15-16

98

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

LECÞIA 15

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a admira a ajuta a anunþa a aºtepta a cãuta a chema a crede

a cumpãra a întâlni a întâmpina a lãuda a observa a recunoaºte a vinde

afacere domeniu întâlnire înþelegere om

câteva câþiva orice oricine pe cine pe cineva

calm important altfel aºa reciproc

II.

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent

III.

INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate

IV.

TEXT-SINTEZÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 15 I.

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

99

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din dreapta. Eu admir Tu observi

biletele tabloul

El cautã Noi cumpãrãm

dicþionarul casa

2. Restabiliþi propoziþiile. eu, peisajul, admir, munþi, din.

observi, cineva, pe, tu.

ascultaþi, pe, dvs., ºi, oricine, orice.

Dicþionar de contexte minime Afacere convenabilã Preþ convenabil

Om de afaceri Întâlnire de afaceri

A aºtepta pe cineva A cãuta ceva

Modificãm 3. Puneþi verbele din paranteze la prezent. Eu (a admira) tabloul de pe perete. Tu (a observa) cartea de pe masã. Ea (a lãuda) spectacolul de la teatrul „M. Eminescu”. Voi (a cãuta) un coleg de grupã. Ei (a invita) o colegã de facultate.

Alcãtuim 4. Completaþi dialogul. – Ce faci aici? – Ascult ........

– ªtii cã azi la teatru este un spectacol bun? – Da, .......................

– Mergi la spectacol? – Da, ....................

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – –

Tu mã asculþi atent? Da, eu te ascult cu mare atenþie. Mã înþelegi? Te înþeleg. Dar pe el îl înþelegi? Da, îl înþeleg foarte bine.

– – – –

Tu ne aºtepþi acolo? Da, eu vã aºtept acolo. Dar pe ele le aºtepþi? Nu, pe ele nu le aºtept.

Limba – mijloc de integrare socialã

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

100

LECÞIA 15

Pronumele personale în acuzativ (forma neaccentuatã). Folosirea formelor neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ Cine? mã te îl o ne vã îi le

El, ea

eu tu el ea noi voi ei ele

cautã

Pe cine? mã te îl o ne vã îi le

Aplicãm 5. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale. mã

ne

te El ... aºteaptã (pe cine?)

îl

îl

mã

Tu ... ajuþi (pe cine?)

vã ne

îi

o le

le

6. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi. în staþie Pe cine?

El aºteaptã

lângã Banca Naþionalã

unde? în clãdire

7. Completaþi propoziþiile cu formele pronumelor personale neaccentuate. Eu ... vãd. Tu ... rogi. Ea ... înþelege. Noi ... aplaudãm. Voi ... auziþi. Ei ... invitã. Prietenul ... admirã. Mama ... ajutã. Profesorul ... anunþã. Colegii noºtri ... întâmpinã. Soþul meu ... întâmpinã în staþie. 8. Înlocuiþi substantivele cu formele pronumelor personale neaccentuate. Model:

Eu (Ana) întâlnesc lângã cafenea Eu o întâlnesc lângã cafenea.

Noi (Ana, Vladimir) ... întâmpinãm în staþie. El (Ana) ... ajutã la bucãtãrie. Tu (Dan) ... chemi la masa dvs. Ea nu (Vladimir) ... recunoaºte. Voi (coleg) ... pregãtiþi pentru o întâlnire cu directorul. Limba – mijloc de integrare socialã

o

îi

LECÞIA 15

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

101

Observãm – – – – –

Te cautã un bãrbat la telefon. Pe mine? Da, pe tine tine. Pe tine te aºteaptã prietenii în staþie? Da, pe mine mã aºteaptã.

– ªi pe el îl aºteaptã? – Da, ºi pe el îl aºteaptã.

Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ.

pe cine ?

pe mine pe tine pe el pe ea pe noi pe voi pe ei pe ele

mã te îl o ne vã îi le

+ verb (prezent)

Aplicãm 9. Deschideþi parantezele ºi completaþi propoziþiile. Model: El mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nr nr.. 74. El mã întreabã pe mine unde este apartamentul nr nr.. 74. Eu îl (a chema).. ...... la telefon. Tu o (a invita) .. ....... la cafenea. Ea îl (a asculta) .. ....... atent. Noi îi (a verifica) .. ...... la lecþii. Dvs. mã (a angaja) .. ....... la serviciu? Voi ne (a lua) .. ....... la mare? 10. Urmaþi modelul. Te cheamã Maria? – – – – –

Da, pe mine mã cheamã Maria.

Te ajutã pãrinþii? Da,.............................................................. Îl cautã colegul? Da, ............................................................. Te crede pe cuvânt. Da,…………………………………………… Îi anunþaþi despre examen? Da,………………………………… Le admirã bãieþii? Da,..............................................................

11. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi. Model:

Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.

a aºtepta, a crede, a chema, a cãuta, a întâlni, a lãuda. Model:

Cumperi ceva? Cumpãr o pâine pâine.

a primi, a citi, a gãsi, a auzi, a aduce, a scrie. Model: Cum este afacerea? Afacerea este bunã. înþelegere, întâlnire, om, propunere, informaþie. 12. Citiþi dialogul ºi subliniaþi pronumele personale. – Bunã ziua. – Bunã ziua. Limba – mijloc de integrare socialã

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

102

LECÞIA 15

– Spuneþi, vã rog, unde este strada Ion Creangã? – La Buiucani. Ce vã intereseazã? – Mã intereseazã magazinul „Cristina”. – Da, este pe strada Ion Creangã. Puteþi merge cu troleibuzul nr. 22 pânã la cinematograful „Flacãra”. Acolo gãsiþi magazinul care vã intereseazã.

Observãm – – – –

O cãutaþi pe Elena? N-o caut pe Elena, îl caut pe Dan. Nu este. Îl aºteptaþi? Nu-l aºtept aºtept, e târziu.

Verbe la forma negativã în construcþii cu pronumele personale în acuzativ Nu + mã = nu mã vede Nu + te = nu te vede Nu + îl = nu-l vede Nu + o = n-o vede

Nu + vã = nu vã vede Nu + ne = nu ne vede Nu + îi = nu-i vede Nu + le = nu le vede

Aplicãm 13. Daþi rãspunsuri negative. Îl crezi totdeauna? Îi întâmpini pe peron? Îl lauzi pe Ion? Mã aºteptaþi zece minute? Le vedeþi de aici?

El o recunoaºte?

14. Continuaþi dialogurile. a – Este cineva aici? – Da, vã ascult. Doriþi ceva? – Am nevoie de Ana. – Ea vorbeºte cu cineva la telefon. – Cu cine? – .................................... c – Putem lua orice carte? – Da, puteþi lua orice carte. – Din orice domeniu? – ................................ e – Oricine ºtie informaþia aceasta? – Nu, .............................................

b – Aveþi nevoie de ceva? – Pot cumpãra pâine? – Da, câte pâini doriþi? – ..................................

d – Cumpãraþi orice marfã? – Nu, noi nu cumpãrãm ................................

f – Doriþi câteva cãrþi? – Da, doresc douã cãrþi. – .................................................

g – – – –

Unde sunt colegii voºtri? Câþiva sunt la Chiºinãu, iar câþiva sunt la Bucureºti. Câþi sunt la Bucureºti? ...........................................................................

Limba – mijloc de integrare socialã

Cineva persoanã Ceva lucru

Oricine Orice

Câþiva + substantiv masculin Câteva + substantiv feminin

LECÞIA 15

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

103

15. Citiþi dialogul pe roluri. – – – – – – – – –

Salut, Dan! Salut Ana. Tu eºti? Da, eu sunt. Ce mai faci? Mulþumesc, bine. Unde locuieºti? Stau în Chiºinãu. ªi ce faci aici? Am o întâlnire de afaceri. Cu cine?

– Cu o persoanã importantã. – ªi eu caut o persoanã. – E o întâlnire? – Da, am o întâlnire. – O clipã... Tu ai întâlnire la ora 9.45? ªi eu am o întâlnire de afaceri cu o doamnã pe care nu o cunosc ºi care nu mã cunoaºte. – Cum o cheamã? – Ana Grigorescu. – Pe mine mã cheamã Ana ºi eu sunt Grigorescu. E numele meu dupã soþ.

16. Întrebaþi pe colegul / colega dvs. Cum vã cheamã? Mã cheamã .............................. Cum te cheamã? .................................................. Cum îl cheamã pe soþul dvs.? Pe soþul meu îl cheamã ............. Cum o cheamã pe soþia dvs.? Pe soþia mea o cheamã ............. Cum o cheamã pe fiica dvs.? .................................................. Cum îl cheamã pe feciorul dvs.? .................................................. 17. Citiþi textul. Este ora 9.45. Lângã Banca Naþionalã stã un bãrbat înalt într-un costum negru. Are în mânã ziarul “Capitala”. Priveºte la ceas. Aºteaptã pe cineva. Spre el vine o doamnã, dar el nu o observã. 18. Continuaþi textul.

III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã o persoanã are sau nu are dreptate Structuri Tu ai dreptate. El are dreptate. Dvs. aveþi dreptate.

Tu n-ai dreptate. El n-are dreptate. Dvs. n-aveþi dreptate.

El are dreptate? Da, el are dreptate. Crezi ca ea are dreptate? Da, ea are dreptate. Eu am dreptate când spun cã... Da, tu ai dreptate.

Nu vorbim aici, nu e bine.

Ai dreptate. Mergem la cafenea ºi vorbim.

Utilizãm 19. Rãspundeþi la întrebãri. ªeful întotdeauna are dreptate? Cine are dreptate în familie: soþul sau soþia? Cine are dreptate: profesorul sau elevul? Limba – mijloc de integrare socialã

104

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

LECÞIA 15

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ O întâlnire de afaceri Ana Grigorescu este un specialist bun. Acum ea este o femeie de afaceri. Ea are o librãrie pe strada Alba-Iulia. Ea cumpãrã cãrþi, manuale la un preþ convenabil ºi le vinde în Chiºinãu. În librãrie sunt multe cãrþi necesare din multe domenii: istorie, economie, culturã, politicã. Dan Vasilescu este de asemenea din Moldova, dar are o afacere în România. El lucreazã la o firmã care vinde cãrþi. Acum el este în Chiºinãu. Este ora 9.45. El are o întâlnire cu o doamnã pe care n-o cunoaºte. Observã cã spre el vine o doamnã. Este colega lui de ºcoalã. E Ana Grigorescu, care vine la aceastã întâlnire de afaceri. Acum ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã. 20. Rãspundeþi la întrebãri. Ce este Ana Grigorescu? Unde e librãria? Unde vinde doamna Grigorescu cãrþi? Ce fel de cãrþi sunt în librãrie? Cine este Dan Vasilescu? De unde este el? De unde este ea? El o cunoaºte pe Ana? 21. Lucraþi în perechi. Ce întrebãri mai puteþi formula în baza textului? 22. Discutaþi despre afacerea dvs. sau a prietenilor dvs. Învãþãm un proverb Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Dan are o întâlnire de afaceri. Aºtept pe cineva. Ascult orice informaþie. Admir peisajul. Ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã. Aveþi dreptate. Nu aveþi dreptate. Aveþi dreptate când spuneþi cã ...

Eu îl ascult atent. Tu o aºtepþi? Noi vã aºteptãm lângã teatru. El o întâlneºte lângã cafenea. Îi anunþaþi când veniþi? Nu-l cunoaºteþi? N-o cunoaºteþi?

Limba – mijloc de integrare socialã

Cum vã cheamã? Mã cheamã Ana. Cum îl cheamã pe bãiatul dvs.? Pe bãiatul meu îl cheamã Petru. Cum o cheamã pe fatã? Pe ea o cheamã Lina.

RECAPITULARE

105

RECAPITULARE (lecþiile 11–15) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a: A apãrea apar apari apare apãrem apãreþi apar

A bea beau bei bea bem beþi beau

A cãdea cad cazi cade cãdem cãdeþi cad

A dispãrea dispar dispari dispare dispãrem dispãreþi dispar

A vedea vãd vezi vede vedem vedeþi vãd

A merge merg mergi merge mergem mergeþi merg

A spune spun spui spune spunem spuneþi spun

Construcþiia a putea + infinitivul verbului: eu pot cânta tu poþi vedea el, ea poate semna

noi putem lucra voi puteþi pleca ei, ele pot examina

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a: A face fac faci face facem faceþi fac

A ajunge ajung ajungi ajunge ajungem ajungeþi ajung

A începe încep începi începe începem începeþi încep

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix: A dormi dorm dormi doarme dormim dormiþi dorm

A veni vin vii vine venim veniþi vin

A ºti ºtiu ºtii ºtie ºtim ºtiþi ºtiu

A auzi aud auzi aude auzim auziþi aud

A ieºi ies ieºi iese ieºim ieºiþi ies

A citi citesc citeºti citeºte citim citiþi citesc

A gãsi gãsesc gãseºti gãseºte gãsim gãsiþi gãsesc

A greºi greºesc greºeºti greºeºte greºim greºiþi greºesc

A primi primesc primeºti primeºte primim primiþi primesc

A rrãsfoi ãsfoi rãsfoiesc rãsfoieºti rãsfoieºte rãsfoim rãsfoiþi rãsfoiesc

ªi cu sufix:

Limba - mijloc de integrare socialã

106

RECAPITULARE Pronumele demonstrative de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea Numeralele cardinale 20 – 9000 Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent: Pe mine mã cheamã mama. Pe tine te aºteaptã prietenii. Pe el îl cheamã un coleg. Pe ea o cheamã sora.

Pe noi ne cheamã pãrinþii. Pe voi vã aºteaptã profesorul. Pe ei îi invitã partenerii. Pe ele le angajeazã directorul.

Prepoziþiile: în, din, dupã, de dupã, la, de la, lângã

Dumneavoastrã deja puteþi: Sã descrieþi o acþiune: Cursanþii învaþã bine. Dan lucreazã repede. Trenul merge încet. Bunicul vede bine. Sã indicaþi timpul unei acþiuni: Dimineaþa fac gimnasticã. Ziua sunt la serviciu. Seara merg la teatru. În fiecare zi cumpãr pâine. În fiecare an plecãm la Paris. Sã precizaþi vârsta cuiva: – Câþi ani ai? – Am 25 de ani.

– Câþi ani aveþi? – Am 40 de ani.

Sã exprimaþi durata unei acþiuni: Lucreazã mult / puþin. Citeºte toatã ziua. Ele totdeauna sunt împreunã. Sã spuneþi dacã cineva are sau nu are dreptate: Aveþi dreptate. Sunt de acord. N-aveþi dreptate. Cred cã greºiþi.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 569 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

107

CAUT UN PRIETEN

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a accepta a apãra a aprecia a certa a conduce a considera a contrazice a convinge a pãstra a preþui a stima a susþine

artã domiciliu drum experienþã prietenie relaþie sentiment stimã

adesea anual des deseori la nevoie lunar rar sincer singur zilnic uneori

adevãrat fals suficient trainic alãturi de aproape de în loc de

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cazul acuzativ al substantivului Prepoziþiile care cer cazul acuzativ

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ mijloc de integrare Limba socialã – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

108

I. ○ VOCABULAR ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Încercãm 1. Pronunþaþi corect cuvintele din coloana a doua. Scrieþi douã cuvinte la alegere. 2. Alegeþi adjectivele care se îmbinã cu cuvântul prieten: sincer, comod, modern, fals, elegant, bun, harnic, punctual, mediu, vechi, mic, scund 3. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. sentiment eveniment vizitã

zilnic convenabil frumos

afacere ºtire prieten

adevãrat întâmplãtor interesant

4. Citiþi propoziþiile ºi gãsiþi rãspunsul la întrebãri. Prietenul lui Colegul tãu Anatol

scrie, citeºte, noteazã convinge, contrazice, ceartã rãsfoieºte, rezervã, primeºte

Ce specialitate are prietenul lui? Cum este colegul tãu? Unde este Anatol?

5. Jocul didactic “Cinci cuvinte”. Unul numãrã pânã la cinci, altul numeºte cuvintele învãþate la lecþie. 6. Alegeþi imaginile care redau noþiunea de prietenie. Alcãtuiþi câte o propoziþie.

Dicþionar de contexte minime prieten adevãrat prietenie trainicã relaþie frumoasã prieten sincer

a apãra (a susþine) prietenul a cãuta un prieten a preþui o prietenie a pãstra un prieten

Modificãm 7. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele de mai jos. sincer, adevãrat, scump, punctual 8. Spuneþi cum este prietenul dvs. Model:

Prietenul meu este bun ºi sincer sincer..

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

109

9. Alcãtuiþi îmbinãri. sentiment relaþie prietenie

fals frumos adevãrat

lucru experienþã informaþie

scump bogat lunar

Alcãtuim 10. Alcãtuiþi cât mai multe propoziþii.

aceºtia

tale

meu

mele Prietenul Prietena

nostru

a fi

aceasta

mea acestea

acesta

11. Formulaþi întrebãri la propoziþiile alcãtuite.

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – –

Mergi des la teatru? Da. Cu cine mergi la teatru? Merg la teatru cu prietenul meu Alexandru. Spectatorii apreciazã spectacolul spectacolul? Da, spectatorii apreciazã mult spectacolul spectacolul. Preferi spectacolele bune? Da, este o mare fericire când vezi un spectacol bun.

Cazul acuzativ al substantivului Substantive inanimate Prietenul mãnâncã (ce?) bomboane. Colegul admirã (ce?) florile. Eu vãd (ce?) un munte. El vede (ce?) niºte copaci.

Substantive animate persoane necunoscute persoane cunoscute Caut (pe cine?) un prieten. O aºteptãm (pe cine) pe mama. Vãd (pe cine?) un profesor. Îl caut (pe cine) pe prietenul meu. Aºtept (pe cine?) pe un student. Îl vãd (pe cine) pe profesorul acesta. Întreb (pe cine?) pe colege. Le întreb (pe cine) pe colegele voastre. nume proprii Îl contrazic pe Radu. O stimez pe Rodica.

mijloc de integrare Limba socialã – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

110

Aplicãm 12. Construiþi modele asemãnãtoare cu verbele a apãra, a cãuta, a aºtepta, a întâmpina, a observa, a invita. îl vãd

pe un prieten pe prietenul meu pe un prieten vechi

pe cine?

13. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Model:

Pe cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti. Pe cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.

Pe cine admirã ele? (coleg) Pe cine cauþi tu? (frate) Pe cine conduce tata? (oaspeþi)

Pe cine ajutã bãiatul? (bãtrân) Pe cine ascultã funcþionarul? (ºeful) Pe cine întreabã profesorul? (elev)

Model: Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce admirã ele? (soarele) Ce cauþi tu? (caiet) Ce conduce tata? (troleibuz)

Ce aratã bãiatul? (album) Ce ascultã mama? (melodie) Ce întreabã profesorul? (temã)

14. Alcãtuiþi propoziþii asemãnãtoare. Le admir pe studentele acestea. Îl caut pe prietenul tãu. O apreciez pe colega Tamara. ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________

Îi conving pe studenþii mei. ______________

15. Restabiliþi propoziþiile. uneori, vãd, pe, îl, tãu, prietenul, librãrie, la frumoasã, prietenia

adevãrat, un prieten, accept, numai

Prepoziþiile care cer acuzativul pe la fãrã dupã cu de

O ascult pe mama. Mergi acasã la prietenul tãu. Este greu fãrã prieteni. Mama vine dupã copil. Ea vine acasã cu tata. Am nevoie de un prieten bun.

Pe cine o asculþi? La cine mergi acasã? Fãrã cine este greu? Dupã cine vine mama? Cu cine vine ea acasã? De cine ai nevoie?

16. Completaþi folosind antonimele bine / rãu, uºor / greu. Cu Cu Cu Cu

prieteni este____________ serviciu este____________ pãrinþi este_____________ familie este_____________

Fãrã Fãrã Fãrã Fãrã

prieteni este________ serviciu este________ pãrinþi este_________ familie este_________

17. Alcãtuiþi propoziþii potrivind cuvintele. Eu ascult Tu explici Voi învãþaþi Ele completeazã Ei semneazã Ea examineazã Limba – mijloc de integrare socialã

repede bine atent deseori

poezia angajarea agenda lecþia ambalajul problema

o relaþie, este,

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

111

18. Completaþi propoziþiile. Este bine_____________un prieten adevãrat. El vede numele lui_____________numele tãu. Mircea vine___________fratele sãu. ________un ziar, el ia o revistã. Casa este_____________universitate. _____________pãrinþi este întotdeauna bine.

alãturi de aproape de în loc de

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune Structuri Eu discut cu soþul meu. Tu vorbeºti cu prietenul tãu. Ele glumesc cu colegii mei. Voi mergeþi cu profesorul vostru în excursie.. El repetã tema cu fratele sãu. Ea dialogheazã cu sora ei. Ei examinezã planul cu specialistul nostru.

Utilizãm 19. Alegeþi varianta potrivitã Model:

Nu discut cu......., dar discut cu......... Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu.

Nu discut cu _________ Nu vorbesc cu ________ Nu glumesc cu ________

profesorul vânzãtorul inginerul

fratele prietenul bunica

20. Alcãtuiþi dialoguri similare. – – – – – – – – – –

Cum îl cheamã pe prietenul tãu? Pe prietenul meu îl cheamã Victor. Prietenul tãu este din Chiºinãu? Da, locuieºte la Botanica. El lucreazã la o firmã. Are o specialitate bunã. Ce este el? El este manager. Are un birou frumos. Cu cine merge des la serviciu prietenul tãu? El merge la serviciu cu soþia sa. Lucreazã împreunã cu ea? Da, lucreazã la firma “Constructorul”. Ei merg la serviciu cu automobilul.

Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni Structuri

Cât de des?

rar des

deseori uneori

zilnic lunar

anual periodic

mijloc de integrare Limba socialã – mijloc de integrare socialã

112

CAUT UN PRIETEN

LECÞIA 16

21. Subliniaþi cuvintele care exprimã periodicitatea unei acþiuni. Eu vorbesc rar cu pãrinþii mei. Managerul organizeazã ºedinþe lunar. Noi scriem zilnic în agendã. Elevii vin anual la muzeul de istorie. Îi întâlnesc uneori pe colegii mei la teatru. Merg des dupã cumpãrãturi la magazinul universal. El cautã deseori la librãrie cãrþi. 22. Rãspundeþi la întrebãri. Ce fac zilnic studenþii ºi elevii? Ce fac lunar ºefii firmelor ºi redactorii-ºefi ? Ce cautã deseori conducãtorii ºi managerii? Ce organizeazã anual actorii de teatru ºi de cinema?

a face lecþii a scrie un raport a cãuta specialiºti buni a organiza festivaluri

23. Formulaþi (lucrând în grup) câte 2 – 3 întrebãri la temele: La magazin; La medic; În excursie. 24. Povestiþi despre prietenul dvs.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Îl caut pe prietenul meu Consider cã prietenia adevãratã este o relaþie frumoasã. Apreciez mult sentimentul acesta fermecãtor. Eu cunosc bine ce este o prietenie curatã. Colegul meu de serviciu este un asemenea prieten. Este redactor la un ziar. Deseori am nevoie de ajutorul lui. El este un om bun la suflet. În seara aceasta mergem cu soþia la spectacolul “Îl caut pe prietenul meu”. Este un spectacol despre doi prieteni vechi. Prietenii sunt binevoitori, atenþi. Stima lor este reciprocã. Fiecare îl ajutã pe prietenul sãu. Ei sunt ºi parteneri de afaceri ºi înþeleg cã au nevoie de prietenia aceasta. Actorii sunt talentaþi, spectatorii apreciazã mult spectacolul. Ei îi aplaudã pe actori ºi pe regizor. 25. Selectaþi din text cuvintele care aratã : calitãþi

acþiuni

persoane

26. Formulaþi întrebãri la text pe baza îmbinãrilor: relaþie frumoasã ajutorul lui om bun la suflet prieteni vechi stimã reciprocã calitãþile lor

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 16

CAUT UN PRIETEN

113

Situaþii de comunicare Examinaþi imaginea. Alegeþi o persoanã care poate fi prietenul dvs. Comentaþi.

Raportaþi fiecare desen la cuvântul prieten.

Joc de rol Imaginaþi-vã cã aþi întâlnit un prieten vechi de ºcoalã. Improvizaþi un dialog. Învãþãm un proverb Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Alãturi de un prieten bun este bine. Eu discut cu soþul meu. Ei lucreazã cu un specialist bun. Nu discut cu tata, discut cu mama. Deseori merg la teatru cu prietenul meu. Vorbesc rar cu managerul. Vizitez anual Muzeul Naþional. Conducãtorul organizeazã lunar ºedinþe de lucru.

Vãd (ce?) copacul. Vãd (ce?) un copac. Vãd (pe cine) un student. Îl vãd (pe cine?) pe prietenul meu. Cu cine? Pe cine? Fãrã cine? De cine? La cine? Despre cine?

Merg cu prietenul. Întreb pe un prieten. Este trist fãrã prieteni. Am nevoie de prieteni. Merg la prietenul meu. Vorbesc despre profesorul nostru.

mijloc de integrare Limba socialã – mijloc de integrare socialã