2_matematica.pdf

Matematica este muzica raţiunii. James J. Sylvester

DATA: 27 aprilie 2011 CLASA: a IV-a ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe DISCIPLINA: Matematică

ÎNVĂŢĂTOARE:

Marian Gabriela

Unitatea de învăţare: Măsurare şi măsură Conţinutul: Unităţi de măsurat lungimea. Metrul. Multipli şi submultipli Tipul lecţiei: consolidarea priceperilor şi deprinderilor Obiective-cadru/Obiective de referinţă: 2.6, 2.8, 2.9, 4.1, 4.3 Obiective operaţionale: A. Cognitive: Pe parcursul activităţii, elevii vor fi capabili: OC1 - să utilizeze instrumente şi unităţi de măsură standard şi nonstandard pentru lungime; OC2 - să efectueze oral şi în scris transformări în exerciţii şi probleme cu unităţi de măsură pentru lungime; OC3 - să rezolve corect probleme practice cu unităţi de măsură pentru lungime; OC4 - să aprecieze distanţe, verificând estimările făcute prin calcule. B. Afective: Elevii: OA1 - vor participa activ la desfăşurarea activităţii; OA2 - se vor bucura de multitudinea activităţilor practice realizate. C. Motrice: OM1 - să mânuiască corect ustensilele de lucru şi instrumentele de măsură puse la dispoziţie; OM2 - să-şi reprime tendinţa de efectuare a unor acţiuni inutile în timpul activităţii; OM3 - să se deplaseze în spaţiul clasei pentru a soluţiona sarcinile primite. Resurse A. Bibliografice: 1. oficiale • Programe şcolare pentru clasa a IV-a, Bucureşti, 2005. 2. pedagogice • Constantin Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice, Iaşi, Editura „Polirom“, 1998; • Dumitriu Ghe., Dumitriu C., Psihopedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.

3. • • •

metodico-didactice Lupu C., Săvulescu D., Lupu I., Aritmetică – Teorie. Probleme. Metode de rezolvare, Ed. „Egal“, Bacău, 2002; Cîrjan F., Begu C., Metodica predării-învăţării matematicii la ciclul primar, Ed. „Paralela 45“, Braşov, 2001; Săvulescu D., Lupu C. şi colaboratorii, Metodica predării-învăţării matematicii la ciclul primar, Ed. „Gheorghe Alexandru“, Craiova, 2006.

B. Metodologice: a. strategia didactică: algoritmică, deductivă; b. metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, activitatea independentă, jocul didactic, experimentul, concursul; c. forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe; d. mijloace didactice: planşe, auxiliare, caiete, instrumente de măsură pentru lungime, curiozităţi, fişe de lucru, fişe de experiment, videoproiector. C. Temporale: 50 de minute.

SCENARIUL DIDACTIC Nr. crt. 1.

Evenimentele instruirii Captarea atenţiei

Ob. op. OA1

(1 min.) 2.

Enunţarea obiectivelor

OA2

(2 min.) 3.

Actualizarea cunoştinţelor

OC2

(3 min.)

Activitatea propunătoarei Propun descoperirea multiplilor şi a submultiplilor metrului în cadrul jocului didactic Încurcături printre unităţile de măsură! Comunic, într-un limbaj accesibil, conţinutul învăţării şi performanţele aşteptate de la ei. Precizez că noile cunoştinţe vor fi uşor însuşite, deoarece se bazează pe achiziţiile anterioare. Solicit atenţia elevilor prin efectuarea unor exerciţii de calcul mintal: a) Întrebări: • Cum cresc şi descresc unităţile de măsură? • Cum se realizează transformarea unităţilor de măsură? b) Transformări orale: 12 hm = _ m; 900 cm = _ m; 3 250 mm = _ cm;

4.

Prezentarea conţinutului noii învăţări (4 min.)

5.

Dirijarea învăţării

OC1 OC3

39 dam = _ m; 5 700 dam = _ km; 7 km = _ m.

c) Probleme: ¾ Dacă de la Bucureşti la Piteşti sunt 110 km, iar de la Piteşti la Câmpulung sunt 56 km, câţi kilometri sunt de la Bucureşti la Câmpulung? ¾ Modelul unui ştergar are 2 dm. Câţi metri va măsura un ştergar, ştiind că este format din 20 de modele? Prezint elevilor fişa de lucru. Le dau sarcina de a rezolva în perechi ex. 1 şi individual ex. 2 şi prob. 3.

OA1 OM1 Îndrum elevii să rezolve exerciţiile şi problemele de pe fişe:

Resurse

Evaluare

jocul didactic activitate frontală

observarea sistematică

conversaţia

observarea sistematică

exerciţiul problematizarea conversaţia

observarea sistematică analiza răspunsurilor

caiete activitate frontală şi individuală

observaţia conversaţia problematizarea fişe de lucru activitate individuală şi în perechi conversaţia

observarea sistematică verificarea orală

(15 min.)

1. Transformaţi în unităţile de măsură indicate: a. 130 hm = ? km = ? dam 740 m = ? dm = ? cm

OC2 OC3

b. 800 mm şi 90 cm = ? cm = ? dm 40 km şi 7 hm = ? m = ? dam c. 39 000 dm = ? m = ? dam = ? hm = ? cm 6 700 hm = ? m = ? km = ? dam = ? dm

explicaţia exerciţiul

observarea sistematică

problematizarea

tabla

2. Rezolvaţi exerciţiile: OA2 OM2

a. 10 000 hm + 2 450 km = ? km 19 674 dm – 50 600 mm = ? dm 7 458 m x 40 = ? dam 522 cm : 9 = ? mm b.

56 m + 8 km + 70 dm – 42 hm = ? m 74 000 mm + 74 m – 400 dm – 65 m = dm

caiete de clasă probă scrisă activitate frontală şi individuală

3. Dacă perimetrul unui pătrat este de 760 km, câţi hectometri va avea latura sa? 4. Un biciclist are de parcurs 376 km. În prima zi parcurge cu 13 km mai puţin decât în a doua zi, iar în a treia zi cu 26 km mai mult decât în a doua zi. Câţi kilometri a parcurs biciclistul în fiecare zi? 6.

Obţinerea performanţei (8 min.)

OC1

Formez grupe de câte 4 elevi, care vor avea de realizat un experiment şi de completat fişele.

OA2 OM1

7.

Feedbackul (3 min.)

OC4 OA1 OM1

Cer elevilor să răspundă la întrebările jocului logico-matematic: Află distanţele!

conversaţia experimentul exerciţiul fişe activitate pe grupe instrumente de măsură conversaţia explicaţia jocul didactic activitate pe echipe

observarea sistematică probă scrisă

observarea sistematică verificare orală

8.

Evaluarea achiziţiilor (10 min.)

9.

Retenţia (1 min.)

10.

Transferul (3 min.)

OC2 OA1 OM2 OC4 OA1

Indic elevilor rezolvarea sarcinilor din fişa de evaluare. Apreciez verbal modul în care elevii s-au implicat în desfăşurarea activităţii.

Propun elevilor jocul didactic: Studiază harta!

Solicit elevii să precizeze importanţa studierii unităţilor de măsură pentru lungime. Comunic tema pentru acasă.

conversaţia explicaţia exerciţiul fişe de evaluare activitate independentă conversaţia activitate frontală jocul didactic conversaţia

observarea sistematică probă scrisă observarea sistematică verificare orală

Joc: Încurcături printre unităţile de măsură! Descoperă multiplii şi submultiplii metrului. Colorează în tabelul de mai jos metrul cu roşu, multiplii lui cu galben, iar submultiplii cu albastru.

A M E R R U M I O O C H C E

F E N T R I E U M R D E D R

M I L I M E T R U L E C U T

G O P R D S R I I L F T G Z

R J K I L O U L I T K O R U

S N E D D W L K I L I M A I

S R E W E D S A X Y M E M K

M R S D C T D W K I F T I I

C E N T I M E T R U L R L L

D E C A M E T R U L L U I O

I R F D E K L O P I Z L L M

L T E S T F Z H G F F A I E

I L I T R U L R R D F E T T

F Z R E U S D F G D D G R R

R E R T L N B V C X X R U U

E A S D F G H J K L O H L L

C E N T I L I T R U L I E R

FIŞĂ DE LUCRU 1. Problemă cu conţinut practic:

Măsoară creionul tău şi al colegului în centimetri, apoi în milimetri. Care dintre ele este mai mare şi cu cât? Completează apoi tabelul şi colorează rubrica creionului mai mare: Lungimea

creionul meu

creionul colegului

diferenţa

centimetri milimetri 2. Transformaţi:

5 dm şi 10 cm = ………….. dm = ……………. cm 180 km şi 40 hm = …………. km = ……………. m 51 dam şi 2 m = ………….... m = ……………. dm 11 km şi 10 dam =………… dam = …………..... hm 3. Andreea are de parcurs până la şcoală jumătate de kilometru şi încă 400 m, iar Raluca are de parcurs cu 200 m mai puţin decât 1 km. Cine stă mai aproape de şcoală şi cu cât?

FIŞĂ DE EXPERIMENT

GRUPUL DE EXPERŢI NR. 1

Determinaţi lungimea cărţii de matematică folosind ca instrument de măsură mai întâi radiera şi apoi rigla.

Ce experimentăm?

Cu ce materiale?

Ce rezultate am obţinut?

Ce am observat?

FIŞĂ DE EXPERIMENT

GRUPUL DE EXPERŢI NR. 2 Determinaţi lungimea cărţii de matematică folosind ca instrument de măsură creionul şi apoi metrul de croitorie.

Ce experimentăm?

Cu ce materiale?

Ce rezultate am obţinut?

Ce am observat?

FIŞĂ DE EXPERIMENT GRUPUL DE EXPERŢI NR. 3 Determinaţi lungimea cărţii de matematică folosind ca instrument de măsură palma şi apoi metrul de tâmplărie.

Ce experimentăm?

Cu ce materiale?

Ce rezultate am obţinut?

Ce am observat?

FIŞĂ DE EVALUARE 1. Alegeţi varianta corectă: ƒ Distanţa dintre două localităţi se măsoară în: a. centimetri;

b. metri;

c. decametri;

d. kilometri.

ƒ Unitatea de măsură de 100 de ori mai mică decât metrul este: a. milimetrul;

b. centimetrul;

c. decimetrul;

d. hectometrul.

ƒ Lungimea unui gard se măsoară cu ajutorul următorului instrument: a. rigla;

b. metrul de croitorie;

c. metrul de tâmplărie; d. prăjina.

2. Găsiţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

… … … … … …

Înălţimea unui munte se măsoară în centimetri. Grosimea unei cărţi se poate măsura în milimetri. Decimetrul este unitatea de măsură mai mare de 10 ori decât metrul. Pentru a transforma o unitate de măsură mai mică în una mai mare se foloseşte operaţia de înmulţire. Pentru a măsura o bucată de pânză folosim ruleta. Înălţimea băncii se poate măsura cu ajutorul riglei.

3. Calculaţi: 17 hm + 10 hm = …….. dam

80 dm – 500 cm = ……… m

25 m x 3 = ………… cm

Exerciţiu-joc:

AFLĂ DISTANŢELE! Observă cu atenţie imaginea, apoi răspunde la următoarele întrebări:

1) Câţi metri va parcurge Vlad de la parc până la şcoală? 2) Câţi kilometri va parcurge Vlad de la el de acasă până la Mihai acasă? 3) Aflaţi această distanţă în metri. 4) Câţi metri va parcurge Mihai de la el de acasă până în parc? 5) Câţi metri va parcurge fiecare dintre cei doi elevi dacă vor să se întâlnească la jumătatea drumului?

Exerciţiu-joc: STUDIAZĂ HARTA!

Studiază cu atenţie harta şi răspunde la cele trei întrebări:

Întrebări: 1) Care este cel mai scurt drum dintre Turnu Măgurele şi Roşiorii de Vede? (marcaţi-l cu roşu)

2) Care este cel mai scurt drum dintre Roşiorii de Vede şi Lunca? (marcaţi-l cu albastru)

3) Care este cel mai scurt drum dintre Drăgăneşti-Olt şi Alexandria? (marcaţi-l cu verde)