139

Ó EFECTUL UNOR COMPUŞI FOLIARI ÎN OPTIMIZAREA AGROCHIMICĂ A SISTEMULUI SOL-PLANTĂ THE EFECT OF SEVERAL FOLIAR COMPOSITIONS IN THE AGROCHEMICAL OPTIMIZATION OF THE SOIL-PLANT SYSTEM. M.MUSTEA1, L. BIREESCU2, Liliana Rotaru1, Geanina Bireescu2, I. GAVRILUŢĂ2, Dana DANIELA2, Gh. BUDOI3, L. IRIMIA1. 1

U.Ş.A.M.V. Iaşi, 2I.C.B. Iaşi, 3U.Ş.A.M.V. Bucureşti

Foliar compounds correctly aplied contribute to decrease the rate of nutrients applied in soil, influence agrochemical optimization of soil-plant system, and exert simultaneous effects of protections the agro-ecosistems. In this paper we present the influence of some new foliar fertilizers products and contents of foliar pigments on wine varieties. Usiug this products on Chasselas dore variety on the cambic chernozem soil in Iassy vineyard has been obtained an increase of yield (28,5-35,5%), the weight of grapes (18,5-27,3%), and the contents of foliar pigments (19,2-43,7%).

În cadrul lucrărilor celui de-al 12-lea Congres Internaţional al Îngrăsămintelor, desfăşurat în anul 2001 la Beijing (China) s-a evidenţiat că utilizarea îngrăşămintelor în concordanţă cu fertilitatea solului şi cerinţele plantelor cultivate, reduce sau elimină complet efectele negative asupra mediului (Dorneanu A. şi colab., 2002). Optimizarea agrochimică a sistemului sol-plantă şi utilizarea unor produse nepoluante condiţionează şi determină caracterul de agricultură durabilă (Rusu M. şi colab., 2002; Borlan Z., 1988; Borlan Z. şi colab., 1995). Pentru obţinerea producţiei agricole, pe lângă îngrăşăminte chimice aplicate la sol, un rol important în echilibrarea nutriţiei plantelor îl are fertilizarea foliară utilizând produse complexe (Bireescu L. şi colab., 2002; Dorneanu A. şi colab., 1976, Franke W., 1967). MATERIAL ŞI METODĂ În perioada 2002-2003 la SDE Iaşi ferma V. Adamachi au fost testaţi 11 compuşi foliari noi la viţa de vie. S-a lucrat cu soiul Chasselas dore, altoit pe portaltoiul Kober 5 BB. Plantaţia a fost înfiinţată în anul 1985 pe un cernoziom cambic cu potenţial mediu de fertilitate, distanţele de plantare au fost de 2,2/1,2 m, butucii conduşi în formă de cordon bilateral semiînalt, cu tăierea în cepi de rod de 2-3 ochi. Experienţa a fost de tip monofactorial, în blocuri randomizate. Variantele experimentale au fost comparate cu un martor stropit cu apă. Produşii foliari s-au aplicat în patru reprize utilizând 10 l/ha (1.000 l soluţie / ha), primul tratament s-a aplicat după înflorit, iar următoarele la interval de două săptămâni. După tratamentul al doilea şi al patrulea s-a determinat conţinutul de pigmenţi foliari, iar la maturitatea deplină a strugurilor, producţia şi calitatea acesteia.

759

Ó

Variante

Tabelul nr. 1 Eficienţa productivă şi energetică a fertilizării foliare la viţa de vie (soiul chasselas dore) Eficienţa productivă (kg/ha) Eficienţa energetică (mcal/ha) prod. medie dif. % semn. output input mcal/ha dif. % semn. (kg/ha) (kg/ha)

V1 – Martor stropit cu apă V2 – Folibor – 1% V3 – Cupribor 1% V4 – Biomit Plusz – 1% V5 – Biopowder – 1% V6 – Folisof CS – 1% V7 – Folisof F 123 – 1% V8 – Folisof F 221 – 1% V9 - Folisof LPV – 1% V10 – Kristalon 13-40-13 -1% V11– Kristalon 13-18-18 - 1% V12– Kristalon 3-11-38 - 1%

11456 14984 14904 14767 14721 15328 15374 15477 15408 15477 15523 15443

3528 3448 3311 3265 3872 3918 4021 3952 4021 4067 3987

100 130,8 130,1 128,9 128,5 133,8 134,2 135,1 134,5 135,1 135,5 134,8

xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx

DL 5% - 1684 Kg/ha DL 1% - 2855 Kg/ha DL 0,1% -3208 Kg/ha

11800 15433 15351 15210 15163 15788 15835 15941 15870 15941 15989 15906

4720 6173 6140 6084 6065 6315 6334 6377 6348 6376 6395 6363

DL 5% - 1081 Mcal/ha DL 1% - 1953 Mcal/ha DL 0,1% - 2008 Mcal/ha

760

7080 9260 9211 9126 9098 9473 9501 9564 9522 9564 9594 9543

2180 2131 2046 2018 2393 2421 2484 2442 2484 2514 2463

100 130,8 130,1 128,9 128,5 133,8 134,2 135,1 134,5 135,1 135,5 134,8

xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx

Ó

Tabelul nr.2

Variante V1 – Martor stropit cu apă V2 – Folibor – 1%

Influenţa fertilizării foliare asupra fotosintezei la viţa de vie Total pigmenţi mg/ clorofila a clorofila b caroten 100 g dif. % s. pr. 0,711 0,353 0,156 1,220 100 0,959 0,441 0,203 1,603 0,383 131,4

V3 – Cupribor 1% 0,917 V4 – Biomit Plusz – 1% 0,873 V5 – Biopowder – 1% 0,845 V6 – Folisof CS – 1% 0,981 V7 – Folisof F 123 – 1% 0,993 V8 – Folisof F 221 – 1% 1,045 V9 - Folisof LPV – 1% 1,028 V10 - Kristalon 13-40-13-1% 1,064 V11– Kristalon 13-18-18-1% 1,058 V12– Kristalon 3-11-38 - 1% 1,044 DL 5% - 0,108 mg/100g s. pr.

0,423 0,201 1,541 0,415 0,195 1,483 0,418 0,191 1,454 0,451 0,211 1,643 0,455 0,207 1,655 0,459 0,221 1,725 0,468 0,213 1,709 0,461 0,224 1,749 0,467 0,228 1,753 0,472 0,217 1,733 DL 1% - 0,184 mg/100g s. pr.

761

semn xxx

0,321 126,3 xxx 0,263 121,6 xxx 0,234 119,2 xxx 0,423 134,7 xxx 0,435 135,6 xxx 0,505 141,4 xxx 0,489 140,1 xxx 0,529 143,4 xxx 0,533 143,7 xxx 0,513 142,1 xxx DL 0,1% - 0,210 mg/100g s. pr.

Ó

Tabelul nr.3 Influenţa fertilizării foliare asupra productivităţii şi calităţii producţiei de struguri Greutatea unui ciorchine aciditate Zahăr Variante totală (g/l) grame dif. % semn. (g/l H2SO4) V1 – Martor stropit cu apă 207 100 148 4,01 V2 – Folibor – 1% 248 41 120,1 xxx 146 3,85 V3 – Cupribor 1% 247 40 119,3 xxx 144 3,88 V4 – Biomit Plusz – 1% 245 38 118,5 xxx 147 3,93 V5 – Biopowder – 1% 246 39 118,7 xxx 146 3,95 V6 – Folisof CS – 1% 262 55 126,8 xxx 146 3,81 V7 – Folisof F 123 – 1% 264 57 127,3 xxx 145 3,81 V8 – Folisof F 221 – 1% 261 54 126,1 xxx 142 3,84 V9 - Folisof LPV – 1% 262 55 126,8 xxx 144 3,87 V10 – Kristalon 13-40-13 -1% 259 52 125,1 xxx 143 3,88 V11– Kristalon 13-18-18 - 1% 260 53 125,8 xxx 143 3,92 V12– Kristalon 3-11-38 - 1% 262 55 126,8 xxx 142 3,97

DL 5% - 16 g

DL 1% - 21 g

762

DL 0,1% - 36 g

Ó REZULTATE OBŢINUTE Aplicarea produselor foliare la viţa de vie, soiul Chasselas dore a stimulat fotosinteza şi impicit eficienţa energetică şi productivă şi conţinutul frunzelor în pigmenţi. Cea mai mică producţie medie de struguri s-a obţinut în varianta martor de 11456 kg/ha,toate variantele experimentale au înregistrat valori superioare martorului, asigurate statistic; cel mai mare spor de producţie(4067 kg/ha) s-a obţinut în varianta experimentală fertilizată cu îngrăşământul străin Kristalon 18/18/18 , Sporuri de producţie asemămătoare (4021 kg/ha) s-au obtinut şi în variantele fertilizate cu produsul străin Kristalon 13/40/13 şi cu produsul românesc Folisof F221. Prin fertilizarea foliară creşte randamentul energetic al cnversiei energiei solare în energie biochimică stfel încât indicatorii energetici rezultativi îi devansează pe cei factorial alocaţi. Sporul net de energie(bilanţul energetic) creşte de la 7080 Mcal/ha în varianta martor până la peste 9500 Mcal/ha(tab.1). Conţinutul total în pigmenţi a fost superior martorului (1,220 mg/100 g s.pr.) la toate variantele experimentale cu diferenţe foarte semnificative, cuprinse între 31,4 şi 43,7 %, cele mai mai creşteri ale conţinutului total de pigmenţi s-au înregistrat în cazul utilizării produselor foliare tip Kristalon, urmate de cele tip Folifag. Dintre pigmenţi, cele mai mari sporuri s-au observat în cazul clorofilei a, urmată de clorofila b şi caroten (tab.2). Ca urmare a aportului de elemente nutritive şi creşterii conţinutului în pigmenţi foliari are loc creşterea productivităţii butucilor. Astfel greutatea medie a unui strugure (tab. 3) creşte cu 38-55 % faţă de varianta martor, care realizează 207g, variantele tratate cu produse foliare înregistrează o greutate medie a strugurilor de până la 262 g, din acest punct de vedere remarcându-se produsele Kristalon şi Folifor, urmate de Cupribor şi Folibor. În ceea ce priveşte calitatea producţiei de struguri nu se observă diferenţe semnificative între martor şi variantele fertilizate, se remarcă totuşi printr-un conţinut uşor mai ridicat varianta martor (l48 g/l), faţă de care variantele experimentale au înregistrat valori uşor inferioare corelate, de regulă, negativ cu nivelul producţiei de strugur; cel mai redus conţinut în zaharuri realizând varianta fertilizată cu produsul Kristalon 3-11-38 de l42 g/l. Aciditatea strugurilor este normală, specifică soiului Chasselas dore, fără diferenţe semnificative (tab.3).

CONCLUZII 1. Aplicarea produşilor foliari la viţa de vie soiul Chasselas dore stimulează activitatea fotosintetică prin creşterea producţiei de struguri şi sporirea conţinutului frunzelor în pigmenţi, dintre aceştia remarcându-se clorofila a. 2. Greutatea medie a strugurilor a crescut de la 207 g la varianta martor, până la 262 g la varianta fertilizată cu Kristalon 3-11-38, o evoluţie asemănătoare înregistrează producţiile medii de struguri, superioare martorului în toate variantele experimentale cu 28,5-35,5 %.

763

Ó 3. Calitatea strugurilor este normală, specifică soiului Chasselas doré, fără diferenţe semnificative între variantele experiemntale şi martor. 4. Toate produsele foliare înregistrează valori ale conţinutului în pigmenţi, productivităţii şi eficienţei energetice superioare martorului, dintre acestea se remarcă produsele tip Kristalon, urmate de cele tip Folisof, Folibor şi Cupribor. BIBLIOGRAFIE 1. Bireescu L., Dorneanu Emilia, Bireescu Geanina, Murariu Alexandrina, 2002- Role of foliar fertilization in blanced nutrition. Lucrările Simpozionului Internaţional al Insitutului Internaţional al Potasului (I.P.I.). Braşov, pag. 301-307. 2. Borlan Z., 1988 – Îngrăşăminte complexe foliare noi. Producţia vegetală, Cereale şi Plante Tehnice XI, nr. 10, pag. 16-22. 3. Borlan Z., Hera Cr., 1984 – Optimizarea agrochimică a sistemului sol-plantă. Editura Academiei Române. 4. Borlan Z., Sin Ghe., Tănase Gh., Bireescu L., Borza I., Caramete C., 1995Îngrăşămimte simple şi complexe foliare. Editura Ceres. 5. Dorneanu A., Dorneanu Emilia, 1976 – Dirijarea fertilităţii solului. Editura Ceres. Dorneanu A., Dorneanu Emilia, 2002 – Orientări actuale şi de perspectivă privind folosirea naţională a îngrăşămintelor. Lucrările Simpozionului Internaţional al Insitutului Internaţional al Potasului (I.P.I.). Braşov, pag. 57-61. 6. Franke W., 1967 – Mechanism of foliar penetration solution. Ann. Pev. Plant. Physiol 18. pag. 281-300. 7. Rusu M., Marghitaş Marilena, Todoranu A., Munteanu V., 2002 – Problems of soils agrochemical optimization. Lucrările Simpozionului Internaţional al Insitutului Internaţional al Potasului (I.P.I.). Braşov, pag. 209-217.

764