparatului uro-genital, cu 9,08% dincazuri şi

90

8,36 zile cu ITM, apoi la operatorii CC – bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului urogenital, bolile aparatului digestiv; la operatorii SI – bolile sistemului nervos, bolile sistemului osteoarticular, grupa altor boli. Examinând datele tabelului 17, am observat că indicii extensivi repetă modalitatea repartizării după incidenţă. Analiza frecvenţei îmbolnăvirilor pe parcursul anilor 2001– 2005 a demonstrat că în medie operatorii CC s-au îmbolnăvit o singură dată – 46,4%, de 2 ori –19%, de 3 ori şi mai mult – 12,3%; operatorii SI, respectiv s-au îmbolnăvit o singură dată – 35,5%, de 2 ori – 19,2%, de 3 şi mai multe ori – 10,6%; angajaţii lotului martor s-au îmbolnăvit o singură dată – 31,2%, de 2 ori – 20,8%, de 3 şi mai multe ori – 11,8 % (Anexa 7). Conform tabelului 18, morbiditatea cu ITM la 100 de operatori a fost mai mare: la operatorii CC – grupa de vârstă 20 – 29 de ani – cu nivelul de 106,4 cazuri cu 1755,6 zile cu ITM; la operatorii SI – grupa de vârstă >60 ani – 98,7 cazuri cu 2003,6 zile cu ITM, la angajaţii lotului martor grupa de vârstă – 30 –39 de ani – cu nivelul de 56,0 cazuri cu 901,6 zile cu ITM. Durata medie a unui caz la operatorii CC, SI şi la angajaţii lotului martor este mai înaltă la vârsta >60 de ani – respectiv 17,3, 20,3 şi 16,2 zile. Analiza morbidităţii cu ITM după vechimea în muncă a determinat un nivel mai sporit la operatorii SI cu o activitate de 5–10 ani (179,7 cazuri cu 3001,0 zile cu ITM la 100 de operatori) faţă de nivelul morbidităţii operatorilor CC, din aceeaşi grupă – 5-10 ani (161,3 cazuri cu 2693,7 zile cu ITM la 100 de operatori) (tabelul 19). În baza analizei indicilor de frecvenţă, gravitate şi durata medie a unui caz, trebuie de menţionat: –

nivelul morbidităţii cu ITM (incidenţei) la operatorii CC este mai scăzut faţă de acest indice la operatorul SI şi îl depăşeşte pe cel al angajaţilor pe ţarăşi al lotului martor;

–

în structura morbidităţii predomină:

–

la operatorii CC: pe primul loc – afecţiunile sistemului respirator, pe locul doi – bolile aparatului circulator, pe locul trei – grupa altor boli, pe locul patru – bolile sistemului osteoarticular, pe locul cinci – bolile aparatului uro-genital, pe locul şase – bolile aparatului digestiv;

–

la operatorii SI: pe primul loc – afecţiunile sistemului respirator, pe locul doi – bolile aparatului circulator, pe locul trei – bolile aparatului uro-genital, pe locul patru – bolile sistemului nervos, pe locul cinci – bolile sistemului osteo-articular, pe locul şase – grupa altor boli;

– indicii calculaţi ai incapacităţii temporare de muncă (numărul de cazuri şi zile) la operatorii CC sunt mai reduşi decât la operatorii din SI şi mai înalţi decât la angajaţii pe ţară şi faţă de indicii lotului martor.

91

Tabelul 16

Incidenţa medie a morbidităţii cu ITM după clasele de boli, în a.a. 2001 – 2005, la 100 de angajaţi Clasificarea Conform CIM-10

cazuri

Bolile infecţioase 1,16 (A 00 – A 99) Boli ale sistemului 4,5 nervos (G 00 – G 99) Boli ale ochilor 2,4 (H 00 – H 59) Boli ale urechii şi 1,2 apofizei mastoidiene (H 60 – H 95) Boli ale aparatului 9,5 circulator (I 00 – I 99) Boli ale aparatului 29,0 respirator (I 00 – I 99) Boli ale aparatului 5,4 digestiv (K 00 – K 93) Boli ale pielii 2,3 (L 00 – L 99) Boli ale sistemului 8,0 osteo-articular (M 00 – M 99) Boli ale aparatului uro- 7,0 genital (N 00 – N 99) Traumatisme, otrăviri 5,8 (S 00 – S 99) Alte boli 8,4

Total

84,6

Centrul de calcul % zile %

durata cazuri medie 19,5 1,18

Serviciul de informaţie Lotul martor % zile % durata cazuri % zile % medie 1,32 20,65 1,39 17,5 1,14 2,27 18,1 12,24

durata medie 15,9

1,37

22,6

1,6

5,3

68,4

4,7

15,2

7,8

8,75 121,68 7,87

15,6

2,56

5,09

35,6

4,42

13,9

3,2

37,4

2,6

15,6

1,34

1,5

21,7

1,4

16,2

1,2

2,39

19,0

2,36

15,9

1,44

11,88

0,8

9,9

4,0

4,49

43,2 2,79

10,8

1,18

2,35

12,4

1,54

10,5

11,23

183,3

12,5

19,3

10,38 11,65 138,0 8,93

13,3

4,88

9,73

88,8

11,03

18,2

34,37

491,3

33,5

16,6

27,3

30,66 491,4 31,82 18,0

12,54

24,98 198,1 24,6

15,8

6,43

127,9

8,7

23,7

5,64

6,32 139,3 9,02

24,7

6,4

12,74 140,8 17,55

22,0

2,71

17,5

1,2

7,6

2,46

2,75

8,25

2,46

4,9

18,9

2,34

7,6

9,45

243,2

16,6

30,4

7,5

8,44 248,2 16,07 33,1

2,5

4,98

67,2

8,34

26,9

8,26

114,1

7,8

16,3

8,1

9,08 144,18 9,33

17,8

7,1

14,2

111,4 13,83

15,7

6,34

84,6

5,8

14,6

6,4

7,19

15,8

5,64

11,2

75,0

9,31

13,3

7,3 17,1

7,0 89,1

7,85 54,6 3,53 7,8 100,0 1544,3 100,0 17,4

2,6 50,2

5,17 19,7 2,44 100,0 805,0 100,0

7,6 16,03

9,9 61,3 4,2 100,0 1463,4 100,0

20,3 1,31

101, 6,54

92

Tabelul 17

Structura morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă în perioada anilor 2001-2005 (după CIM, revizia X OMS), % Clasificarea confom CIM-10

Centrul de calcul per- cazuri zile soane 1,2 1,3 1,5

Bolile infecţioase (A 00 – A 99) 5,3 Boli ale sistemului 5,1 nervos (G 00 – G 99) 3,2 3,22 Boli ale ochilor (H 00 – H 59) 1,4 1,44 Boli ale urechii şi apofizei mastoidiene (H 60 – H 95) Boli ale aparatului 11,1 11,23 circulator (I 00 – I 99) Boli ale aparatului 35,07 34,37 respirator (I 00 – I 99) 6,43 Boli ale aparatului 6,5 digestiv (K 00 – K 93) 2,73 2,71 Boli ale pielii (L 00 – L 99) 9,45 Boli ale sistemului 9,2 osteo-articular (M 00 – M 99) 8,26 Boli ale aparatului 8,3 uro-genital (N 00 – N 99) 6,5 6,34 Traumatisme, otrăviri (S 00 – S 99) 9,9 9,9 Alte boli Total

100

100

Serviciul de informaţie percazuri zile soane 1,3 1,32 1,31

Lotul martor per- cazuri zile soane 2,25 2,27 2,13

4,54

8,7

8,75

7,44

5,00

5,09

4,33

2,84

1,5

1,5

1,37

2,4

2,4

2,31

0,81

4,4

4,49

2,78

2,31

2,35

1,54

11,0

11,3

11,65

11,2

9,7

9,71

10,6

35,1

31,3

30,66

32,8

25,49

25,0

24,2

9,13

6,3

6,32

8,91

12,65

12,75

18,3

1,2

2,75

2,75

1,27

4,9

4,9

2,34

16,4

8,4

8,44

14,7

4,92

4,98

8,57

7,95

9,0

9,08

8,36

14,0

14,14 13,39

5,29

7,2

7,19

6,39

11,2

11,23

9,53

4,1

7,85

7,85

3,44

5,18

5,18

2,69

100

100

100

100

100

100

100

93

Tabelul 18

Incidenţa morbidităţii cu ITM după vârstă, la 100 de operatori Gr. de vârstă

pers.

< 19 20–29 30–39 40–49 50–59 > 60 M m

14,5 29,25 32,25 12,0 6,75 5,25 14,2 2,34

Centrul de calcul cazuri zile durata medie 67,4 1085,1 16,1 106,4 1755,6 16,5 104,4 1774,8 17,0 96,4 1509,9 16,7 85,0 1426,2 16,7 47,4 820,0 17,3 84,5± 1412± 16,72± 4,51 73,4 0,07

Serviciul de informaţie cazuri zile durata medie 12,66 65,0 1033,5 15,9 33,66 87,6 1462,9 16,7 35,66 96,7 1672,9 17,3 8,33 97,6 1717,7 17,6 6,0 82,1 1444,9 17,6 3,66 98,7 2003,6 20,3 16,66± 89,1± 1555,9± 17,6± 2,99 2,42 60,5 0,23 pers.

pers.

Lotul martor cazuri zile

12,0 35,0 35,0 9,0 7,0 4,0 16,66± 3,0

43 51,7 56,0 51,2 50,3 49,4 50,3 0,67

636,4 820,8 901,6 808,9 794,7 800,2 794,7± 13,1

durata medie 14,8 16,0 16,1 15,8 15,8 16,2 15,8± 0,8 Tabelul 19

Incidenţa morbidităţii cu ITM după vechimea în muncă, la 100 de operatori Gr. de vârstă

pers.

Centrul de calcul cazuri zile

<5 5–10 10–15 15–20 20–25 25–30 >30 M m

28,75 25,75 22,5 6,75 4,25 11,0 1,0 14,28 2,43

125,3 161,3 72,2 63,3 53,3 76,4 39,8 84,5 8,39

2017,3 2693,7 1191,3 1057,1 890,1 1289,8 688,5 1411,9 135,9

durata medie 16,1 16,7 16,5 16,7 16,7 17,0 17,3 16,71 0,06

Serviciul de informaţie pers. cazuri zile durata medie 30,0 137,8 2191,0 15,9 28,0 179,7 3001,0 16,7 21,0 77,9 1347,6 17,3 10,33 75,8 1318,9 17,4 5,67 63,4 1128,5 17,8 4,0 46,2 813,1 17,6 1,0 43,3 879,0 20,3 14,28 89,1 1568,1 17,6 2,58 9,94 152,9 0,21

pers. 31,0 29,0 20,0 10,0 5,0 3,0 2,0 14,28 2,65

Lotul martor cazuri zile 49,1 50,3 55,7 50,3 51,2 54,0 42,0 50,3 0,69

726,7 794,7 896,7 784,7 808,9 874,8 688,8 795,0 13,6

durata medie 14,8 15,8 16,1 15,6 15,8 16,2 16,4 15,8 0,08

94

ÎNCHEIERE Secolul al XX-lea a constituit o epocă decisivă, în care în marea majoritate a ramurilor economiei naţionale au început să fie implementate tehnologii computerizate [11, 172]. La etapa actuală, la serviciile acestor tehnologii apelează nu numai diferite întreprinderi, dar şi masele largi ale populaţiei. Acest fenomen este condiţionat de faptul că tehnologiile deschid calea spre sursele de informaţie, sporesc eficienţa procesului de producere, oferind noi posibilităţi pentru creaţie, pentru acumularea şi consolidarea deprinderilor profesioniste [34]. Implementarea noilor tehnologii, concomitent cu faptul că a sporit sensibil productivitatea muncii, a generat condiţii de producere ce nu întotdeauna au exercitat un efect favorabil asupra sănătăţii operatorilor care lucrează cu această tehnică computerizată – performantă. De aceea, concomitent cu aspectele pozitive ale muncii la tehnica computerizată, pot să apară interrelaţii noi în tandemul operator-computer, ce pot influenţa negativ asupra sănătăţii operatorilor. Anume acest fapt prezintă un interes deosebit pentru fiziologii şi specialişii din domeniul igienei muncii, deşi unii cercetători consideră acest tip de muncă de mică intensitate [101, 172] Analizând literatura de specialitate [31, 32, 172], am constatat că lipsesc informaţii despre evaluarea fiziologo-igienică comparativă a procesului de muncă, a stării de sănătate a operatorilor CC şi SI în funcţi de condiţiile de muncă. Lipsesc datele despre acţiunea structurii, specificului procesului de muncă asupra stării funcţionale a organismului operatorilor, despre repartizarea proceselor de activitate după criteriile igienice de clasificare a condiţiilor de muncă. Deci, a apărut necesitatea efectuării cercetării condiţiilor sanitaro-igienice de muncă în funcţie de modificările fiziologice ale organismului operatorilor CC şi SI, studierii comparative a morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă, a elaborării măsurilor de ameliorare a mediului ocupaţional şi de profilaxie primară. Rezultatele obţinute în urma investigaţiilor noastre au fost axate pe următoarele aspecte: –

efectuarea unui studiu comparativ complex multilateral al aspectelor igienice privind mediul ocupaţional al procesului de muncă la videoterminale;

– caracterizarea particularităţilor profesiografice ale muncii operatorilor la computere; –

studierea modificărilor fiziologice conform etapelor procesului de muncă în scopul determinării analizatorilor principali în controlul actului de muncă şi cercetările sistemului cardiovascular ca factor favorabil în menţinerea organismului operatorilor la un înalt nivel profesional;

–

analiza morbidităţii operatorilor CC şi SI după numărul de cazuri şi zile, gravitatea lor etc. Aspectele în cauză includ factori de divers gen. Printre factorii mediului ocupaţional din

încăperile CC şi SI, ce pot influenţa sănătatea operatorilor, sunt factorii fizici. La aceştia se referă: temperatura, umiditatea, viteza mişcării aerului,

radiaţiile electromagnetice, ionizante, câmpul

electrostatic, zgomotul, iluminatul, factori ce în fond nu depăşesc limitele normativelor igienice –

95

sunt de mică intensitate. Influenţa permanentă şi de lungă durată poate contribui la apariţia stărilor premorbide. Problemele igienice, determinate de factorii de mică intensitate şi de reacţia de răspuns la acţiunea lor, au fost studiate şi de alţi autori [172]. Alt factor, nu mai puţin important, este suprasolicitarea neuropsihică cauzată de deficitul cronic de timp, mai ales în condiţiile în care operatoarele SI sunt impuse să dea clienţilor răspunsuri imediate. Rapiditatea răspunsurilor în ciclul de operaţii poate crea o stare de disconfort vizual, cefalee, stres cronic etc. [5, 42, 122]. În cadrul investigaţiilor efectuate temperatura aerului în 70% din cazuri a constituit 21-23°C, umiditatea relativă – 44-50%. Uscăciunea sensibilă a aerului reprezintă o lacună esenţială a încăperilor în care sunt instalate computerele. În caz de umiditate joasă apare pericolul acumulării în aer a microparticulelor cu o înaltă încărcătură electrică, apte să absoarbă particulele de praf. Elementele ce determină gradul termic al mediului ocupaţional pot forma diferite combinaţii. Din acest motiv priceperea de a evalua acţiunea termică sumară asupra organismului operatorilor, de a stabili limitele influenţei pozitive şi negative a acestor factori constituie o problemă igienică foarte importantă. În scopul evaluării influenţei complexului de factori fizici asupra sănătăţii operatorilor se recurge la un şir de metode, însă cea mai răspândită şi mai accesibilă este metoda temperaturilor efective [145, 153, 168]. Starea termică a organismului operatorilor CC şi SI a fost caracterizată după această metodă drept una ,,confortabilă” (nomogramele 1 şi 2). În consecinţă, cei mai importanţi indici fizici, cum ar fi temperatura, umiditatea şi viteza de mişcare a aerului, nu au constituit un obstacol în desfăşurarea muncii şi nu au servit ca fundal negativ pentru apariţia tensionării aparatului termoreglator al operatorilor, atât ai CC, cât şi ai din SI. Rezultatele investigaţiilor noastre corespund celor obţinute de alţi autori şi sunt în limitele optime [170]. Alţi

factori

fizici

sunt

iluminarea,

nivelul

zgomotului,

tensiunea

electrostatică,

electromagnetică şi radioactivitatea comparativă inofensivă. Am considerat un element important să formulăm evaluarea igienică comparativă a factorilor indicaţi la obiectele studiate la un nivel optim. Printre factorii chimici la obiectivele studiate se enumeră dioxidul de carbon, care se determină în valori admisibile. Deci, studiind detaliat factorii mediului de producere, am determinat principalii factori de mică intensitate, care, acţionând asupra organismului operatorilor, nu exercitau o acţiune negativă, nu influenţau sănătatea lor. Însă unii autori atrag atenţia asupra faptului că acţiunea combinată a acestor factori, un segment foarte îndelungat de timp, poate sa contribuie la apariţia unor urmări, care nu se includ în limitele cunoscute ale fiecăruia dintre ei parţial în niveluri neînsemnate [132].

96

Astfel, deşi la obiectele studiate operatorii muncesc în sistemul om–maşină–mediu ocupaţional –structura procesului de muncă, totuşi, după cum a fost demonstrat, în profesiograme există particularităţi specifice condiţionate, în primul rând, de structura, etapele procesului de muncă şi de intensitatea diferită a aceloraşi condiţii de muncă. Toate acestea trebuie luate în considerare la evaluarea diferenţiată a sănătăţii operatorilor, care lucrează, s-ar părea la prima vedere, în condiţii identice de producere. O importanţă primordială au undele electromagnetice cu spectru larg şi, în primul rând, radiaţiile luminoase. Anume asupra acestui factor trebuie să fie concentrată atenţia igieniştilor în timpul efectuării supravegherii sanitare curente. De o valoare nu mai puţin importantă sunt şi radiaţiile electromagnetice cu lungime scurtă de undă. Nivelurile maxime ale acestor radiaţii în diapazonul 10 – 200 Hz au fost înregistrare la limita ecranului, iar la o distanţă de 10 cm de aparat ele au fost nesemnificative. Datele cercetărilor noastre coincid cu datele altor autori [85, 115, 125]. Un rol principal şi important pentru igienişti revine câmpului electrostatic. Dat fiind faptul că acest factor este în corelaţie cu umiditatea relativă a aerului din încăperi, medicii din medicina preventivă, asemenea clinicienilor, urmează să acorde o atenţie deosebită asocierii parametrilor acestor doi factori [103, 113, 191]. Munca studiată de pe poziţiile igienei poate fi clasată printre lucrările ce necesită o solicitare musculară mică, însă tensionarea analizatorilor. Tot aici trebuie să subliniem că, având în vedere structura diferită a procesului de muncă, aşa cum aceasta are loc la operatorii CC şi SI, gradul de tensionare, prin urmare şi controlul din partea analizatorilor în cadrul executării procesului de muncă pot exercita o influenţă diferită asupra operatorilor de la obiectele menţionate. În ansamblu, prezintă interes nu numai compararea tensionării organismului operatorilor de la obiectele indicate, dar şi păstrarea stării de sănătate, deoarece doar numai aşa poate fi păstrată rezerva forţelor de muncă atât de necesare pentru dezvoltarea acestei ramuri în ţara noastră. Datele caracteristice pentru operatorii CC şi SI demonstrează, mai întâi de toate, că densitatea solicitărilor la operatorii care lucrau în SI a fost mai redusă. Aşa, la începutul ciclului de lucru ea a constituit 61,2% (2242,6±45,0 sec.), iar către finele ciclului – 36,1% (1300,5±19,0 sec.). Această situaţie e condiţionată de semnalele auxiliare ale abonaţilor, recepţionate prin intermediul garniturii telefonice de către operatorii care lucrează în SI, influenţa negativă se explică prin semnalul auxiliar asupra analizatorului auditiv. Prin urmare, diferenţa dintre impulsurile în indicii de producere ai operatorilor CC şi SI se realizează pe căi diferite. Astfel, la operatorii CC se menţine un ritm mai înalt, dar nu destul de ferm, consecvent, în ultimele ore ale zilei ciclului de muncă (57,0% –2025,0±20,0 sec). Structura ciclului de muncă, în care se păstrează instabilitatea ritmului, creează condiţii mai puţin favorabile pentru funcţionarea stereotipului dinamic cortical al actului de muncă (CC), ceea ce au demonstrat şi alţi autori [172]. Efectuând analiza densităţii zilei de

97

muncă, am descoperit că durata sumară a pauzelor benevole (cu alte cuvinte, a pauzelor condiţionate nu de motive de producere, ci de necesităţile fiziologice) a fost, de asemenea, diferită. Durata sumară consumată pentru aceste pauze, altfel vorbind, durata odihnei, de care au nevoie operatorii în intervalele dintre perioadele de muncă, este mai mică în cazul pauzelor dese decât în cazul pauzelor mai rare. Astfel, la operatorii SI la începutul ciclului de muncă durata pauzelor a fost între 10,6±0,01 şi 428,0±2,7 secunde la finele ciclului respectiv – 80,0±0,2 – 446,0±3,7 secunde, în timp ce la operatorii CC durata pauzelor la începutul ciclului a constituit 12,3±0,1 – 330,0±3,5, iar la finele ciclului respectiv – 54,0±0,8 – 360±4,0 secunde (Anexa 1). Un alt indice în vederea evaluării structurilor examinate la obiectele CC şi SI este eficienţa lor economică. Datele referitoare la această chestiune sunt prezentate în tabelul 11, din care rezultă că la mijlocul ciclului de muncă în SI productivitatea muncii a sporit până la 106,0% (1050,0±3,8 răspunsuri), în comparaţie cu nivelul iniţial, iar la sfârşitul ciclului de muncă productivitatea a scăzut până la 103% (1020,0±10,5 răspunsuri). Apreciind productivitatea muncii operatorilor din serviciul CC, observăm că aceasta către mijlocul ciclului de muncă constituie 110,0% (2573,0±97,5 cartele), fiind cu 4,0% mai înaltă decât productivitatea muncii operatorilor SI. La sfârşitul ciclului productivitatea muncii operatorilor CC a înregistrat 103,5% (2410,0±85,7 cartele). Astfel, pentru evaluarea finală a structurilor (etapelor) procesului de muncă dispunem de următoarele date: a) după criteriul ritmului de muncă, cei mai buni indici au demonstrat operatorii de la obiectul CC; b) după criteriul densităţii zilei de muncă, cei mai buni indici au demonstrat operatorii care activează în structura ciclului de muncă din CC. O structură mai puţin favorabilă şi mai tensionată pentru operatori este cea de la obiectul SI; c) după criteriul evaluării subiective a operatorilor – înşişi aceştia de la ambele obiecte (după anchete). Astfel, operatorii de la obiectul CC au fost satisfăcuţi de structura ciclului de muncă. În ceea ce-i priveşte pe operatorii SI, ei au avut sentimentul că de fiecare dată, începând ciclul de muncă, se încadrau într-o nouă structură; d) după criteriul eficienţei economice, cea mai bună s-a dovedit a fi structura ciclului de muncă de la obiectul CC. Au fost examinate rezultatele investigării cronometrice a dinamicii ritmului şi densităţii zilei de muncă, altfel zis, am studiat indicii stării funcţionale a stereotipului dinamic cortical al actului de muncă, privit în ansamblu cu toţi analizatorii participanţi şi cu dinamica modificărilor sistemului cardiovascular. Acum să ne referim la rezultatele pe care le-am obţinut în cadrul investigării separate

98

a stării funcţionale a fiecăruia dintre analizatori, ce intră în componenţa acestui stereotip (vizual, auditiv, motoriu), şi indicii sistemului cardiovascular. Din materialul invocat în capitolul IV rezultă că în cazul unei structuri diferite a ciclului de muncă au loc modificări funcţionale ale stării analizatorilor. La începutul muncii la operatorii

CC sunt fixate salturi nesemnificative din partea

analizatorilor vizuali (perioada latentă 203,5±2,3 m/sec.) şi auditivi (133,4±3,0 m/sec.). Înainte de pauza de prânz acest control scade în intensitate într-o anumită măsură şi doar la finele zilei de muncă perioada latentă videomotorie creşte până la 291,3±6,8 m/sec. (143,1%), iar cea acusticomotorie – până la 157,0±3,5 m/sec. (118,0%). Referitor la operatorii SI, către sfârşitul zilei de muncă slăbeşte controlul vizual (perioada latentă constituie 283,0±8,4 m/sec. (140,0%)) şi creşte perioada latentă a reacţiei acusticomotorie până la 192,1±4,4 m/sec. (123,0%). Acestea sunt legităţile generale, remarcate de noi la operatorii obiectelor CC şi SI. Dar dacă e să analizăm mai detaliat materialul expus în capitolul IV, determinăm o anumită diferenţă în structura ciclurilor de muncă. Această diferenţă rezidă în faptul că în prima zi de muncă a ciclului operatorii CC încep munca cu o mai înaltă labilitate a analizatorului vizual. Tensionarea sporită a controlului analizatorilor poate fi considerată, probabil, drept o confirmare a faptului că operatorii SI au obţinut indici inferiori, deoarece ziua de odihnă în acest ciclu de muncă nu oferă o odihnă suficientă şi dereglează dinamica stereotipurilor. Analiza dată e confirmată de investigaţiile efectuate de către Ostrofeţ Gh., care a expus în mod detaliat, în cercetările sale [23,32], cauzele ce au condus la o astfel de stare funcţională a operatorilor, aceştia lucrând într-un ciclu închis de muncă. În afară de aceasta, formarea stabilă a stereotipului dinamic a fost, de asemenea, dificilă, deoarece operatorii au după fiecare ciclu o nouă zi a săptămânii pentru reluarea muncii. Rolul analizatorilor, participanţi la stereotipul actului de muncă, rezidă în asigurarea, prin controlul mişcărilor musculare, a calităţii muncii executate. Din această cauză controlul analizatorilor e susţinut de către operatori în limitele posibilităţilor, la nivelul necesar, indiferent de structura ciclului de muncă, deoarece esenţa în sine a muncii rezidă în judiciozitatea sa. Altfel spus, structurile (etapele) ciclurilor de muncă pot să se materializeze în ritmul şi în densitatea zilei de muncă (cele favorabile – în accelerarea ritmului cu un mai bun spirit organizatoric al muncii, cele nefavorabile – în direcţie opusă). Totodată, trebuie să accentuăm faptul că acest control al analizatorilor, în oricare structură a actului de muncă, trebuie să asigure calitatea ei. De asemenea, trebuie să luăm în considerare că structurile (etapele) studiate la obiectele CC şi SI aparţin categoriei modalităţilor fiziologice, uşoare de muncă, în cadrul cărora schimbarea structurii proceselor de producere se reflectă, în primul rând, anume în ritm şi doar puţin influenţează starea funcţională a analizatorilor [114, 171].

99

Studierea separată a analizatorilor şi sistemului cardiovascular, de asemenea, a indicatorilor biochimici (adrenalină şi noradrenalină), ne-a permis să urmărim gradul de participare a fiecăruia dintre ei la verificarea actului de muncă la diferite etape ale zilei de muncă şi ale ciclurilor de muncă [43, 96, 161]. S-a constatat că la începutul zilei de muncă principala solicitare o aveau analizatorul motoriu tremorul (2,5±0,06 atingeri) (100,%) la operatorii CC (6,0±0,1 atingeri) (100,0%) şi SI, şi analizatorul vizual (203,5±2,3 m/sec. (100,0%) la operatorii CC şi 202,5±4,8 m/sec. (100,0%) la operatorii SI. În corespundere cu acest fenomen, în prima jumătate a perioadei de dinainte de prânz avea loc o adaptare sensibilă a indicilor sistemului cardiovascular (FP 72,2%±1,9 P>0,05 bătăi/min. – 90,0%); tensiunea sistolică – 110,0±2,6 P< 0,001 mm Hg – 92,0%; la operatori CC s-au fixat următorii indici: FP – 82,1±1,7 P< 0,001 bătăi/min. (104,0%), tensiunea sistolică – 110,0±2,5 P< 0,001 mm Hg (100,0%). Între timp, analizatorii vizual şi auditiv, în comparaţie cu indicii sistemului cardiovascular, nu dezvăluie un asemenea grad exprimat de adaptare, ci, dimpotrivă, manifestă un grad regresiv de adaptare în procesul muncii. Această diminuare coincide în timp cu intensificarea exactităţii răspunsurilor date de operatorii CC şi SI în cadrul examinării materialului de serviciu expus pe hărţi (cartele), fapt ce poate fi considerat drept majorare a gradului de participare a acestui indice la controlul actului de muncă. Prin aceasta, evident, într-o anumită măsură se compensează diminuarea participării analizatorilor vizual şi auditiv, componente ale acestui control, fapt ce se exprimă mai mult la operatorii SI în legătură cu suprasolicitarea acestora, care s-a materializat în semnalele garniturii telefonice de la abonaţi. Perioada latentă acusticomotorie s-a majorat până la 171,7±5,0 (100,0%) P< 0,001. Mijlocul săptămânii ciclului de lucru, după cum se ştie, este cel mai favorabil segment de timp pentru prestarea proceselor de muncă. Acest lucru îl confirmă numeroasele investigaţii ale unor autori, efectuate în diferite ramuri ale economiei [52, 53]. Astfel, spre finele zilei de muncă gradul de participare a diferitor analizatori la controlul actului de muncă se deosebeşte de gradul de participare de la începutul schimbului de muncă (capitolul IV): analizatorii vizual şi auditiv joacă în acest control un rol mult mai important în comparaţie cu analizatorul motoriu. În afară de dinamica descrisă a stării funcţionale a analizatorilor pe parcursul zilei de muncă, a fost descoperită, de asemenea, o anumită legitate a acestei dinamici pe parcursul ciclului de muncă, aceasta fiind identică atât la operatorii CC, cât şi la operatorii SI. Această legitate constă, după cum se vede din capitolul IV, în faptul că gradul maxim de adaptare a indicilor sistemului cardiovascular treptat se diminuează pe parcursul zilei. FP la finele zilei scade până la 98,0% (78,6±2,4 bătăi/min.) la operatorii SI [57]. La obiectul SI se observă prelungirea timpului perioadei latente a analizatorilor vizuali şi auditivi, fapt ce poate fi, din punctul

100

nostru de vedere, considerat ca oboseală, epuizare a forţelor, deosebit de accentuată, ce coincide cu datele altor autori [172]. În acest mod, medicii din medicina preventivă, pentru a formula propunerile de prevenţie, trebuie să analizeze apariţiea stărilor prepatologice din partea analizatorilor vizual, auditiv, motoriu, de asemenea, din partea sistemului cardiovascular. Importanţa interconexiunii analizatorilor în cadrul diferitor structuri ale actului de muncă constă, probabil, în faptul că frecvenţa de redistribuire a suprasolicitării în limitele stereotipului cortical de la unii analizatori la alţii preîntâmpină epuizarea lor şi susţine prin aceasta, pe de o parte, nivelul necesar al capacităţii de muncă, iar pe de altă parte, contribuie la păstrarea stării de sănătate a operatorilor care lucrează la computere [86, 203]. Studierea dinamicii stării funcţionale a analizatorilor şi a productivităţii muncii ne-a permis să depistăm deosebirile în structura muncii prestate de operatorii CC şi SI. Prima dintre aceste deosebiri este suprasolicitarea diferită a analizatorilor motoriu, vizual, auditiv şi a indicilor sistemului cardiovascular care s-au manifestat în mod diferit în formarea adaptării lor. A doua deosebire rezidă în adaptarea de dinainte de prânz a indicilor sistemului cardiovascular şi într-o blocare sau frânare mai intensă a analizatorilor ce participă la formarea stereotipului dinamic cortical al actului de muncă. Cauza acestei deosebiri între funcţiile analizatoare ale operatorilor obiectelor CC şi SI constă în faptul că la operatorii CC gradul de automatizare este mai puţin manifestat decât la operatorii SI, în timp ce operatorii SI au fost nevoiţi să urmărească foarte atenţi emiterea semnalelor recepţionate de la abonaţi, spre a nu greşi în căutarea răspunsurilor ultimilor. Cu fiecare semnal, operatorul este nevoit să execute mişcări tot mai precaute, deoarece lipsa de atenţie în acest moment responsabil al muncii este alimentată de erori în răspunsurile date abonaţilor [172]. Astfel, operatorii CC nu apelează la o amploare uniformă de mişcări fixate în stereotipul dinamic cortical. Această amploare de fiecare dată este determinată în mod conştient şi rolul de frunte îl deţine al doilea sistem de semnalizare. Din acest motiv, nu întâmplător munca operatorilor SI este mai responsabilă decât munca operatorilor CC. La ultimii stereotipul actului de muncă este mai simplu nu doar prin faptul că este format din mai puţine verigi, ci şi prin faptul că aceste verigi se caracterizează printr-o consecvenţă şi permanenţă relativ mai mare. Se modifică trecerea de la o categorie de muncă la alta, dar în limitele uneia şi aceleiaşi categorii mişcările efectuate se repetă practic fără modificări; de aici rezultă un mai înalt grad de automatizare a actului de muncă şi, în acelaşi timp, o necesitate mai mică de tensionare a atenţiei. Aşadar,concluzionăm că investigarea dinamicii stării funcţionale a analizatorilor permite de a compara varietăţile asemănătoare, dar nu identice, ale muncii de producere şi, într-o măsură anumită,

101

de a determina în ce măsură fiecare dintre structurile studiate ale actului de muncă poate fi automatizată sau, dimpotrivă, necesită participarea atenţiei. Un interes deosebit, în opinia noastră, prezintă investigarea concomitent cu starea funcţională a analizatorilor participanţi la controlul actului de muncă, precum şi a celor neparticipanţi, şi a indicilor sistemului cardiovascular. În prezent, în legătură cu faptul că se aplică tot mai intens computerizarea, rolul operatorilor, drept coparticipanţi ai sistemului ,,mediu ocupaţional–computer–operator”, sporeşte din ce în ce mai mult, căutările criteriilor calitative ale dificultăţii muncii executate devin tot mai actuale [11,35,172]. Trebuie să revenim asupra unor consecinţe aparte ale procesului de muncă, ce necesită o mai intensă tensionare a controlului analizatorilor. În legătură cu acest fapt s-a constatat că morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă este mai înaltă în SI decât în CC. De aici rezultă că evaluarea influenţei varietăţilor muncii productive studiate de noi asupra sănătăţii operatorilor, nu poate fi bazată doar pe datele cronometrajului şi stării funcţionale a sistemului cardiovascular şi a analizatorilor. Aceste date ne permit să judecăm despre tensionarea în muncă, nu însă şi despre nişte efecte separate ale acestei tensionări. Investigaţiile fiziologo-igienice ale operatorilor CC şi SI ne-au permis să clasificăm munca lor după criteriile igienice de clasificare a condiţiilor de muncă. Conform datelor, indicii la operatorii ambelor sectoare se referă la clasa 3.1, deci gradul general este de clasa 3.2 – muncă încordată de gradul II. Studierea morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă se efectuează numai la populaţia angajată în muncă şi prin aceasta se poate caracteriza starea de sănătate a muncitorilor şi determina eficacitatea măsurilor de profilaxie. Acest studiu necesită determinarea nivelului şi structurii morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă [67]. Analizând MITM în perioada anilor 2001 – 2005, s-a determinat că nivelul mediu a constituit la operatorii CC– 84,5±7,38 cazuri cu 1412,8 zile de incapacitate la 100 de operatori cu durata medie a unui caz de 16,72±0,21 zile; la operatorii din SI – 89,12±6,35 cazuri cu 1577,0±158,4 zile de incapacitate temporară de muncă la 100 de operatori, durata medie a unui caz fiind de 17,68±0,7 zile. Comparând aceste date cu clasificarea nivelului morbidităţii după indicii de bază propusă de Notkin [68], am stabilit că indicii determinaţi de noi corespund nivelului mediu după cazuri la 100 de operatori printre angajaţii ambelor sectoare, iar după zilele de incapacitate la 100 de operatori ai CC nivelul este caracterizat ca înalt, iar la cei ai SI – foarte înalt. După clasele bolii a fost determinat cel mai înalt procent al afecţiunilor sistemului respirator, la care au fost supuşi 35,07% dintre operatorii CC, 31,3% dintre operatorii SI şi 25,49% dintre persoanele lotului martor.

102

Pe primul loc în structura acestei clase se plasează infecţiile acute ale căilor respiratorii cu 24,6% la operatorii CC, cu 17,8% la cei ai SI şi cu 10,74% la persoanele lotului martor. După analiza frecvenţei îmbolnăvirilor pe parcursul anilor investigaţi s-a constatat că un număr relativ mic de persoane s-au îmbolnăvit de 3 şi mai multe ori (operatorii CC – 12,3%, cei din SI – 10,8%, lotul martor – 11,8%) şi după cum demonstrează V.Meşină în lucrarea „Estimarea stării de sănătate a angajaţilor întreprinderilor vinicole în relaţiile cu condiţiile de muncă” (2007), aceasta se explică prin existenţa unui grup de muncitori cu procese patologice cronice care necesită o asistenţă medicală mai amplă. Conform datelor aceluiaşi autor, MITM în diferite grupe cu vechime în muncă şi vârstă este diferită. În cazul nostru, morbiditatea cu ITM la 100 de operatori este mai sporită la operatorii CC – grupa de vârstă 20 – 29 de ani cu nivelul de 106,4% din cazuri cu 1755,6 zile cu ITM; la operatorii SI grupa de vârstă >60 de ani – 98,7 din cazuri cu 2003,6 zile cu ITM, la angajaţii lotului martor grupa de vârstă 30–39 de ani cu nivelul de 56,0 din cazuri cu 901,6 zile cu ITM. După vechimea în muncă s-a determinat un nivel mai sporit la operatorii SI cu o activitate de 5 – 10 ani (179,7 din cazuri cu 3001,0 zile cu ITM la 100 de operatori) faţă de nivelul morbidităţii operatorilor CC, din aceeaşi grupă –5–10 ani (161,3 din cazuri cu 2693,7 zile cu ITM la 100 de operatori). Unii autori menţionează schimbarea excreţiei catecolaminelor la operatorii care lucrează la display-uri. Ei au constatat că în dezvoltarea patologiilor cardiovasculare un rol important iî revine suprasolicitării psihoemoţionale cronice şi că excreţia adrenalinei depinde de gradul încordării psihoemoţionale [42, 43, 91, 182]. Pentru a confirma această teză, am efectuat investigaţii comparative ale nivelului adrenalinei şi noradrenalinei la operatorii CC şi SI în scopul depistării unei relaţii între indicii enumeraţi mai sus şi impulsurile biochimice. Rezultatele determinării catecolaminelor din urina operatorilor CC, în comparaţie cu cele obţinute la operatorii SI, au demonstrat următoarele: la începutul zilei de muncă adrenalina a constituit 36,7±0,7 mmoli/min. (100,0%), la sfârşitul zilei de muncă – 44,5±0,9 P<0,001 mmoli/min. (123,6%); noradrenalina a constituit 78,3±1,0 mmoli/min. (100,0%) la începutul zilei de muncă, iar la sfârşitul zilei de muncă – 91,1±1,0 P<0,001 mmoli/min. (116,3%). La operatorii din SI, la începutul zilei de muncă adrenalina a constituit 29,4±0,4 mmoli/min. (100%), la sfârşitul zilei de muncă – 58,7±0,9 P>0,05 mmoli/min. (178,0%); conţinutul de noradrenalină a fost 89,8±1,5 mmoli/min. (100%) – la începutul zilei de muncă şi 125,9±1,3 P<0,001 mmoli/min. (140,0%) – la sfârşitul zilei de muncă. Astfel, din materialul faptic la care ne referim rezultă că la operatorii CC în dinamica zilei de muncă cantitatea de adrenalină spre sfârşitul zilei de muncă sporeşte până la 123,6% (44,5±0,9 mmoli/min.), iar indicii de noradrenalină – până la 116,3% (91,1±1,0 mmoli/min.). La operatorii SI

103

s-a constatat un grad semnificativ de sporire a adrenalinei până la 178,0% (58,7±0,9 mmoli/min.) şi a noradrenalinei – până la 140,0% (125,9±1,3 mmoli/min.). Prin urmare, între datele invocate aici există o corelaţie ce confirmă că indicii biochimici au atestat suprasolicitarea muncii la operatorii CC şi SI ca o completare a dinamicii impulsurilor fiziologice şi a indicilor productivităţii muncii. Ţinând cont de suprasolicitarea operatorilor de la obiectele CC şi SI, atestată de noi, la analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă, atât într-un caz, cât şi în altul, am depistat la operatorii investigaţi tulburări ale văzului şi auzului, pe măsura sporirii stagiului de muncă.

104

CONCLUZII 1. În procesul muncii operatorilor a fost evidenţiat un complex de factori de mică intensitate: unde electromagnetice (5,0-10,0 V/m), zgomot (57,0-60,0 dB), radiaţii ionizante (0,02-0,03 µR/s), condiţii microclimatice – temperatura (21,0-27,0°C), umiditatea relativă (57,0-59,0%), mişcarea curenţilor de aer (0,1-0,2 m/s.), iluminatul artificial – 170-300 Lx, coeficientul iluminatului natural (CIN) – 1,3-1,8%, factori ce, în fond, nu depăşesc limitele normativelor igienice şi, în ansamblu, nau exercitat o acţiune negativă asupra organismului operatorilor. 2. Caracteristica profesiografică în CC a demonstrat că operatorii actiiviază într-un regim de muncă stabil (5 zile de muncă şi 2 zile de odihnă – sâmbătă şi duminică), favorabil pentru formarea stereotipului dinamic: lucrează într-un schimb câte 8 ore; munca este determinată permanent de materialul textual cu conţinut bogat în cifre; cu schimbări permanente ale privirii în direcţiile „ecranclaviatură” – document (de la 15 până la 50 de ori pe minut). În SI operatorii lucrează într-un ciclu închis de muncă (4 zile lucrătoare şi 2 zile de odihnă), muncesc în două sau trei ture a câte 8 ore, în dialog oral cu abonaţii, utilizează în procesul muncii garnitură telefonică, fapt ce determină suprasolicitarea permanentă a aparatului lor auditiv. 3. Cronometrarea procesului de lucru denotă faptul că pe parcursul schimbului de muncă operatorii CC prelucrează un volum sporit de informaţii. Solicitările operatorilor SI depind de numărul semnalelor recepţionate de la abonaţii din exterior prin garnitura telefonică, componenţa de bază fiind „semnalul-răspuns”. Compactitatea solicitării eforturilor la sfârşitul ciclului de muncă la operatorii CC şi SI a fost diferită. Astfel, la sfârşitul ciclului de muncă, la operatorii CC compactitatea solicitării a constituit: 57%(2025+20,0 P<0,001), în timp ce la operatorii SI aceste solicitări alcătuiau: 36,1%(1300+19,0 P<0,001), deci densitatea solicitărilor la operatorii SI a fost mai redusă decât la operatorii CC. 4. Densitatea solicitărilor operatorilor CC este influenţată de un număr suplimentar de sustrageri personale mai mic faţă de cele ale operatorilor SI, însă cu o durată semnificativă mai mare, fapt ce permite de a se menţine un nivel suficient al productivităţii muncii (103,5%). Referitor la operatorii SI, care percep semnalele prin garnitura telefonică, numărul suplimentar al sustragerilor personale este mai mare, dar de scurtă durată, ceea ce permite operatorilor să menţină un randament suficient al productivităţii muncii (103,0%). 5. Caracteristica comparativă a analizatorului vizual, efectuată pe fundalul productivităţii muncii, demonstrează că toate operaţiile decurg cu o mare tensionare a lui, în special la operatorii CC, valoarea PLRV la finele ciclului de muncă constitue 315,7±7,1 m/sec. (P<0,001) – 155,1%, iar la cei din SI – 303,0±0,9 m/sec. (P<0,001) – 150,0% faţă de nivelul iniţial. Modificările

105

analizatorului auditiv la operatorii CC au un caracter mult mai favorabil. Astfel, dinamica valorii PLRA la finele săptămânii constitue 164,0±3,9 m/sec. (P<0,001) – 123,0%, iar la operatorii SI – 207,6±6,2 m/sec. (P<0,001) – 133,0%. 6. Modificările indicilor fiziologici, ce caracterizează sistemul cardiovascular al operatorilor CC (FCC a crescut cu 6,0%, TS a scăzut cu 15,2%, TD a scăzut cu 14,3%, TP a scăzut cu 17,0%, MVC a scăzut cu 1,9%) şi al operatorilor SI (FCC a crescut cu 8,0%, TS a scăzut cu 17,0%, TD a scăzut cu 2,0%, TP a scăzut cu 46,2%, MVC a scăzut cu 14,2%), confirmă faptul că gradul maxim de adaptare a sistemului cardiovascular diminuează treptat pe parcursul ciclului de activitate, îndeosebi la operatorii SI, şi poate fi considerat drept oboseală, epuizare a forţelor. Caracterul modificărilor funcţionale şi particularităţile constatate creează premise pentru suprasolicitare, deci ulterior premise de dezvoltare a proceselor prepatologice. 7. Rezultatele investigaţiilor fiziologo-igienice ale operatorilor CC şi SI permit clasificarea muncii lor după criteriile igienice ale condiţiilor de muncă. Conform datelor obţinute la ambele sectoare, câte 7 indici se referă la clasa 3.1, condiţionând un grad general de clasa 3.2 − muncă încordată de gradul II. 8. În perioada anilor 2001-2005 nivelul mediu al morbidităţii cu ITM la 100 de operatori a constituit în CC – 84,5±7,38 cazuri cu 1412,8±133,7 zile cu ITM, cu durata medie a unui caz – 16,72±0,21 zile; în SI – 89,12±6,35 cazuri cu 1577,0±158,4 zile cu ITM, cu durata medie a unui caz – 17,62±0,7 zile, la persoanele lotului martor – 50,2±2,1 cazuri cu 795,0±44,1 zile cu ITM, cu durata medie a unui caz –15,7±0,25 zile, în comparaţie cu indicii pe ţară – 48,5±2,2 cazuri cu 731,6±26,2 zile cu ITM. În structura morbidităţii pe clase predomină: la operatorii CC, pe primul loc – afecţiunile sistemului respirator, pe locul doi – bolile aparatului circulator, pe locul trei – grupa altor boli, pe locul patru – bolile sistemului octeo-articular etc.; la operatorii SI, pe primul loc – afecţiunile sistemului respirator, pe locul doi – bolile aparatului circulator, pe locul trei – bolile aparatului urogenital, pe locul patru – bolile sistemului nervos etc. Indicii calculaţi la operatorii CC sunt mai reduşi în raport cu operatorii SI şi mai sporiţi decât media pe ţară şi indicii lotului martor. 9. Au fost elaborate măsurile de prevenţie primară, ce includ cerinţe igienice necesare faţă de condiţiile de muncă ale personalului care lucrează la videoterminale sau la tehnica personală de calcul, aprobate de Ministerul Sănătăţii în documentul „ Recomandări metodice privind medicina muncii operatorilor, care lucrează la maşinele electronice de calcul”.

RECOMANDĂRI PRACTICE:

106

pentru operatorii CC: ¾ A aplica sursa de iluminat suplimentar local, reglabil după intensitate (lămpi de masă cu reostat), care asigură orientarea fluxului luminos pe documente, cu posibilitatea de reglare a intensităţii luminii. ¾ Lucrând cu documentele, de a le fixa pe un suport mobil, la o distanţă de la ochi echivalentă cu cea dintre ochi şi claviatură. ¾ A instala computerul la o distanţă potrivită, pentru a-l putea atinge cu vârful degetelor mâinii întinse, fără a încorda privirea, luând în considerare lucrul efectuat (lucrul cu documentele, culegerea textului, corectarea textului etc.). ¾ Conform ordinului MS nr. 132 din 1996, pentru efectuarea examenelor medicale la încadrarea în câmpul muncii, de asemenea, pentru efectuarea examenelor periodice în fiecare an, pentru efectuarea investigaţiilor instrumentale şi de laborator respective, a include în componenţa comisiei medicale medici specialişti: oftalmolog, neurolog, cardiolog, obstetrician-ginecolog, gastrolog, internist. ¾ În timpul activităţilor cu o încordare intelectuală considerabilă sau cu o concentrare sporeită a atenţiei, a izola locurile de muncă, la care se utilizează computerele prin paravane cu înălţimea de 1,5 – 2,0 m. pentru operatorii SI: ¾ În scopul menţinerii capacităţii de muncă şi a prevenirii apariţiei oboselii, la operatorii SI, a respecta regimul de muncă cu durata pauzelor reglementate stabilite în funcţie de timpul de activitate, tipul şi gradul de efort (p.9.7 – 9.11 ale Recomandărilor metodice). ¾ Pentru a evita acţiunea nefavorabilă a garniturii telefonice, ultima trebuie să fie reglată permanent. ¾ Conform ordinului MS nr.132 din 1996, pentru efectuarea examenelor medicale, în afară de medicii-specialişti indicaţi pentru operatorii CC, în cazul operatorilor SI, în componenţa comisiei medicale de a include şi un medic otorinolaringolog. ¾ Dat fiind faptul că procesul de activitate în SI este legat permanent de dialogul verbal cu abonaţii, pentru profilaxia afecţiunilor organelor ORL de a continua tratamentul profilactic cu aerosoli recomandaţi de otorinolaringolog: inhalarea căilor respiratorii superioare cu aerosoli de 2 ori/zi, primăvara şi toamna, pentru o durată de 2 săptămâni. ¾ Operatorilor SI, care folosesc ochelari pentru lucrul cu computerele, după un examen al oftalmologului, a le prescrie ochelari de lucru pentru distanţa de 500 – 700 mm. pentru operatorii ambelor grupe:

107

¾ Întru excluderea microclimei şi a iluminării destabilizatoare, a influenţei radiaţiei solare, a instala la ferestre storuri sau jaluzele. ¾ A acorda un rol foarte important planificării locului de muncă, care trebuie să corespundă exigenţelor comodităţii executării lucrărilor şi economisirii energiei şi timpului operatorului, utilizării raţionale a suprafeţelor de producere şi comodităţilor deservirii dispozitivelor MEC (maşinilor electronice de calcul). ¾ În scopul profilaxiei şi excluderii oboselii, surmenajului şi supratensionării forţelor, după terminarea zilei de muncă şi în timpul pauzelor mari de lucru, a efectua şedinţe de relaxare psihofiziologică şi de înlăturare a oboselii. ¾ A duce evidenţa morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă nu numai pe întreprindere, dar şi pe obiecte aparte, întrucât fiecare dintre serviciile cercetate de noi are caracteristică profesiografică specifică. ¾ A pune la baza activităţii Recomandările metodice „Cu privire la medicina muncii operatorilor, care lucrează la maşinile electronice de calcul”, aprobate de Comisia de experţi a MS (procesul-verbal nr. 2 din 14 iunie 2007). ¾ În procesul de instruire a studenţilor USMF „Nicolae Testemiţanu”, a activului sindical din telecomunicaţii şi a celui din sistemul bancar a include cursul „Exigenţe igienice privind condiţiile de muncă şi odihnă ale persoanelor care activează la computere”.

108

BIBLIOGRAFIE 1. AMIK, B.C., SWANSON, N.G., CHFNG, H. Office technology and musculoskeletal disorders: building an ecological model. Occupational Medicine, 1999, nr. 14, p. 97-112. 2. BAHNAREL, ION. Dezvoltarea activităţilor de promovare a sănătăţii şi profilaxia maladiilor în Republica Moldova. Medicina preventivă – strategie oportună a sistemului de sănătate. Chişinău, 2005, p. 234-242. 3. IUHPE, G.T.H. Best practice for better health.. Conference on Effectivness and Quality of Health Promotion, Evidence for practice. Review of conference Sweden, Stockholm, 1-4 June, 2005. 4. CIOCANU, M., CIUBOTARU, P., GOLOVATÂI, V. Rezultatele de implementare a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în raionul – pilot Hânceşti. Curierul medical, nr.1 (277), 2004, p. 3-6. 5. CORDONEANU, C., SILION, I. (sub red.). Sistemul nervos şi medicina muncii. Iaşi, Ed. Moldgrup, 1999. 6. EŢCO, C. Sănătatea – categorie socială şi economică. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Chişinău, 1999, p. 155-157. 7. EŢCO, C., GOMA, L., PĂUN, GR. Standardizarea calităţii asistenţei medicale - opinii şi sugestii. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. Profilaxia – strategia principală a sănătăţii publice. Chişinău, 2002, p. 345-349. 8. FRIPTULEAC, GR., et.al. Igiena mediului. Chişinău,1998, 400 р. 9. GAVAT, V., FLORIN, D., PETRARU, CR., et.al. Factorii de risc din mediu şi sănătatea. Iaşi: Ed. Dan, 2001, 186 p. 10. GRAJEVSKI, B., SCHNORR, T.M., REETHUIS, I. A work with video display terminals and the risk of reduced birthweith and preferm birth. American Jurnal of Industrial medicine. 1997, № 32, p. 681-688. 11. HERMAN, HILD, MARINESCU, D., CRIOSTESCU, M. Cercetări privind solicitările operatorului la videoterminale. Probleme actuale ale igienei. Chişinău, 1992, p. 91-92. 12. HOWARTH, P.A., FINCH, M. The nauseogenicity of two methods of navigation within a visual enviroment. Appled Ergonomics, 1999, № 30, p. 39-45. 13. HUBER–SPIZY, V., JANEBA, S. Computer eyedlesses – aspects og a confusing topic (German). Wiener Mediyinische Wochen schzigt, 1997, № 147, p. 291-292. 14. IACHIM, V., BĂBĂLĂU, V., BEBAH, V., et.al. Cu privire la necesitatea creării în Republica Moldova a serviciului medicinei muncii. Materialele congresului V al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din Republica Moldova. Volumul 1b Igiena. Chişinău, 2003, p. 51-54.

109

15. JAKSON, A.I., BARNETTS, E.S., STEVENS, A.B., et.al.. Vision screening eye examination and risk assessment of display screen users in large regional teaching hospital. Ophthalmic a Physiological opticus, 1997, № 17, p.187-195. 16. KELLER, K., CORBETT, I., NICHOLS, D. Repetitive strain injury in computer keyboard users pathomechanic and treatment principles in individual and group intervention. Journal of Hand Therapy, 1998, № 11, p. 9-26. 17. LIM, S.Y., SAUTER, S., et al. Occupational health aspects of works with video display terminas. In: Rom WN ed. Environmental and Occupational Medicine, Third Edition, Philadelphia, Pa: Lippincott-Raven Publishers, 1998, p.1333 -1344. 18. MAGDEI, M., ROŞCA, A., OSTROFEŢ, GH., et al. Norme fundamentale de radioprotecţie – cerinţe şi reguli igienice (NFRP-2000). Monitorul oficial al Republicii Moldova, 2001, № 40-41, p.1-114. 19. MĂNESCU, S., CUCU, M., DIACONESCU, M. Chimia sanitară a mediului. Editura Medicală, Bucureşti, 1994, p.300. 20. OPOPOL, N. Sănătatea mediului înconjurător – element indispensabil în sănătatea omului. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Chişinău, 2005, p.116-124. 21. OSTROFEŢ, GH. Cercetări privind patologia profesională a femeilor ce lucrează cu terminale video. Congresul IV al igieniştilor, epidemiologilor, microbiologilor şi parazitologilor din RM. Chişinău, 1997, p.112–113. 22. OSTROFEŢ, GH. Studii privind solicitările vizuale la acţiunea terminalelor video. Materialele conferinţei „Actualităţi în Medicina preventivă”. Chişinău, 1998, p.103-106. 23. OSTROFEŢ, GH. Cercetări privind solicitările analizatorului vizual în activitatea cu terminale video. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Redactor ştiinţific Teodor Ţârdea. Chişinău, 1999, p. 51-53. 24. OSTROFEŢ, GH. Unele aspecte ale stării de sănătate a operatorului la terminale cu ecran. Materialele conferinţei ştiinţifice a colaboratorilor şi studenţilor. Chişinău, 1999, p.156. 25. OSTROFEŢ, GH., RUDI, H., GROZA, L., et.al. Regulament şi norme igienice privind condiţiile de muncă, organizarea regimului de muncă şi odihnă a persoanelor ce lucrează la terminale video, maşini electronice de calcul. Chişinău, 1999, 31 p. 26. OSTROFEŢ SVETLANA., OSTROFEŢ, GH. Studii privind acţiunea terminalelor video asupra sănătăţii elevilor. Materialele conferinţei ştiinţifice a colaboratorilor şi studenţilor. Chişinău, 1999, p.158. 27. OSTROFEŢ, GH. Aspecte privind igiena muncii operatorilor la computere. Chişinău, 2000, 101 p.

110

28. OSTROFEŢ, GH.

Evaluarea complexă a condiţiilor de muncă ale operatorilor

terminalelor video şi elaborarea principiilor fiziologo-igienice ale regimurilor de muncă şi odihnă. 14.00.07.– Igiena,

Autoreferatul tezei de doctor habitat

în ştiinţe medicale.

Chişinău, 2000, 16 p. 29. OSTROFEŢ, GH. Factorii mediului ocupaţional şi sănătatea operatorilor ce lucrează la terminale video. Sănătatea în relaţie cu mediul. Materialele conferinţei naţionale. Chişinău, 2001, p.152-157. 30. OSTROFEŢ, GH., RUDI, HENRIETA, PASCAL, N. Cercetări privind raţionalizarea regimurilor de muncă şi odihnă ale operatorilor. Anale ştiinţifice ale USMF „N.Testemiţanu” vol.2. Chişinău, 2001, p.195-199. 31. OSTROFEŢ, GH. Computerele- problemele actuale ale igienei şi fiziologiei muncii operatorilor. Chişinău, 2002, 235 p. 32. OSTROFEŢ, GH., CIBOTARU, I., OSTROFEŢ, I., et.al.. Condiţiile de muncă şi dependenţa stărilor premorbide de factorii principali ocupaţionali.Anale ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2002, p. 365-370. 33. OSTROFEŢ, GH., RUDI, HENRIETA, TIHON, ALIONA, et.al.. Cercetări privind condiţiile de muncă ale operatorilor la terminale video şi elaborarea măsurilor de prevenţie. Profilaxia – strategia principală a sănătăţii publice. Chişinău, 2002, p.134-138. 34. OSTROFEŢ, GH., TAFUNI, O. Problemele actuale ale igienei muncii operatorilor la terminale cu ecran. Sănătatea publică, economie şi management în medicină. Chişinău, 2004, nr.2, p. 43-47. 35. OSTROFEŢ, GH., RUDI, H., TIHON A., et.al.Probleme stringente ale igienei la etapa contemporană. Chişinău, 2004, 208 p. 36. OSTROFEŢ, GH., RUDI, H., GROZA L., et.al.. Caracteristica fiziologo-igienică a regimului de muncă şi odihnă în activitatea operatorilor la computere şi măsurările de optimizare. Anale ştiinţifice „Probleme medico-biologice, farmaceutice, de sănătate publică şi management”. Chişinău, 2004, p. 415-420. 37. OSRTOFEŢ GH., RUDI H., TIHON A., et.al. Influenţa condiţiilor de muncă asupra sistemului cardiovascular al operatorilor terminalelor cu ecran. Sănătate publică, economie şi management în medicină. Chişinău, 2004, nr. 24, p.12-17. 38. OSTROFEŢ, GH., RUDI, H., TIHON, A, et.al.. Analiza comparativă a caracteristicilor profesiografice, a structurii procesului de muncă la CC şi la SI .Sănătate publică, economie şi management. Chişinău, 2005, nr.1, p. 40-44. 39. OSTROFEŢ, GH., TIHON, A., CALMÂC, V., et.al.Caracteristica comparativă a dinamicii contracţiilor inimii şi aprecierea deviaţiilor fiziologice la operatorii Serviciului de

111

informaţie şi ai Centrului de calcul din telecomunicaţii. Sănătate publică, economie şi management în medicină. Chişinău, 2005, nr.4, p. 42-44. 40. OSTROFEŢ, GH., TIHON, A., BORTĂ, B., aet.al.Cercetări privind analiza comparativă igienică a factorilor mediului ocupaţional în încăperile Centrului de calcul (CC) şi ale Serviciului de informaţie (SI). Anale ştiinţifice, ediţia IV.–vol. II „Probleme actuale de sănătate publică şi management”. Chişinău, 2005, p. 73-79. 41. OSTROFEŢ, GH., RUDI, H., TIHON, A., et.al. Structura procesului de muncă şi aspectele fiziologo-igienice ale influenţei ei asupra organismului operatorilor la computere. Medicina preventivă – strategie oportună a sistemului de sănătate. Chişinău, 2005, p. 318-319. 42. OSTROFEŢ, GH., CROITORU, C., TIHON, A. Modificările funcţionale ale sistemului nervos central în procesul de studiu computerizat. Curierul medical. Chişinău, 2006, nr.6, p. 31-33. 43. OSTROFEŢ, GH., TIHON, A., CALMÂC, V., et.al. Caracteristica comparativă a indicilor biochimici la operatorii angajaţi la computere. Anale ştiinţifice „Probleme actuale de sănătate publică şi management” Chişinău, 2006, p. 54-57. 44. Ocrotirea sănătăţii în Republica Moldova. Departamentul statistică şi sociologie al Republicii Moldova. Chişinău, 2004. 45. Raportul anual privind starea sanitaro-epidemiologică în Republica Moldova. Chişinău, 2005. 46. Regulamente igienice interstatale, normative igienice ale Ţărilor Comunităţii Independente. RIINCSI 0,01-96 „Norme igienice ale nivelurilor factorilor fizici, utilizarea mărfurilor de larg consum în condiţii casnice”. Moscova, 2003, 27 p. 47. ROMAN, E., BERAL, V., et. al. Spontaneous abortion and work with visual display units. Br. I. Ind. Med. 1992, nr.49, p. 507-512. 48. FRĂTEANU, R., BEJAN, FLORICA. Legislaţie privind sănătatea publică. Bucureşti, Lumina, Lex, 2000. 49. SAUTER, S.L., SWANSON, N.G. An ecological modelof musculoskeletal; disordes in office work. In: Moon Sd, Sauter S.L. eds. Beyond biomecanics: psycholosocial aspects of musculoskeletal disordes in office work. London, 1996, p. 3-21. 50. SCHILEIFER, L.M., PANC, LEY, R. Breathing, psychological stress and musculoskeletal complaints in VDT work. In: Proceedings of the HCI International 97. Conference of human – computer Interaction San Francisco, CA, 1997, p. 545-550. 51. SILION, I. Medicina muncii. Iaşi, 2000, 200 p. 52. SURSEL, D. Priorităţi tendinţe în Medicina Muncii. Cluj-Napoca. Ed.Alma Mater, 2000, p.388.

112

53. TAFUNI, O. Cercetări privind caracteristicile locului de muncă şi ale activităţii operatorilor la terminalele video. Ştiinţa tehnica, medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană. Probleme de interacţiune şi interconexiune. Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice Internaţionale. Chişinău, 2002. p. 286-289. 54. TAFUNI, O. Supravegherea sanitară a mediului ocupaţional, la obiectele serviciului de informaţii din telecomunicaţii. Ştiinţa, tehnica, medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană. Probleme de interacţiune şi interconexiune. Materialele Conferinţei a VII-a Ştiinţifice Internaţionale. Chişinău, 2002, p. 200-204. 55. TAFUNI, O. Evaluarea complexă a regimurilor de muncă şi odihnă după indicii ce caracterizează sistemul cardiovascular pe fondul cronometrajului detaliat al operatorilor la terminale video. Profilaxia – strategia principală a sănătăţii publice Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. Chişinău, 2002, p.143-147. 56. TAFUNI, O. Unele aspecte ale morbidităţii operatorilor la videoterminale. Congresul V al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din Republica Moldova. Volumul 1B Igiena. Chişinău, 2003, p.101-102. 57. TAFUNI, O. Evaluarea complexă a influenţei condiţiilor de muncă asupra sistemului cardiovascular al operatorilor la terminalele video, măsurile de profilaxie. Autoreferat al tezei de doctor în ştiinţe medicale. Chişinău, 2003, 22 p. 58. TAFUNI, O. Evaluarea supravegherii sanitare şi a influenţei factorilor ocupaţionali asupra sistemului cardiovascular al operatorilor la computere. Curierul medical. Chişinău, 2003, nr.2, p. 35-39. 59. TAFUNI, O., OSTROFEŢ, GH., RUDI, HENRIETA, et.al. Rolul igienei în soluţionarea problemelor stringente legate de sănătatea operatorilor la terminalele video. Materialele Congresului V al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din RM. Volumul 1B Igiena. Chişinău, 2003, p. 108-107. 60. TIHON, ALIONA. Aspecte privind condiţiile de muncă ale operatorilor la computere. Curierul medical. Chişinău, 2005, nr.3, p. 36-41. 61. TIHON, ALIONA. Tehnologiile informaţionale – bază a optimizării rezervelor fiziologice ale organismului operatorilor care lucrează la computere. Sănătate publică, economie şi management în medicină. Chişinău, 2005, nr.3, p. 44-51. 62. TIHON, ALIONA. Aspecte privind condiţiile de muncă ale operatorilor la computere Curierul medical. Chişinău, 2005, p. 36-41. 63. TIHON, ALIONA. Caracteristica comparativă şi estimarea analizatorilor vizuali şi auditivi în dinamica zilelor de muncă la operatorii Serviciului de informaţie (SI) şi Centrului

113

de calcul (CC) din comunicaţii. Anale ştiinţifice „Probleme actuale de sănătate publică şi management”. vol.II. Chişinău, 2005, p. 79-82. 64. TIHON, ALIONA. Caracteristica comparativă şi estimarea tremorului fiziologic al mâinilor la operatorii care lucrează la computere. Sănătate publică, economie şi management în medicină. Chişinău, 2006, nr.3, 33-36. 65. TIHON, A., OSTROFEŢ, GH., BĂBĂLĂU, V., et.al. Cercetări comparative privind dinamica munit-volumului cardiac la operatorii angajaţi în Serviciul de informaţie şi Centrul de calcul. Materialele conferinţei ştiinţifice, optimizarea supravegherii epidemiologice. Chişinău, 2006, p. 178-183. 66. TIHON, ALIONA. Caracteristica tensiunii arteriale la operatorii din Sistemul de informaţie şi din Centrul de calcul la începutul ciclului de muncă. Anale ştiinţifice „Probleme actuale de sănătate publică şi management ”. Chişinău, 2006, p.57-59. 67. TINTIUC, D., EŢCO, C. et.al. Sănătate publică şi Management. Chişinău, CEP Medicina, 2002, 720 p. 68. VANGELI ,V.S., RUSNAC, D.V. Igiena muncii. Chişinău, 2000, 475 p. 69. VARFOLOMEI, Cl., DUDA, R., HINCU, M. Ergonomia Ştiinţifică multidisciplinară. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Chişinău, 1999, p. 26-27. 70. WILCOX, A., SKJARVEN, R. et al. Bithweight and perinatal mortality. A comparison of the United Stated and Norway. I.A.M.A. 1995, nr.273, p. 709-711. 71. WHO. Foodborne diseases, a focus for health education. Geneva, 2000. 72.

WHO. The world health report „Redusing Risks, Promoting Healthy Life”. Geneva, 2002.

73. АБАШИН, В.Г. Компьютер и здоровье. Справочник секретаря и офис-менеджера. 2004. №7. с. 82-85. 74. АВЕТИСОВ, С.Э. Результаты комплексной оценки аккомодативной астенопии при работе с видеомониторами различной конструкции. Вестн. офтальмологии. 2004, №3, с. 38-40. 75. АГАЕВА, К.Ф. Оценка психологического статуса контингента в гигиенических исследованиях. Гигиена и санитария, M., № 4, 2001, стр. 76-78. 76. АКСЕНТЕЕВА, М. Осторожно: компьютер. Народная школа, 2002, № 2, с. 96-98. 77. АЛЕКСАНДРОВ, А.С., АБРАМОВ, А.А., ГЛУХОВА, С.И. О состоянии органа зрения операторов работающих с дисплеями. Воен. мед. Журн, 2002, № 2, с. 53-55. 78. АМИРОВ,

А.Н.

Гигиенические

и

офтальмологические

аспекты

коррекции

профессионально значимых нарушений у пользователей видеодисплейных терминалов: автореф. дис.канд.мед.наук. Казань, 2001, 24 с.

114

79. АНИСИМОВ, В.Н. Канцерогенная опасность при работе с персональными компьютерами и пути ее предупреждения: (пособие для врачей) (НИИ онкологии; СПб., 2001, 68 с.) 80. АРАКЕЛЯН, А.Н., ГРИГОРЯН, В.Г., АГАВАВЯН, А.Р. Функциональное состояние вегетативной нервной системы по показателям сердечной деятельности при выполнении зрительно пространственной задачи на компьютере. Журн. высш. нерв. деятельности. 2001, № 2, с. 248-251. 81. АСМОЛОВ, А.Г., ЦВЕТКОВА, Н.А., ЦВЕТКОВ, А.В. Психологическая модель Интернет зависимости личности. 2004, № 1, с.179-192. 82. АФАНАСЬЕВ, А.И., САВЧЕНКО, В.П., ТУРКЕВИЧ, А.А. Электромагнитная совместимость

и

электромагнитная

безопасность

видеодисплейной

техники

Экология, мониторинг и рациональное природопользованиe: ст.ст.-м., 2000, с.119-133. 83. АХМАДУЕВ,

Р.Р.

Зрительные

функции

у

пользователей

персональными

компьютерами офтальмоэргомические аспекты. Вестн. офтальмологии. 2001, № 4, с. 52-58. 84. БАБЕНКО, О.В., АВХИМЕНКО, М.М. Работа на компьютере: медицинские и специальные проблемы. Медицинская помощь. 2002, № 5, с. 40-43. 85. БАЛАНДИНИНА, Е.А., ПОНАМОРЁВ, А.М., ХМАРУК, О.Н. Защита от электромагнитных полей. Безопасность работы на компьютере. Учебнoе пособие к диплом. проектированию и практ. занятиям М-во образования Российской федерации, Владимир, гос. ун-т. Владимир: ВяГУ, 2001, 66 с. 86. БАРАНОВ, И.В., НАЗАРОВА, О.А. Психофизиологические аспекты компьютерных технологий. Биотехнические, медицинские и экологические системы и комплексы. Биомедсистемы, Рязань, 2002, с.73. 87. БОКОВИКОВ, А.М. Модус контроля как фактор стрессоустойчивости при компьютеризации профессиональной деятельности. Психологический журнал, 2000, № 1, с. 93-101. 88. БОЛЬШАКОВА, В.А. Оценка влияния условий труда на функциональное состояние органа зрения пользователей персональных электронно-вычислительных машин: автореф. дис. канд.мед. наук. М., 2005, 23 с. 89. БЛИЗНЬЮК,

В.Д.

Мониторинг

уровня

заболеваемости

и

демографических

показателей. Гигиена и санитария. М, 2001, № 4, с.68-70. 90. БРОВНЕНКО, М.В. Экспресс-методика проведения инструментального контроля уровней электромагнитного поля на рабочих местах пользователей ПЭВМ u ВДТ. Электромагнитные поля и здоровьe человека: материалы конф. М., 1999, с.140.

115

91. ВАСИЛЬЕВА, Т.И. Влияние компьютера на содержание гормонов в слюне школьников. Вестн, СамГу. Естеств-науч. cер, 2003, с.156-163. 92. ВАСИЛЬЕВ, С.В. K проблеме безопасного использования персонального компьютера в школе. Вестн. Челябинск. Гос.пед.ин-та, сер.10, 2004, № 5, с.139-146. 93. ВДОВИЧЕНКО, Ю.П., ШАДЛУН, Д.Р., ИЩЕНКО, И.В. и др. Особенности состояния здоровья женщин работающих с персональными компьютерами. Журн. Акад.мед.наук, Украины, 1999, г.5, № 4, с.714-723. 94. ВОЛОДИН, И.И. О влиянии энергоинформационных полей и приборов влияющих на организм человека. Национ. Безопасность России, 2001, № 2, с. 63-65. 95. ВОРОНА, А.А., ГОЛОВКИНА, О.Л., МАТЮХИН, В.В. Влияние факторов профессиональной среды на клинико-физиологический статус лиц работающих с видеодисплейными

терминалами.

Медицина

труда

и

пром.

Экология,

Москва, 1999, № 7, с. 25-28. 96. ВОРОНА, А.А., ГОЛОВКИНА, О. Л. Оценка и коррекция функционального состояния организма авиационных специалистов, работающих с видеодисплейными терминалами. Воен.–мед.журн, 2000, № 5, с. 56-58. 97. ВЛАСОВ, В.Н. Kомпьютер и его воздействие на окружающую среду. Экология ЦЧОРФ, 2000, № 2, с.114-117. 98. ГОНЧАРОВ, И.А. Эргономические подходы к оптимизации производственной системы «человек-машина-среда». Гигиена и санитария. M., 2001, № 2, стр. 40-43. 99. ГРИГОРЯН, В.Г., АГАГАБЯН, А.Р. ЭЭГ-показатели функционального состояния оператора при длительно монотонной работе на компьютере. Журн. высш. нерв. деятельности, 1999, № 2, с. 220-226. 100. ГРИГОРЯН, В.Г., АГАГАБЯН, А.Р., АРАКЕЛЯН, А.Н. Междуполушарные различия корковой вызванной активности при обучении работе на компьютере. Физиология человека, 2000, № 3, с.136-138. 101. ГРИГОРЬЕВ,

Ю.Г.

Персональный

компьютер–гигиеническая

характеристика

физических факторов на рабочем месте пользователя и оценка их возможного влияния на здоровье. Электромагнитные поля и здоровье человека. М., 2002, с. 65-80. 102. ГРИГОРЬЕВ, Ю.Г. Электромагнитные поля и здоровье. Гигиена и санитария, 2003, № 3, с.14-16. 103. ГРИГОРЬЕВ, О.А., МЕРКУЛОВ, А.В., ХАРЛАМОВ,

Г.А. Анализ многолетних

данных измерения персональных компьютеров в г.Москве. Электромагнитные поля и здоровье человека. Фундаментальные и прикладные исследования; материалы ...конф. М., 2002, с.147-148.

116

104. ГОСТ Р 50948-2001. Средства отображения информации индивидуального пользования. Общие эргономические требования и требования безопасности. Москва, 2002, с.7. 105. ГОСТ Р 50949-2001. Средства отображения информации индивидуального пользования. Методы измерений и оценки эргономических параметров и параметров безопасности. Москва, 2002, с.23. 106. ГОСТ Р 52324-2005 (ИСО 13406-2; 2001). Эргономические требования к работе с визуальными дисплеями, основaнными на плоских панелях. Ч.2. Эргономические требования к дисплеям с плоскими панелями. Агентство по техн. регулированию с технологией. Выд.2005–07-01-М.: стандарт-информ, 2005, 105 с. 107. ГУН, Г.Е. Компьютер: как сохранить здоровье: Рекомендации для детей и взрослых.– СПБ: Изд.Дом «Нева»; М.; Омна-Пресс, 2003, 127 с. 108. ДЕМИРЧОГЛЯН, Г.Г. «Человек-компьютер». Как сохранить здоровье. М: ТЕРРА– Книж. Клуб, 2001, 240 с. 109. ДЗЮБА, С.М., АССАЕВА, Г.В., СТАРОВОЙТ, А.Ю. Стресс у операторов видеодисплейных терминалов. Вестн. Дальневост. Отделения Рос. акад. Наук, 2001, № 4, с. 84-91. 110. ЕВСТИГНЕЕВА, Ю.М. Психологические особенности обращения к компьютерным играм в подростковом возрасте: автореф. дис., канд.псих.наук. М., 2003, 16 с. 111. ЖУРАВСКАЯ, А.Л. Влияние компьютерных технологий на здоровье пользователя. Вестн. Оренбург. Гос. ун-та, 2002, № 2, с.169-173. 112. ЗАРУБИНА, Е.Г. Характерные нарушения здоровья пользователей компьютеров и возможности их коррекции. Человек и окружающая среда: сб. материалов. Пенза, 2001, с. 24-27. 113. ИЛЬИН, В. Человек и компьютер: есть ли управа на агрессивные электромагнитные поля. Нар. oбразование, 2003. № 6. с.128-129. 114. КАЗАРЯН, Э.Э., МАМИКОНЯН, В.Р. Причины и профилактика утомляемости зрительного анализатора у пользователей компьютерных видеодисплеев. Вестн. Офтальмологии, 2003, № 3, с. 50-53. 115. КЕЧИЕВ, Л.Н., КОМАРОВ, Д., РОЗОВ, М.А. Экранирование мониторов от магнитных полей. Электромагнитная совместимость и проектирование электронных средств: Сб.науч.тр. М.: МИЭМ, 2004, с.110-124. 116. КИБАТАЕВ, К.М. Влияние компьютерной техники на здоровье школьников Актюбинской области. атвореф. дис. … канд. мед. наук. Алма-Ата, 2004, 30 с.

117

117. КИСЛЯКОВ, Ю.Ю. Компьютерная методика диагностики и профилактики зрительного утомления у операторов персональных компьютеров. Медицина труда и пром. экономия, 2003, № 6. с. 9-14. 118. КИРИЕВА,

Н.Я.

Компьютер

и

здоровье

профессиональных

операторов.

Библиотечное дело – 2001: Российские библиотеки в мировом информационном пространстве: тез. докл. М., 2001, ч.2, с. 225–226. 119. КЛЮЧАРЕВ, В.А. Влияние слабых электромагнитных полей на стабильность изображения компьютерного монитора: Возможные последствия для оператора. Физиология человека, 2000, № 3, с. 54-59. 120. КЛЕБАНОВ, Р.Д. Состояние репродуктивной функции женщин, работающих с персональными ЭВМ. Здравоохранение, 1999, № 1, с. 22-24. 121. КЛЕБАНОВ, Р.Д. Функциональное состояние и патологические нарушения у работниц, обслуживающих персональные компьютеры. Предпатология: Проблемы и решения: ст.науч.тр. Минск, 2000, с. 270-279. 122. КЛЕБАНОВ, Р.Д. Комплексная оценка состояния органа зрения у работающих с персональными ЭВМ. Медицина, 2003, № 3, с. 43-45. 123. КОВАЛЁВ, С.В. К вопросу о реализации режима труда и отдыха телеграфистов, работающих на телеграфных аппаратах и видеотерминальных устройствах. Актуальные проблемы здравоохранения на железнодорожном транспорте: Материалыконф.М., 1999, с. 77-80. 124. КОВАЛЁВ, С.В. Условия труда телефонистов, работающих на видеотерминальных установках и ПЭВМ. Медицина труда, гигиена и эпидемиология на железнодорожном транспорте: ст.науч. практ.работ. М., 2001, с. 98-100. 125. КОЛОМЕЕЦ,

В.В.

Анализ

результатов

измерений

интенсивности

электромагнитного излучения мониторов. Медицина труда, гигиена и эпидемиология на железнодорожном транспорте: М., 2001, с. 15-18. 126. Компьютер и зрениe. Экономика сел. Хоз-ва России, 2002, № 2, с. 44. 127. КОНКОБАЕВА, А.Е., БАЗЕЛЮК, А.Т. Влияние ионизирующего излучения на содержание катехоламинов в эксперименте. Гигиена и санитария, M., 2001, № 6, стр. 22-24. 128. КОЛЯР, Н.Ю. Физиологическое обоснование норм зрительной нагрузки у профессиональных пользователей ВДТ, работающих с различным типом информации на экране монитора. Валеологические вопросы взаимодействия соматосенсорной и вегетативной функции в процессе трудовой деятельности: Тверь, 1999, c. 27-34.

118

129. КУРАЕВ, Г.А., ВОЙНОВ, В.Б., МОРГАЛЁВ, Ю.Н. Влияние электромагнитных излучений персональных компьютеров на организм человека. Вестн. Томск.гос. ун-та, 2000, № 269, с. 8-14. 130. КУРБАТОВ, А. Коварство компьютера. Как от него защищаться. Вестн. Друг дома. Москва, 2003, № 12, 11 с. 131. КУРЕНКОВА, Г.В. Гигиенические особенности условий труда и здоровье профессиональ-ных пользователей персональных компьютеров и видеодисплейных терминалов. Сиб.мед.журн, 2004, № 6, с.14-17. 132. КУЧМА, В.Р. Гигиена детей и подростков при работе с компьютерными видеодисплей-ными терминалами. М.: Медицина, 2000, 160 с. 133. КУЧМА, В.Р. Гигиена детей и подростков. Москва,Медицина, 2003, 383 с. 134. ЛЕОНОВА, Л.А. Некоторые итоги и перспективы исследования проблемы «Компьютер и здоровье ребенка», Новые исследования, 2003, с.53-68. 135. ЛОСКУТОВА, В.А. Интернет – зависимость как форма нехимических аддиктивных расстройств. атвореф. дис. … канд.мед.наук. Новосибирск, 2004, 23 с. 136. МАЛАХОВ, Г.П. Компьютеры: Аспекты электромагнитного влияния. Электромагнит-ное излучение и ваше здоровье. СПб., 2003, гл.5, с. 41-52. 137. МАМУЧИШВИЛИ, И.Г. Извлечение уровня серотонина и подростков при длительной работе с персональным компьютером без соблюдения санитарногигиенических норм. Мед.новости Грузии, 2003, № 1, с. 65-67. 138. МАМУЧИШВИЛИ, И.Г., ПАГАВА, К.И., ЧИКОБАВА, Е.А.. Состояние стресслимитирующих систем подростков при длительной работе с Интернетом на персональном компьютере. Предприятия, 2004, №2, с.109-111. 139. МАНЬКОВ, В.Д. Обеспечение безопасности при работе с ПЭВМ–СПб.: Политехника, 2004, 277 с. 140. МАТОРОСОВА, В.Т. Функциональное состояние зрительного анализатора при дозиро-ванной работе с видеодисплейным терминалом ПЭВМ. Актуальные проблемы физиологии труда и профилактической эргономики. Москва, 1990, №3, с. 65-66. 141. МАСЛОВ, О.Н., КУСТОВА, М.Н., ЦВИЛИЙ, Т.А. Электромагнитная безопасность компьютерных рабочих мест. Вестник связи, 2003, № 2, с. 43-51. 142. МАСЛОВ, О.Н., ТОЛМАЧЕВ, В.Б. Особенности электромагнитной экспертизы компью-терных рабочих мест. Электромагнитная совместимость (ЭМС)и безопасность при эксплуатации мобильных средств связи, телекоммуникации и компьютерной техники: ст. Материалов…. конф. Пенза, 2001, с. 8-9.

119

143. МЕРКУЛОВ, А. М., ПОЛЯКОВ, Л. Е. Санитарная статистика. Л: Медицина, 1994, 383 с. 144. МИНХ,

А.А.

Справочник

по

санитарно-гигиеническим

исследованиям.

М.:

«Медицина», 1982, 400 с. 145. МОРОЗОВ, А.А. Экология человека, компьютерные технологии и безопасность оператора.Вестн. Экологич. образования в России, 2003, № 1, с.13-15. 146. МУРАТОВ, Е.И. Электрические и магнитные поля сверхнизкой частоты и их роль в развитии новообразовании. 1996, том.42, с.5-13. 147. МУРАТОВ, Е.И., ЗАБЕЖИНСКИЙ, М.А., АНИСИМОВ, В.Н. Влияние излучений видеотерми-нала персонального компьютера (ВТК) на развитие новообразований у мышей. Радиобиология, радиоэкология, радиационная безопасность: тез. докл. Пущино, 1997, № 3, с. 29-30. 148. МИНЯЕВ, Ю.Л. Компьютерный зрительный синдром и компьютерные очки. Вестн. oптометрии, 2001, № 4, с.16-20. 149. МЫРОВА, Л.О. Излучение персональных компьютеров и защита от них. Компьюлог, 2005, № 2(68), с. 30-39. 150. НОВИКОВА, Н.М. Методы измерения зрительного утомления в системе «человек – дисплей». Систем анализ и управления в биомед.системах, 2004, № 3, с. 245-248. 151. НИКИТИНА,

В.Н.,

ЗАХАРЧЕНКО,

М.П.,

ВИШНЯКОВА,

Е.А.

Здоровье

пользователей электронно-вычислительных комплексов: обзор литературы. Медицина труда и пром. экология, 2002, № 9, с. 27-31. 152. ОСТРОФЕЦ, Г.В., РУДЬ, Г.Г. «Руководство к практическим занятиям по гигиенe аптечных учреждений», Кишинев, 2005, с. 426. 153. ОСТОФЕЦ, Г.В. Гигиенические требования к условиям труда, организации режимов труда и отдыха работающих с видеодисплейными терминалами. Curier medical. Chişinău, nr. 2 (296), 2007, с. 89-95. 154. ОСИПОВА, А.Ю. Сравнительная оценка состояния здоровья женщин, имеющих длительной контакт с ВДТ. Электромагнитные поля и здоровье человека: материалы конф. М., 1999, с. 97-98. 155. ПАНАСЮК, В.В., ФОМИН, В.И. Еще раз об условиях труда операторов П.К. Мир ПК, 2000, № 8, с.112-113. 156. ПАВЛЕНКО, А.Р., КРАВЧЕНКО, Ю.П., КУРИК, М.В. Опыт использования приборов ИГА-1 при внедрении ФОРПОСТ-1 для защиты операторов ПК от электромагнитных излучений. Некомпьютерные информационные технологии: тез докл. Междунар. Конф. Барнаул, 2003, № 1, с.53-56.

120

157. ПИВОВАРОВ, Ю.П., ЧЕРНОЗУБ, И.Е. Влияние электромагнитного излучения компьютера на здоровье и профилактика его вредного воздействия. Мед.помощь, 2002, № 5, с. 43-46. 158. ПОПОВА, Н.М. Интернет аддикция, как социально-психологический феномен в подростковом

возрасте.

Профилактика

аддитивных

состояний

в

детском

подростковом возрасте: сб. материалов всерос.конф. с международ. Томск,

2003,

с.173-180. 159. ПОПОВИЧ,

И.Г.,

ЗАБЕЖИНСКИЙ,

М.А.,

АНИСИМОВ,

В.Н.

Излучение

компьютера и риск развития опухолей у потомства. Электромагнитная совместимость технических средств и биологических объектов (ЭМС-98): сб.докл.… конф. СПб., 1998, с. 599-605. 160. ПОТАПОВ, А.А. Гигиено-физиологическая оптимизация труда операторов ЭВМ с видотерминалами: автореф. дис. … канд. мед. наук. Киев, 1999, 20 с. 161. Профилактика

утомления,

профессиональной

и

производственно-обусловленной

заболеваемости у работающих с персональными электронно-вычислительными машинами и видеодисплейными терминалами: метод. Указания МУ РБ99 /М3 РБ/2 /М3 РБ. Белорус. НИИ. Минск, 1999, 20 с. 162. Профилактика функциональных нарушениях зрения у перенесших фоторефракционные операции

пользователей

персональных

компьютеров.

Рефракц.

Хирургия

и

офтальмология, 2003, № 1, с. 88-90. 163. ПРЫГУН, А.В., ЛАЗАРЕВ, Н.В. Гигиенические особенности медико-технического сопровождения разработки создания и эксплуатации объектов, оснащенных видеодисплейными терминалами. Военно-медицинский журнал, 1998, № 10, с. 70-75. 164. РАЗУМОВ, А.Н., БЕНЦИАНОВА, В.А. Роль воздушной среды рабочих помещений в формировании

утомления

и

восстановления

резервов

здоровья

операторов

персональных компьютеров. Вопр. курортологии, физиотерапии и лечебн. Физ. Культуры, 2003, № 6, с. 38-40. 165. РОЗЕНБЛЮМ, Ю.З. КОРНЮШИНА, Т.А., ФЕЙГИН, А.А. Оптическая коррекция пользователей компьютеров. Рус.офтальмолог журнал, 2000, № 1,с. 45-46. 166. РЖАНИКОВ, Н.И., БОЛОТНОВА, Т.В. Особенности клинического течения нейроцирку-лярной дистонии (НЦД) у пользователей видеодисплейных терминалов (ВДСТ), Науч. Вест. Тюмень, Мед.акад, 2000, № 4, с.85. 167. РУМЯНЦЕВА, Г.И. Гигиена. Москва, Медицина, 2000, 607 с. 168. САВЕЛЬЕВА, З.А., КОЗЕЕВА, Е.Е., МАРТЫШ, О.В. Охрана труда специалиста аптеки при работе на компьютере. Новая аптека, 2002, № 2, с.105.

121

169. СанПин 2.2.2/2.4.1340-03. «Гигиенические требования к персональным электронновычислительным машинам и организации работы». Минздрав России. Москва, 2003, с. 53. 170. САУТКИН, В.С., ПОТАПОВ, И.И. Состояние функций зрительного анализатора и профилактики утомления при работе с видеодисплейным терминалом. Офтальмол. Журн, 2000, № 1, с.74-76. 171. СВЕРИДОВ, В.И., КИРИЛОА, В.Ф. Гигиеническая оценка труда работников автоматических телефонных станции. Гигиена и санитария, 1999, № 1, с. 63-65. 172. СЕПЕТЛИЕВ, Д. Статистические методы в научных медицинских исследованиях Москва, Медицина, 1968, с.417. 173. СИДОРЕНКО, Г.И., КУТЕПОВ,

Е.Н. Методы изучения и здоровья населения.

Гигиена и санитария, 1998, № 4, с.35-39. 174. СИДОРЕНКО, Г.И., ВАШКОВА, В.В., МОЖАЕВ, Е.А. Влияние электромагнитных полей на здоровья. Гигиена и санитария, 1999, № 2, с.59-62. 175. СКЛЯРЕВСКИЙ, Г.Д. Интернет-зависимость как способ существования белковых тел. Семья и школа, 2004, № 9, с. 22-23. 176. СОКОЛОВ, А. Интернет- зависимость. Вы и ваш компьютер. 2003, № 10, с. 26-28. 177. СОСНОВА, Т.Л., ЛОСЕВА, Е.И., БУХАРЕВА, Е.А. Цветовые сочетания фонов и символов

на

экране

компьютера,

обеспечивающие

оптимальную

зрительную

работоспособность оператора. Гигиена и санитария. M., 2001, № 4, стр. 31-34. 178. СЁПКИНА, Н.А. Гигиеническая оценка иммунного и тиреоидного статуса пользовате-лей компьютеров: автореф. дис. … канд. мед. наук. М., 2002, 23 с. 179. СТЕПАНОВА, М. Как обеспечить безопасное общение с компьютером. Нар.образование, 2003, № 2, с.145-151. 180. ТИХОНОВ, М.Н., БЕКЛЯЕВ, А.В. О необходимости обеспечения комплексной защиты организма пользователей при эксплуатации компьютерной техники. Соврем.мед.: Теория и практика, 2004, № 4, с.37-54. 181. ФАНТХУТДИНОВА, Л.М. Клинические проявления вегетативной дизрегуляции у работающих с видеодисплейными вестн. M., 2000, № ¾, с. 22-27. 182. ФАНТХУТДИНОВА, Л.М. Влияние работы с видеодисплейными терминалами на состояние здоровья пользователей: в 2 т. Казан. Гос. мед. ун.т. Казань, 2000, Т.1, с. 265-294. 183. ФАНТХУТДИНОВА, Л.М. О контроле за условиями работающих с персональными электронно-вычислительными

машинами,

видеодисплейными

копировально-множительной техн. 2003, № 2, с. 144-147.

терминалами

и

122

184. ФАНТХУТДИНОВА Л.М., АМИРОВ Н.Х. Влияние работы с видеодисплейными терминалами на состояние нервной системы. Медицина труда и пром. экология, 2003, № 12, с.16-21. 185. ФАНТХУТДИНОВА

Л.М.

Индивидуальные

факторы

риска

вегетативных

нарушений у пользователей видеодисплейных терминалов. Медицина труда и пром. экология, 2004, № 5, с. 44-47. 186. ФЕЙГИН, А.А. Роль спектральных фильтров в динамике рефракции у пользователей компьютерами. Вест.офтальмологии, 2003, № 2, с. 39-40. 187. ЧЕРНОЗУБОВ, И.Е. Проблемы здоровья операторов компьютеров. Медицина труда и пром. экология, 1999, № 9, с. 24-27. 188. ЧУЛИКОВ, Ю.Е., НАДШОЧИХ, Л.М. Практические рекомендации по проведению аттестации рабочих мест пользователей ПЭВМ .Справочник специалиста по охране труда, 2002, № 6, с. 51-61. 189. ЧУЛИКОВ, Ю.Е. Практические рекомендации по проведению аттестации рабочих мест пользователей ПЭВМ. Справочник специалиста по охране труда, 2002, № 6, с. 51-61. 190. ЧЕШЕВ, А.М., ИЛЬИН, Н.К., МАЛЮШИН, Н.В. Проблемы комплексной оценки и воздействия ЭМИ на оператора ЭВМ. Вопросы конструирования и производства радиоэлектронных средств и электро-радио изделий. М., 2001, с. 74-77. 191. ЧУМАК, Б.Б. Облучение операторов компьютеров. Новый взгляд на проблему. Информационные технологии и системы. Вычислительная техника: сб. тр. …конф. М., 2004, ч.1, с.17-20. 192. ШАПОВАЛОВ, С.Л. Режимы зрительной работы операторов видеодисплейных терминалов. Медицина труда и пром. экология, 2002, № 6, с. 22-25. 193. ШАЙДУЛИНА, А.Ф. Особенности клиники и лечение пациентов с патологической склонностью к азартным играм и компьютерной зависимостью: автореф. дис.канд мед.наук. СПб., 2004, 20 с. 194. ШЕВЧЕНКО, А. Руководство к практическим занятиям по гигиене труда. Киев, 1986, 356 с. 195. ШИЛОВА, П. «Компьютерные боли», Наука и жизнь, 2000, № 3, с. 50-54. 196. ШИШИВА, Т.В. В плену у шумного ящика (влиянии компьютерных игр на психику ребенка).Нар.образование, 2002, № 8, с.176-182. 197. ШУМИЛИН, В.К. Пособиe по безопасной работе на персональных компьютерах. М., Изд-во НЦ ЭНАС, 2004, 28 с.

123

198. ШУМИЛИН, В.К., ПАЛЬКСЕВ, Е.П., БАРИНОВА, В.М.. Охрана труда на рабочих местах с компьютером. Изд. 2-е перераб. и доп. М.: Нела-Информ, 2004, 160 с. 199. Эргономические требования к рабочим местам телефонистов справочно-информационной службы, оснащенной дисплеями. Центральная научно-исследовательская лаборатория охраны труда Министерства связи СССР. М., 1985, с.38. 200. ЯКОВЛЕВА, Н. Мини-Чернобыль на вашем столе или Минздрав предупреждает. UPGRADE, 2000, № 9, с. 42-43. 201. ЯРОШЕВИЧ, В.Н. Эмоциональное состояние при работе с контрольно-обучающими программами

на

персональном

компьютере.

Адаптационно-компенсаторные

механизмы регуляции функции в современных экологических условиях: материалы … конф. Мозырь, 2000, с.188-189. 202. ЯРОШЕВИЧ, В.Н., ОРЕХОВ,С.Д., ЗИНЧУК, В.В. Психоэмоциональный статус и его коррекция в процессе визуальной нагрузки при работе на персональном компьютере. Мед.новости, 2001, № 12, с. 75-77.

124

REZUMATUL Tezei de doctor în medicină la tema:

Estimarea fiziologo-igienică a condiţiilor de muncă la computere a angajaţilor din telecomunicaţii la diferite etape ale ciclului de muncă Actualitatea cercetărilor este argumentată prin faptul că investigaţiile, efectuate pe etape în CC şi în SI din telecomunicaţii, practic, nu sunt reflectate în literatura de profil. A fost efectuat un studiu comparativ, complex, multilateral al sănătăţii operatorilor CC şi SI. Investigaţiile fiziologice ale indicilor SNC, SCV, sistemului neuromuscular au fost efectuate de 4 ori: la început, după 2 ore de activitate, în ajun de prânz şi cu 20-30 de minute până la sfârşitul zilei, la începutul, mijlocul şi la finele ciclului de muncă. S-a constatat că modificările SCV au confirmat faptul că gradul de adaptare treptat se diminuează (SI) şi poate fi considerat drept oboseală. Investigaţiile biochimice au confirmat dinamica deviaţiilor fiziologice. Caracteristica comparativă a analizatorului vizual demonstrează că toate operaţiile decurgeau cu o mare tensionare a lui (CC). Modificările analizatoru CC lucrează într-un regim stabil (5 zile de muncă şi 2 zile de odihnă – sâmbătă şi duminică) favorabil pentru formarea stereotipului dinamic: lucrează într-un schimb; munca este legată de materialul bogat în cifre; permanent schimbă privirea în direcţia „ecran – claviatură – document”. În SI operatoarii lucrează într-un ciclu închis (4 zile lucrătoare şi 2 zile de odihnă), în două sau în trei ture; într-un dialog cu abonaţii utilizează garnitura telefonică, fapt care conduce la suprasolicitarea auzului lor. Cronometrajul a stabilit că munca operatoarilor CC se desfăşoară executând un anumit volum de informaţii. Solicitările operatorilor din SI depind de numărul semnalelor recepţionate, intervine componenţa „semnal – răspuns”, densitatea solicitărilor la ei a fost mai redusă. În perioada anilor 2001-2005 nivelul mediu al MITM la 100 de operatori din CC a constituit 84,5±7,38 cazuri cu 1412,8±133,7 zile cu ITM, la cei ai SI – 89,12±6,35 cazuri cu 1577,0±158,4 zile de ITM, la persoanele lotului martor – 50,2±2,1 cazuri cu 795,0±44,1 zile cu ITM, pe când la salariaţii din republică – 48,5±2,2 cazuri cu 731,6±26,2 zile cu ITM. În structura morbidităţii pe clase predomină: la operatorii CC – afecţiunile sistemului respirator, bolile SCV, grupa altor boli, bolile sistemului octeoarticular etc.; la operatorii SI – afecţiunile sistemului respirator, bolile SCV, bolile aparatului uro-genital, bolile sistemului nervos etc. Analiza a demonstrat că sănătatea operatorilor depinde de condiţiile de muncă: poziţia forţată (şezândă), hipodinamia, monotonia, modificările iluminării, momentul verbal, utilizarea garniturii telefonice, starea emoţională etc. Au fost elaborate măsuri de prevenţie primară aprobate de MS în documentul „Recomandări metodice privind medicina muncii operatorilor care lucrează la MEC”. Cuvinte- cheie: igiena muncii, fiziologia muncii, terminale video, mediul ocupaţional, factorii de risc, starea funcţională, starea premorbidă, morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă (MITM).

125

SUMMARY Of the thesis for doctor’s degree in medicine:

Definition (evaluate) the physiological – hygienical conditions of work to the computers telecommunications worker on different stages of the work’s cycle Actuality this examinations is based on the fact that conducted investigations on the cycles at the different telecommunications departments in practice are not reflected in the profility literature. Was conducted a comparative total investigations of the operator’s CC and IS health. The physiological investigations indexes CNS, VNS, NMS, was carry out in 4 times: at the beginning; after 2 work’s ours, before the dinner and before 20-30 min to the finish works cycles. Was rewealed that the modifications of the VNS confirm fact gradual decrease adaptation degree (SI) what is considering as a tiredness. The biochemical investigations confirmed the dynamics physiological deflexion. The comparative characteristics of the visible analyzator is show that all opera-tions proceeded very tense (CC). The modifications if visible analyzator at the operators CC had a more favorable character. The proffe– siogrammes demonstrated that at the operators CC work in a stability favorable regime for formation dynamical stereotype: are works on the shift 8 ours; the work is connected with the textual material rich in figures; they constantly change look to the direction “screen – keyboard – document”. In IS operators work in a closed cycle (4 working days and 2 free days) at the 2 and 3 tures an 8 ours a day, talking with abonents, they use the telephone’s garniture, this fact lead to excessive expluatation to ear. The chronometrage was show that in thear work operators CC use a definite volume of information. The operators orders IS depend of the number of signals receive to the telephonical garniture, include the composition “signal – answer”, they had frequency of orders more low. In the period 2001-2005 the middle level MTTM at the 100 operators formed at operators CC – 84.5 + 7.38 cases with 1412.8 + 133.7 days with ITM, at IS – 89.12 + 6.5 cases with 157.0 + 158.4 days ITM; at the persons from the model party – 50.2 + 2.1 cases with 795.0 + 44.1 days with ITM, but at operators from republic – 48.51 + 2.2 cases with 721.6 + 26.2 days with ITM. In the structure of desease on the classes predominance: at the operators CC– desease of respi– ratory system, deseases of circulations on the blood system, the group of the deseases of the boning – jointing system; at the operators IS – deseases of the respiratory system; of the circulations on the blood system, of the urinary – sexual system, of the nervous system. The analise showed that the operator’s health depend of the work’s conditions: the forsed pose(sit down), hipodynamics, monotonics, the modifications of the lighting, profesiographycal oral moment, using the telephonical garniture, the emotions, etc. Was elaborated the measures primary warming, who was confirmed DH in the document “Methodical recommendations to the medicine operators works”. The words-keys: hygiene of the work, physiology of the work, videoterminations, the environment of the occupations, the factor of the riscs, the functional state, the state predesease, the deseas through ITM.

126

РЕЗЮМЕ Диссертации на соискание учёной степени доктора медицины на тему:

Оценка физиолого-гигиенических условий труда на компьютерах работников телекоммуникаций на разных этапах рабочего цикла Актуальность работы обоснована тем, что проведенные исследования по этапам в ВЦ и ИС практически не отражены в профильной литературе. Было проведено сравнительное всестoроннее исследование здоровья операторов ВЦ и ИС. Физиологические исследования ЦНС, ССС нервномышечной системы были проведены 4 раза: в начале, после 2-х часов работы, перед обедом и за 20-30 минут до конца рабочего дня, в начале, в середине и в конце рабочего цикла. Было выявлено, что изменения ССС подтверждают факт уменьшения степени адаптации, который может быть рассмотрен как усталость. Биохимические исследования подтвердили динамику физиологических

отклонений.

Сравнительная

характеристика

зрительного

анализатора

показывает, что все операции протекали очень напряженно (ВЦ). Изменения слухового анализатора у операторов ВЦ имели более благоприятный характер. Профессиограмма продемонстрировала что операторы ВЦ работают в стабильном (5 рабочих дней и 2 дня отдыха – суббота и воскресенье) благоприятном режиме для формирования динамического стереотипа: работают в одну смену; работа связана с материалом богатыми цифрами; постоянно меняют взгляд в направлении «экран–клавиатура–документ». В ИС операторы работают в закрытом цикле (4 рабочих дня и 2 дня отдыха), в 2 или в 3 сменах, беседуя с абонентами, используют телефонную гарнитуру, что приводит к чрезмерному воздействию на орган слуха. Хронометраж показал, что в работе операторы ВЦ используют определенный объем информации. Запросы операторов ИС зависят от количества сигналов, включая состав «сигнал – ответ», частота запросов у них была ниже. В 2001-2005 годов средний уровень ЗВУТ у 100 операторов составил у ВЦ – 84,5+7,38 случаев с 1412,8+133,7 дней, у ИС – 89,12+6,5 случаев с 1577,0+158,4 дней, у лиц контрольной группы – 50,2+2,1 случаев с 795,0+44,1 дней нетрудоспособности, в то время как у работающих из республики – 48,5+2,2случаев с 721,6+26,2 дней. В структуре заболеваемости по классам преобладают: у операторов ВЦ – болезни дыхательной системы, болезни ССС, группа других заболеваний, болезни костно-суставной системы и др.; у операторов ИС-болезни дыхательной системы, болезни ССС, болезни мочеполовой системы, болезни нервной системы и др. Анализ показал, что здоровье операторов зависит от условий труда: вынужденная поза(сидячая), гиподинамия, монотония, изменения освещения, словесный момент, использование телефонной гарнитуры, эмоциональное состояние и др. Были разработаны меры профилактики, утвержденные МЗ в документе «Методические рекомендации для медицины труда операторов». Ключевые слова – гигиена труда, физиология труда, видеотерминалы, рабочая среда, факторы риска, функциональное состояние, предболезненное состояние, ЗВУТ.

127

Anexe Anexa 1

Densitatea comparativă a solicitării zilelor de lucru ale operatorilor Indicii 1 Timpul de bază în activitate Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate

Regimul de activitate al operatorilor Centrului de calcul la începutul la mijlocul la finele ciclului de activitate 2 3 sec. % Prima oră 60,9 2194,6±60,0 – 10,0 360,8±6,0 – 15,0 567,9±4,0 – 14,1 530,0±3,5 – A doua oră 77,6 2792,5±74,0 p<0,001 19,6 734,1±9,0 p<0,001 1,4 36,6±4,5 p>0,05 1,4 36,6±4.0 p>0,05 A treia oră 82,7 2233,6±18,0 p<0,001

ciclului de activitate 4 5 sec. % 2232,0±70,0 – 324,0±8,0 – 576,0±9,0 – 468,0±7,0 –

62,0

2808,0±65,0 p<0,001 702,0±6,0 p<0,001 36,0±2,7 p>0,05 54,0±3,0 p>0,05

78,0

2241,0±120,0 p>0,05

9,0 16,0 13,0

19,5 1,0 1,5

83,0

ciclului de activitate 6 7 sec. % 2160,0±20,0 – 432,0±7,0 – 648,0±8,0 – 360,0±4,0 –

60,0

2736,0±60,0 p<0,001 720,0±6,0 p<0,001 72,0±2,0 p>0,05 72,0±1,8 p>0,05

76,0

2187,0±19,0 p<0,001

12,0 18,0 10,0

20,0 2,0 2,0

81,0

128

Continuare 1 Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale Timpul de bază în activitate Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor

2 265,4±6,0 p<0,001 67,0±1,4 p>0,05 133,8±0,1 p<0,001 1208,3±46,0 p<0,001 579,5±13,0 p<0,001 12,3±0,1 p>0,05 2635,3±60,0 p<0,001 468,3±8,0 p<0,001 206,8±0,2 p<0,001 282,6±0,5 p<0,001 2148,3±18,0 p<0,001 371,3±7,0 p<0,001

3 9,8 2,5 5,0 A patra oră 67,0 32,4 0,6

4 270,0±0,3 p<0,001 108,0±2,0 p<0,001 81,0±0,2 p>0,05

5 10,0

1260,0±25,0 p<0,001 540,0±15,0 p<0,001 -

70,0

A cincea oră 73,2 2682,0±60,0 p<0,001 13,0 504,0±6,0 p<0,001 5,8 234,0±0,3 p<0,001 8,0 180,0±0,6 p<0,001 A şasea oră 79,6 2160,0±20,0 p<0,001 13,8 391,5±0,7 p<0,001

4,0 3,0

30,0 -

74,5 14,0 6,5 5,0 78,0 14,5

6 270,0±3,5 p<0,001 108,0±0,3 p<0,001 135,0±0,8 p<0,001

7 10,0

1224,0±20,0 p<0,001 450,0±12,0 p<0,001 72,0±0,3 54,0±0,8 p>0,05

68,0

2592,0±17,0 p<0,001 540,0±14,0 p<0,001 252,0±0,6 p<0,001 216,0±0,4 p<0,001 2025,0±25,0 p<0,001 405,0±2,3 p<0,001

4,0 5,0

25,0 4,0 3,0

72,0 15,0 7,0 6,0 75,0 15,0

129

Continuare 1 Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate Timpul de trecere şi de schimb al pachetelor Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Timpul de bază în activitate Timpul de aşteptare

2 71,7±2,6 p>0,05 109,3±5,0 p<0,001

3 2,6 4,0

4 121,5±0,3 p<0,001 81,0±0,2 p>0,05

5 4,5 3,0

A şaptea oră 55,0 60,0 1981,6±32,0 2160,0±18,0 p<0,001 p<0,001 32,5 30,0 1163,0±40,0 1080,0±23,0 p<0,001 p<0,001 2,5 5,0 91,0±3,6 180,0±0,4 p>0,001 p<0,001 10,0 5,0 363,8±8,1 180,0±0,5 p<0,001 p<0,001 Regimul de activitate al operatorilor Serviciului de informaţie Prima oră 43,0 41,1 1534,0±25,0 1494,0±20,0 – – 50,0 51,8 1800,2±17,0 1858,4±19,0 – – 2,0 2,7 76,0±2,0 96,2±0,6 – – 5,0 4,4 189,8±0,9 151,3±0,8 – – A doua oră 63,6 65,7 2286,1±60,0 2366,4±45,0 p<0,001 p<0,001 29,7 29,7 1071,4±14,0 1071,1±12,0 p<0,001 p<0,001

6 135,0±0,7 p<0,001 135,0±0,6 p<0,001

7 5,0

2025,0±20,0 p<0,001 1008,0±21,0 p<0,001 252,0±0,4 p<0,001 288,0±1,2 p<0,001

57,0

5,0

28,0 7,0 8,0

2305,0±45,0 – 953,9±8,0 – 158,3±1,2 – 182,8±0,4 –

64,0

2365,3±50,0 p<0,001 959,0±9,0 p<0,001

65,7

26,5 4,5 5,0

26,6

130

Continuare 1 Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Timpul de bază în activitate Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate Timpul de aşteptare

2 112,5±2,5 p<0,001 130,0±1,1 p<0,001 2321,7±65,0 p<0,001 806,7±11,0 p<0,001 270,8±3,0 p<0,001 200,8±2,0 p<0,001 1309,3±21,0 p<0,001 472,5±5,0 p<0,001 – 25,2±0,02 p<0,001 2342,7±56,0 p<0,001 1246,7±14,0 p<0,001

3 3,1 3,6 Ora a treia 64,5 22,4 7,5 5,6 Ora a patra 72,3 26,2 – 1,5

4 72,5±2,0 p>0,05 90,0±0,3 p>0,05

5 2,0

2231,7±40,0 p<0,001 880,2±10,0 p<0,001 250,6±2,5 p<0,001 237,5±2,2 p<0,001

62,0

367,0±3,0 p<0,001 400,0±4,0 p<0,001 –

75,9

33,0±0,03 p<0,001

1,9

Ora a cincia 65,0 2300,0± 50,0 p<0,001 34,6 1287,5±13,0 p<0,001

2,5

24,5 7,0 6,5

22,2 –

63,9 35,8

6 148,0±1,5 p<0,001 127,7±0,7 p<0,001

7 4,2

2201,7±55,0 p<0,001 1130,5±12,0 p<0,001 25,0±0,5 p<0,001 242,8±2,3 p<0,001

61,1

1100,5±19,0 p<0,001 550,2±5,0 p<0,001 34,8±0,3 p>0,05 114,5±0,1 p<0,001

61,1

2055,7±40,0 p<0,001 1390,3±12,0 p<0,001

57,1

3,5

31,4 0,7 6,8

35,6 1,9 6,4

38,4

131

Continuare 1 Abateri de producere Abateri personale

Timpul de bază în activitate Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale Timpul de bază în activitate Timpul de aşteptare Abateri de producere Abateri personale

2 –

3 –

4 –

5 –

10,6±0,01 p>0,05

0,4

12,5±0,01 p>0,05

0,3

2006,0±55,0 p<0,001 1041,0±9,0 p<0,001 85,0±0,7 p>0,05 468,0±3,0 p>0,05

55,7

2046,0±60,0 p<0,001 1051,0±10,0 p<0,001 75,0±0,6 p>0,05 428,0±2,7 p<0,001 2202,6±45,0 p<0,001 1190,8±13,0 p<0,001 85,7±0,8 p<0,001 120,8±0,5 p<0,001

Ora a şasea 56,5 29,3 2,3 11,9

Ora a şaptea 61,2 2242,9±50,0 p<0,001 33,1 1145,7±12,0 p<0,001 2,4 50,7±0,3 p<0,001 3,3 160,7±0,5 p<0,001

6 74,9±0,7 p<0,001 80,0±0,2 p>0,05

7 2,3

1513,1±16,0 p<0,001 1640,0±14,0 p<0,001 –

42,1

13,1

446,9±3,7 p<0,001

12,5

62,3

1300,5±19,0 p<0,001 1828,8±17,0 p<0,001 180,7±0,9 p<0,001 290,0±2,4 p<0,001

36,1

28,9 2,3

31,8 1,4 4,5

2,2

45,5 –

50,8 5,0 8,1

132

Anexa 2

Starea funcţională a analizatorilor în regimul de activitate al operatorilor Serviciului de informaţie, M±m Program de investigaţii

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore

Perioada ciclului de activitate la începutul ciclului de la mijlocul ciclului de activitate activitate Perioada latentă a reacţiei videomotorii m/s. % m/s. % 202,5±4,8 100,0 202,5±4,8 100,0 – – 253,1±8,0 125,0 263,0±8,4 130,0 p<0,001 p<0,001 263,0±8,4 130,0 263,0±8,4 130,0 p<0,001 p<0,001 283,0±8,4 140,0 297,0±8,7 147,0 p<0,001 p<0,001 Perioada latentă a reacţiei acusticomotorii 156,1±3,0 100,0 167,0±4,1 107,0 – – 164,0±5,0 105,0 179,5±4,4 115,0 p<0,001 p<0,001 171,7±5,0 110,0 187,3±5,5 120,0 p<0,001 p<0,001 192,1±4,4 123,0 202,9±5,0 130,0 p<0,001 p<0,001 Forţa musculară kg % kg % 36,1±1,2 100,0 33,9±1,1 94,0 – – 30,6±0,6 85,0 29,9±0,5 83,0 p<0,05 p>0,05

la finele ciclului de activitate m/s. 198,4±3,6 – 267,3±8,7 p<0,001 263,0±8,4 p<0,001 303,0±9,0 p<0,001

% 98,0 132,0 130,0 150,0

168,5±4,2 – 195,1±6,1 p<0,001 202,9±5,6 p<0,001 207,6±6,2 p<0,001

108,0

kg 33,2±1,0 – 28,8±0,4 p<0,05

% 92,0

125,0 130,0 133,0

80,0

133

Continuarea Anexei 2 1 Până la prânz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

2 28,8±0,4 p<0,001 27,0±0,1 p<0,001 s 21,4±0,4 – 16,0±0,4 p<0,001 16,0±0,4 p<0,001 13,9±0,4 p<0,001 atingeri 6,0±0,1 – 7,8±0,2 p<0,001 7,8±0,2 p<0,001 8,2±0,2 p<0,001

3 80,0

28,8±0,4 p<0,001 75,0 28,1±0,7 p<0,001 Rezistenţa musculară % s 100,0 16,0±0,4 – 75,0 15,0±0,4 p<0,001 75,0 12,8±0,3 p<0,001 65,0 11,7±0,2 p<0,001 Tremometria % atingeri 100,0 6,8±0,2 – 130,0 8,1±0,1 p<0,001 130,0 8,1±0,1 p<0,001 138,0 8,3±0,1 p<0,001

4 80,0 78,0 % 75,0 70,0 60,0 55,0 % 115,0 135,0 135,0 140,0

27,4±0,2 p<0,001 25,2±1,0 p<0,001

76,0

s 13,2±0,4 – 12,8±0,3 p<0,001 11,7±0,2 p<0,001 10,7±0,2 p<0,001

% 62,0

atingeri 6,6±0,2 – 8,1±0,2 p<0,001 8,4±0,2 p<0,001 8,7±0,2 p<0,001

% 115,0

70,0

60,0 55,0 50,0

135,0 140,0 145,0

134

Anexa 3

Starea funcţională a analizatorilor în regimul de activitate al operatorilor Centrului de calcul Program de investigaţii 1 La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la pranz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la pranz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore

Perioada ciclului de activitate la începutul ciclului de la mijlocul ciclului de activitate activitate Perioada latentă a reacţiei videomotorii 2 3 4 5 m/s. % m/s. % 203,5±2,3 100,0 229,7±5,7 112,8 – – 255,0±5,8 125,3 261,3±6,1 128,4 p<0,001 p<0,001 268,7±6,1 132,0 265,4±6,3 130,4 p<0,001 p<0,001 291,3±6,8 143,1 302,5±6,8 148,6 p<0,001 p<0,001 Perioada latentă a reacţiei acusticomotorii 133,4±3,0 100,0 126,7±2,0 95,0 – – 130,7±2,5 98,0 140,0±2,7 105,0 p<0,001 p<0,001 129,3±2,4 97,0 138,7±2,5 104,0 p<0,001 p<0,001 157,4±3,5 118,0 142,7±3,0 107,0 p<0,001 p<0,001 Forţa musculară kg % kg % 34,5±1,1 100,0 33,8±1,2 98,0 – – 31,0±0,9 89,9 33,4±1,0 97,0 p<0,001 p<0,001

la finele ciclului de activitate 6 m/s. 231,3±4,8 – 278,7±6,1 p<0,001 289,6±6,4 p<0,001 315,7±7,1 p<0,001

7 % 113,6

140,0±2,6 – 160,0±3,5 p<0,001 166,7±4,2 p<0,001 164,0±3,9 p<0,001

105,0

kg 33,8±1,3 – 32,7±1,1 p<0,001

% 98,0

136,9 142,3 155,1

120,0 125,0 123,0

95,0

135

Continuare 1 Până la pranz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la pranz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la pranz La finele zilei de muncă

2 32,9±0,8 p<0,001 30,0±0,7 p<0,001 s 13,1±0,5 – 8,5±0,3 p<0,001 9,8±0,4 p<0,001 9,6±0,4 p<0,001 atingeri 2,5±0,06 – 3,1±0,1 p<0,001 2,7±0,07 p<0,001 3,2±0,1 p<0,001

3 95,3

4 32,7±0,9 p<0,001 86,9 31,0±0,7 p<0,001 Rezistenţa musculară % s 100,0 10,2±0,4 – 65,0 9,4±0,3 p<0,001 75,0 7,8±0,2 p<0,001 73,0 7,8±0,2 p<0,001 Tremometria % atingeri 100,0 2,6±0,07 – 124,0 3,1±0,1 p<0,001 108,0 2,8±0,08 p<0,001 128,0 3,2±0,1 p<0,001

5 95,0 90,0 % 78,0 72,0 60,0 60,0 % 104,0 124,0 112,0 128,0

6 31,0±0,6 p<0,001 29,6±0,6 p<0,001

7 90,0

s 8,6±0,3 – 8,3±0,3 p<0,001 7,8±0,2 p<0,001 7,2±0,2 p<0,001

% 66,0

atingeri 2,8±0,08 – 3,2±0,1 p<0,001 3,2±0,1 p<0,001 3,4±0,1 p<0,001

% 112,0

86,0

64,0 60,0 55,0

130,0 130,0 136,0

136

Anexa 4

Starea funcţională a sistemului cardiovascular al operatoarilor, M±m Centrul de calcul Program de investigaţii

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă

Perioada ciclului de activitate la începutul ciclului de la mijlocul ciclului de activitate activitate Frecvenţa pulsului bătăi/min. % bătăi/min. % 79,0±1,6 100,0 71,0±1,2 89,9 – – 82,1±1,7 104,0 73,5±1,4 93,0 p<0,001 p<0,001 85,0±1,9 108,0 74,5±1,5 94,3 p<0,001 p<0,001 87,6±1,8 111,0 73,0±1,3 92,4 p<0,001 p<0,001 Tensiunea arterială maximă mm/Hg % mm/Hg % 120,0±3,4 100,0 117,3±3,6 – – 110,4±2,6 92,0 112,8±3,1 p<0,001 p<0,001 112,8±3,6 94,0 110,4±1,6 p<0,001 p<0,001 109,4±2,4 91,0 108,2±1,3 p<0,001 p<0,001 Tensiunea arterială minimă mm/Hg % mm/Hg

97,7

74,3±2,3

93,2

–

100,0

69,3±2,1 –

la finele ciclului de activitate bătăi/min. 79,0±1,8 – 80,5±2,1 p<0,001 80,5±2,1 p<0,001 82,1±2,1 p<0,001

92,0 90,2

102,0 102,0 104,0

mm/Hg 113,1±2,9 – 100,0±2,1 p<0,001 100,0±2,4 p<0,001 97,5±2,5 p<0,001

94,0

% 100,0

%

% 98,0 86,0 86,0 84,0

mm/Hg 69,3±2,1 –

% 93,2

137

Continuare 1 După 2 ore

2 74,3±2,3

3 100,0

p<0,001 Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prânz La finele zilei de muncă

72,5±2,1 p<0,001 75,0±2,3 p<0,001

4 69,4±2,1

5 93,2

p<0,001 97,6 108,0

68,7±2,1 p<0,001 66,9±2,0 p>0,05

Tensiunea pulsatilă 40,6±0,7 100,0 35,0±0,5 – – 37,5±0,6 92,3 31,9±0,4 p<0,001 p>0,05 40,6±0,7 100,0 36,3±0,5 p<0,001 p>0,05 33,7±0,5 83,0 37,5±0,6 p>0,05 p>0,05 Minut- volumul cardiac ml/min. 5040,2±11,5 100,0 4544,0±10,0 – – 5110,7±12,0 101,4 4571,7±11,1 p<0,001 p<0,001 5508,0±10,0 109,2 4835,0±12,0 p<0,001 p<0,001 5238,4±14,6 103,9 4861,8±10,5 p<0,001 p<0,001

6 61,2±1,9

7 82,4

p<0,001 92,5 90,0 86,2 78,5 89,1 92,3 100,0 100,6 106,4 107,0

64,3±2,0 p<0,001 63,7±2,0 p>0,05

86,5

43,8±0,7 – 38,3±0,5 p<0,001 35,6±0,5 p<0,001 33,7±0,4 p>0,05

107,8

5567,0±13,2 – 5671,2±14,1 p<0,001 5417,6±12,2 p<0,001 5467,8±14,7 p<0,001

91,7

85,7

95,5 87,6 83,0

92,0 97,2 98,1

138

Continuarea Anexei 4 1

2

3

4

5

6

7

% 102,1

bătăi/min. 83,5±1,2 – 82,7±2,1 p<0,001 83,5±1,1 p<0,001 86,7±1,1 p<0,001

% 104,0

mm/Hg 104,4±2,9 – 105,6±2,1 p<0,001 109,2±2,4 p<0,001 97,5±2,4 p<0,001

% 87,0

mm/Hg 69,4±2,5 – 69,4±2,5 p<0,001 72,4±2,5 p<0,001

% 92,0

Serviciul de informaţie La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la prînz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la pranz La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la pranz

Frecvenţa pulsului bătăi/min. % bătăi/min. 80,3±2,8 100,0 82,0±2,6 – – 72,2±1,9 90,0 82,0±1,9 p>0,05 p<0,001 78,6±1,2 98,0 78,7±2,2 p>0,05 p<0,001 78,6±2,4 98,0 77,9±2,0 p<0,001 p<0,001 Tensiunea arterială maximă mm/Hg % mm/Hg 120,0±3,4 100,0 117,3±3,6 – – 110,4±2,6 92,0 112,8±3,1 p<0,001 p<0,001 112,8±3,6 94,0 110,4±1,6 p<0,001 p<0,001 110,4±2,2 96,0 103,1±1,1 p<0,001 p<0,001 Tensiunea arterială minimă mm/Hg % mm/Hg 75,5±2,4 100,0 72,4±2,5 – – 72,4±2,5 96,0 69,1±2,9 p<0,001 p<0,001 74,0±2,0 98,0 70,06±2,3 p<0,001 p<0,001

102,1 98,0 97,0 % 97,7 94,0 92,0 89,6 % 95,9 91,5 92,8

103,0 104,0 108,0

88,0 91,0 84,8

92,0 96,0

139

Continuare 1 La finele zilei de muncă

La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la pranz La finele zilei de muncă La începutul zilei de muncă După 2 ore Până la pranz La finele zilei de muncă

2 74,0±2,0 p<0,001

3 98,0

4 68,9±2,2 p<0,001

Tensiunea pulsatilă mm/Hg % mm/Hg 45,5±1,3 100,0 39,0±1,1 – – 38,2±0,8 83,9 42,7±0,4 p<0,001 p<0,001 38,2±0,8 83,9 39,0±0,4 p<0,001 p<0,001 34,5±0,3 75,8 40,0±0,8 p>0,05 p<0,001 Minut- volumul cardiac, ml/min. 5255,6±14,1 100 5256,2±14,7 – – 4599,1±11,2 87,5 5559,6±15,2 p<0,001 p<0,001 4928,2±12,1 93,7 5107,6±15,0 p<0,001 p<0,001 4778,8±12,4 90,8 5241,6±14,8 p<0,001 p<0,001

5 91,3

6 74,0±2,4 p<0,001

7 98,0

% 85,7

mm/Hg 35,0±1,1 – 35,4±0,3 p<0,001 36,8±0,5 p<0,001 24,5±0,4 p<0,001

% 76,9

4818,0±10,7 – 4834,0±11,3 p<0,001 4699,8±11,8 p<0,001 4509,5±12,7 p<0,001

91,7

93,8 85,7 87,9 100,0 105,7 97,1 99,7

77,8 80,8 53,8

92,0 89,4 85,8

140

Anexa 5 EVALUAREA Indicii de încordări în procesul de lucru

1 1. Conţinutul lucrului 1.2. Perceperea semnalelor (informaţiei), evaluarea lor 1.3. Repartizarea funcţiilor în dependenţă de gradul de complicaţie a problemei. Îndeplinirea lucrărilor 1.4. Specificul lucrului 2.1. Durata observaţiilor concentrate (% din ziua de lucru) 2.2. Frecvenţa semnalelor percepute (optice, acustice) şi a celor comunicate în decurs de 1 oră 2.3. Numărul de obiecte observate concomitent 2.4. Mărimea (mm) obiectului în lucru (distanţa de la ochi la obiectul vizat nu mai mare de 0,5mm) în timpul de observaţie concentrată (%) al zilei de lucru

GRADULUI DE SUPRASOLICITARE ÎN TIMPUL MUNCII OPERATORILOR

Clasele condiţiilor de muncă Centrul de calcul Serviciul de informaţie Optimale Admisibile Nocive Optimale Admisibile Nocive Încordări Încordări Lucru încordat Încordări Încordări Lucru încordat uşoare medii uşoare medii Grad I Grad II Grad I Grad II 1 2 3,1 3,2 1 2 3,1 3,2 2 3 4 5 6 7 8 9 1. Suprasolicitări intelectuale 2 3,1 3,1 3,1

3,1

2

3,2 2. Suprasolicitări senzoriale

3,1

3,2

3,2

3,1 3,1

2

3,1 2

2

141

Continuare 1

2

2.5. Lucrul cu aparate optice cu atenţie concentrată de lungă durată

1

2.6. Observaţiile ecranelor displayurilor (ore în schimb) cu informaţie litero- numerică 2.7. Suprasolicitări ale aparatului auditiv (necesitatea perceperii vocilor sau a semnalelor sonore diferenţiate) 2.8. Suprasolicitările vocii (nr. de ore vorbite pe parcursul săptămânii)

3

4

5

6

7

8

9 1

3,1

3,2

1

2

1

2 3. Suprasolicitări emoţionale

3.1. Gradul de responsabilitate faţă de lucrarea proprie. Gravitatea erorilor 3.2. Eventualitatea de risc cu viaţa proprie 3.3. Gradul de responsabilitate faţă de securitatea angajaţilor

2

3,1

1

1

1

1 4. Monotonia lucrărilor

4.1. Numărul elementelor (procedeelor) de lucru pentru obţinerea rezultatelor sau operaţiilor repetate 4.2. Durata (în secunde) a lucrărilor sau mişcărilor 4.3. Numărul de mişcări active (% din durata zilei de lucru). În rest observarea procesului tehnologic

3,1

3,1 3,2

3,1

1

3,2

142

Continuare 1 4.4. Gradul de monotonie a ambianţei de lucru (observaţiile pasive asupra procesului tehnologic, % din ziua de lucru)

2

3

4

5

1

6

7

8

9

1

5. Regimul de lucru 5.1. Durata reală a zilei de lucru

1

5.2. Lucrul în schimburi (ture)

1

5.3. Pauzele reglementate – prezenta şi durata acestora 5.4. Nr. de indici în fiecare clasă 5.5.Evaluarea generală a suprasolicitărilor

1 3,1 2

8

4

1 7

3 3,2

7

5

7 3,2

3

143

Anexa 6

Indicii de morbiditate cu incapacitate temporară de muncă după unele forme nosologice, înregistrate a.a. 2001-2005, la operatorii CC şi SI din telecomunicaţii, M±m Nr. cod 1

Forma nosologică

De frecvenţă 2

01

Bolile infecţioase intestinale

03

Tulburări mintale

04

Bolile sistemului nervos periferic

05

Bolile ochiului şi anexelor lui

06

Bolile urechii şi apofizei mastoidiene

07

10

Reumatismul artificial acut şi cardiopatii Boala hipertensivă, boala ischemică a inimii, afecţiuni vasculare Boala ischemică a inimii şi alte boli fără hipertensiuni Bolile arterelor, arteriolelor şi venelor

11

Faringita acută şi angina(amigdalita)

12

Alte infecţii acute ale căilor respiratorii

08 09

%

3 4 Centrul de calcul 1,6±0,01 1,37 p<0,001 2,3±0,03 2,7 p<0,001 2,2±0,03 2,6 p<0,001 2,7±004 3,2 p<0,001 1,2±0,01 1,44 p<0,001 1,1±0,01 1,3 p<0,001 5,4±0,06 6,38 p<0,001 1,6±0,02 1,9 p<0,001 1,4±0,02 1,65 p<0,001 2,6±0,04 3,12 p<0,001 12,3±0,1 14,6 p>0,05

Indicii De gravitate

%

5

6

22,5±0,8 p>0,05 25,0±0,3 p>0,05 42,1±0,6 p>0,05 42,4±0,7 p>0,05 12,6±0,1 p<0,001 15,6±0,1 p<0,001 71,0±1,0 p>0,05 42,8±0,7 p<0,001 32,6±0,6 p<0,001 44,0±0,9 p<0,001 322±3,8 p>0,05

1,51 1,7 2,84 2,84 0,81 1,05 4,9 2,9 2,2 3,0 21,8

Durata medie a unui caz 7 19,5±0,96 p<0,001 11,2±0,32 p<0,001 19,2±0,63 p<0,001 15,6±0,47 p<0,001 9,9±0,35 p<0,001 14,2±0,37 p<0,001 13,2±0,37 p<0,001 26,6±0,64 p<0,001 23,2±0,33 p<0,001 16,7±0,35 p<0,001 26,1±0,57 p<0,001

144

Continuare 1 13 14

2 Alte infecţii acute ale căilor respiratorii superioare Pneumonia

15

Gripa

16 17

Acutizarea bolilor cronice ale aparatului respirator Ulcerul gastric şi duodenal

18

Gastrita şi duodenita

19

Bolile ficatului, vezicii biliare şi pancreasului Bolile aparatului uro-genital

20 21 22 23

Afecţiuni inflamatorii ale organelor genitale ale femeii Complicaţii de sarcină la naştere

25

Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat Alte boli inflamatorii, ale pielii şi ale ţesutului celular subcutanat Boli ale sistemului osteo-articular

26

Alte boli

24

3 8,5±0,07 p<0,001 1,2±0,02 p<0,001 1,5±0,05 p<0,001 2,8±0,05 p<0,001 1,3±0,02 p<0,001 1,1±0,02 p<0,001 3,0±0,03 p<0,001 2,4±0,04 p<0,001 2,1±0,02 p<0,001 2,5±0,03 p<0,001 11±0,01 p<0,001 1,2±0,42 p<0,001 8,0±0,08 p<0,001 8,4±0,09 p<0,001

4 10,0 1,45 1,82 3,38 1,59 1,3 3,54 2,83 2,48 2,9 1,3 1,41 9,45 9,9

5 64,2±0,7 p<0,001 30,7±0,5 p<0,001 12,2±0,2 p<0,001 48,1±0,8 p<0,001 42,8±0,8 p<0,001 12,1±0,1 p<0,001 80,0±0,9 p<0,001 39,2±0,6 p<0,001 20,8±0,2 p<0,001 57,4±0,8 p<0,001 8,7±0,08 p<0,001 8,8±0,09 p<0,001 243±2,5 p<0,001 61±0,87 p<0,001

6 4,34 2,07 0,84 3,32 2,9 0,83 5,4 2,65 1,4 3,9 0,6 0,6 16,4 4,1

7 7,6±0,29 p<0,001 24,9±0,6 p<0,001 7,9±0,43 p<0,001 16,8±0,2 p<0,001 32,9±0,2 p<0,001 11,7±0,34 p<0,001 26,7±0,86 p<0,001 16,2±0,5 p<0,001 9,9±0,34 p<0,001 22,8±0,63 p<0,001 7,8±0,04 p<0,001 7,4±0,12 p<0,001 30,4±0,64 p<0,001 7,3±0,07 p<0,001

145

Continuare 1 27 28

2 Leziuni traumatice şi otrăviri legate cu lucrul Lezuni traumatice şi otrăviri în drum

29

Leziuni traumatice şi otrăviri în condiţii casnice

01

Bolile infecţioase intestinale

03

Tulburări mintale

04

Bolile sistemului nervos periferic

05

Bolile ochiului şi ale anexelor lui

06

10

Bolile urechii şi ale apofizei mastoidiene Reumatismul artificial acut şi cardiopatii Boala hipertensivă, boala ischemică a inimii, afecţiuni vasculare Boala ischemică a inimii şi alte boli fără hipertensiuni Bolile arterelor, arteriolelor şi venelor

11

Faringita acită şi angina(amigdalita)

12

Alte infecţii acute ale căilor respiratorii

07 08 09

3 4 1,1±0,01 1,34 p<0,001 1,8±0,01 1,7 p<0,001 2,8±0,01 3,3 p<0,001 Serviciul de informaţie 1,1±0,02 1,32 p<0,001 4,8±0,04 5,48 p<0,001 3,0±0,05 3,36 p<0,001 1,3±0,02 1,5 p<0,001 4,0±0,12 4,49 p<0,001 1,2±0,04 1,34 p<0,001 5,8±0,05 6,57 p<0,001 2,0±0,03 2,24 p<0,001 1,3±0,02 1,46 p<0,001 5,6±0,09 6,29 p<0,001 9,3±0,06 10,4 p<0,001

5 14,6±0,1 p<0,001 23,8±0,4 p<0,001 40,1±0,2 p<0,001

6 0,9

20,6±0,2 p<0,001 63,4±0,9 p<0,001 54,6±0,9 p<0,001 21,8±0,4 p<0,001 44,1±1,3 p<0,001 19,8±0,3 p<0,001 78,6±0,8 p>0,05 49,3±1,0 p<0,001 30,7±0,5 p<0,001 117±2,4 p>0,05 232±2,0 p>0,05

1,3

1,6 2,7

4,0 3,44 1,37 2,78 1,25 4,95 3,1 1,93 7,4 14,2

7 12,6±0,29 p<0,001 16,7±0,57 p<0,001 14,6±0,49 p<0,001 17,5±0,13 p<0,001 13,1±0,13 p<0,001 18,2±0,11 p<0,001 16,2±0,08 p<0,001 10,8±0,26 p<0,001 16,0±0,08 p<0,001 13,4±0,11 p<0,001 23,8±0,13 p<0,001 24,0±0,32 p<0,001 20,3±0,14 p<0,001 24,6±0,53 p<0,001

146

Continuare 1 13 14

2 Alte infecţii acute ale căilor respiratorii superioare Pneumonia

15

Gripa

16 17

Acutizarea bolilor cronice ale aparatului respirator Ulcerul gastric şi duodenal

18

Gastrita şi duodenita

19

Bolile ficatului,vezicii biliare şi pancreasului Bolile aparatului uro-genital

20 21 22 23 24 25 26 27

Afecţiuni inflamatorii ale organelor genitale ale femeii Complicaţii de sarcină la naştere Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat Alte boli inflamatorii, ale pielii şi ţesutului celular subcutanat Bolile sistemului osteo-articular Alte boli Leziuni traumatice şi otrăviri legate cu lucrul

3 6,6±0,04 p<0,001 2,2±0,03 p<0,001 1,2±0,01 p<0,001 2,6±0,02 p<0,001 1,2±0,01 p<0,001 1,4±0,02 p<0,001 2,9±0,02 p<0,001 2,8±0,05 p<0,001 2,6±0,02 p<0,001 2,7±0,04 p<0,001 1,1±0,07 p<0,001 1,3±0,02 p<0,001 7,5±0,04 7,0±0,04 p<0,001 1,1±0,01 p<0,001

4 7,4 2,24 1,34 2,96 1,39 1,61 3,32 3,14 2,91 3,03 1,25 1,5 8,41 7,85 1,3

5 70,6±0,8 p>0,05 50,2±0,8 p<0,001 12,5±0,1 p<0,001 44,5±0,4 p<0,001 43,2±0,9 p<0,001 17,4±0,2 p<0,001 81,0±0,94 p>0,05 48,4±1,0 p>0,05 32,2±0,3 p<0,001 53,3±1,3 p>0,05 9,3±0,3 p<0,001 11,0±0,23 p<0,001 249±2,9 54,6±0,3 p>0,05 16,9±0,2 p<0,001

6 4,45 3,16 0,79 2,8 2,72 1,09 5,1 3,0 2,0 3,36 0,58 0,69 14,7 3,44 1,06

7 10,7±0,13 p<0,001 25,1±0,26 p<0,001 10,4±0,2 p<0,001 17,1±0,18 p<0,001 34,8±0,15 p<0,001 12,1±0,22 p<0,001 27,3±0,19 p<0,001 17,2±0,24 p<0,001 12,9±0,12 p<0,001 23,4±0,13 p<0,001 8,3±0,1 p<0,001 8,2±0,058 P<0,001 33,1±0,88 7,8±0,25 p<0,001 14,6±0,72 p<0,001

147

Continuare 1 28 29

2 Lezuni traumatice şi otrăviri în drum Leziuni traumatice şi otrăviri în condiţii casnice

01

Bolile infecţioase intestinale

03

Tulburări mintale

04

Bolile sistemului nervos periferic

05

Bolile ochiului şi ale anexelor lui

06

Bolile urechii şi ale apofizei mastoidiene

07

10

Reumatismul artificial acut şi cardiopatii Boala hipertensivă, boala ischemică a inimii, afecţiuni vasculare Boala ischemică a inimii şi alte boli fără hipertensiuni Bolile arterelor,arteriolelor şi venelor

11

Faringita acită şi angina(amigdalita)

12

Alte infecţii acute ale căilor respiratorii

13

Alte infecţii acute ale căilor respiratorii superioare

08 09

3 1,2±0,05 p<0,001 4,0±0,03 p<0,001 Lotul martor 1,14±0,09 p<0,001 1,2±0,06 p<0,001 1,3±0,02 p<0,001 1,2±0,01 p<0,001 1,1±0,02 p<0,001 1,2±0,01 p<0,001 1,3±0,02 p<0,001 1,1±0,01 p<0,001 1,2±0,01 p<0,001 2,3±0,02 p<0,001 2,7±0,04 p<0,001 2,7±0,02 p<0,001

4 1,39 4,48 2,27 2,5 2,58 2,4 2,38 2,4 2,58 2,35 2,4 4,58 5,37 5,37

5 22,8±0,4 p<0,001 62,1±0,5 p>0,05

6 1,43

17,0±0,1 p<0,001 12,9±0,1 p<0,001 21,3±0,3 p<0,001 18,4±0,2 p<0,001 12,3±0,1 p<0,001 17,2±0,2 p<0,001 16,5±0,2 p<0,001 25,6±0,2 p<0,001 25,4±0,3 p<0,001 35,4±0,3 p>0,05 61,6±0,9 p>0,05 22,1±0,2 p<0,001

2,13

3,9

1,62 2,67 2,31 1,54 2,16 2,07 3,22 3,19 4.45 7.84 2.77

7 17,4±0,48 p<0,001 15,5±0,13 p<0,001 15,9±0,15 p<0,001 10,3±0,24 p<0,001 17,6±0,27 p<0,001 15,9±0,24 p<0,001 10,5±0,25 p<0,001 14,3±0,38 p<0,001 12,6±0,42 p<0,001 23,4±0,38 p<0,001 22,8±0,4 p<0,001 16,2±0,27 p<0,001 22,8±0,37 p<0,001 8,2±0,24 P<0,001

148

Continuare 1 14

Pneumonia

15

Gripa

16 17

Acutizarea bolilor cronice ale aparatului respirator Ulcerul gastric şi duodenal

18

Gastrita şi duodenita

19

Bolile ficatului, vezicii biliare şi pancreasului Bolile aparatului uro-genital

20 21 22 23

2

Afecţiuni inflamatorii ale organelor genitale ale femeii Complicaţii de sarcină la naştere

25

Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat Alte boli inflamatorii, ale pielii şi ţesutului celular subcutanat Bolile sistemului osteo-articular

26

Alte boli

27

Leziuni traumatice şi otrăviri legate cu lucrul

24

3 1,2±0,01 p<0,001 1,2±0,01 p<0,001 2,4±0,02 p<0,001 2,3±0,02 p<0,001 1,7±0,03 p<0,001 2,4±0,02 p<0,001 2,3±0,02 p<0,001 2,3±0,02 p<0,001 2,5±0,02 p<0,001 1,0±0,06 p<0,001 1,4±0,02 p<0,001 2,5±0,02 p<0,001 2,6±0,03 p<0,001 1,1±0,01 p<0,001

4 2,4 2,5 4,78 4,58 3,38 4,78 4,58 4,58 4,98 2,1 2,78 4,98 5,17 2,27

5 26,2±0,3 p>0,05 10,3±0,1 p<0,001 36,6±0,4 p>0,05 70,8±0,8 p>0,05 17,9±0,3 p<0,001 56,9±0,6 p>0,05 32,3±0,2 p>0,05 23,3±0,2 p>0,05 50,9±0,8 p>0,05 8,4±0,05 P<0,001 10,3±0,1 p<0,001 68,2±0,7 p>0,05 21,4±0,3 p>0,05 13,5±0,1 p<0,001

6 3,29 1,29 4,6 8,9 2,25 7,18 4,06 2,93 6,4 1,05 1,29 8,57 2,69 1,69

7 23,5±0,34 p>0,05 8,2±0,2 p<0,001 16,0±0,26 p<0,001 31,1±0,3 p>0,05 11,2±0,24 p<0,001 23,8±0,37 p>0,05 14,9±0,27 p<0,001 10,6±0,2 p<0,001 21,7±0,41 p<0,001 7,9±0,24 P<0,001 7,3±0,13 P<0,001 26,9±0,27 p>0,05 7,6±0,19 p>0,05 11,7±0,23 p<0,001

149

Continuare 1 28

2 Lezuni traumatice şi otrăviri în drum

29

Leziuni traumatice şi otrăviri în condiţii casnice

3 2,0±0,05 p<0,001 2,5±0,02 p<0,001

4 3,98 4,98

5 29,6±0,8 p>0,05 32,8±0,4 p>0,05

6 3,72 4,12

7 14,8±0,25 p<0,001 13,6±0,24 p<0,001

150

Anexa 7

Repartizarea angajaţilor din telecomunicaţii după frecvenţa îmbolnăvirilor cu ITM Centrul de calcul

Serviciul de informaţie

Lotul martor

Nr. de

O

de

de

de

de

de

de

de

de

2002

100

40

21

19

–

4

16

100

36

19

14

9

3

19

51

15

10

8

6

3

9

2003

100

42

20

25

–

–

13

100

38

14

18

6

3

21

52

18

11

10

5

2

6

2004

100

46

16

24

2

–

12

100

36

12

17

8

4

23

49

16

8

9

5

3

8

2005

100

28

28

24

5

–

15

100

28

30

12

3

9

18

50

13

14

8

4

2

9

de Nr. de O de de de de de Nr. de O 6 ori 6 Anul persoane dată 2 3 4 5 persoane dată 2 3 4 5 persoane dată şi ori şi bolnave ori ori ori ori mai bolnave ori ori ori ori mai bolnave multe multe 100 76 10 4 – 4 6 100 39 21 13 9 5 13 48 16 2001

de 6 2 3 4 5 ori şi ori ori ori ori mai multe 9 6 4 3 10