1203

Ing. Mircea Trifu 

TEZA DE DOCTORAT 

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL  INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

Rezumat 

Conducător ştiinţific :  Prof. univ. dr. ing. GRAŢIAN VICENŢIU ŞTEŢIU 

SIBIU, 2008

REZUMAT 

2 

Cuprinsul rezumatului Tezei 

1.  Introducere  .........................................................................................................3  2.  Legislaţia referitoare la protecţia mediului  ................................................. 5  3.   Stadiul actual privind ceretările pentru ecologizarea proceselor de  fabricaţie din industria constructoare de maşini....................  3.2. Metode de evaluare a eficienţei ecologice şi a impactului asupra mediului la  nivel internaţional........................................  3.3. Concluzii.........................................................................................................  4.  Statistică aplicată............................................................................................  4.1. Problematica....................................................................................................  4.2. Metoda de abordare.......................................................................................  4.3. Date statistice privind impactul industriei contructoare de maşini asupra  mediului în zona centrală a Transilvaniei.............................................  4.4. Date statistice referitoare la impactul industriei constructoare de maşini  asupra calităţii apelor...............................................  4.5  Date  statistice  referitoare  la  indicatorul  materii  în  suspensie  din  apele  uzate  evacuate. Exemplificare.  4.6 Date statistice referitoare la indicatorul cianuri totale. Exemplificare.  4.7 Date statistice referitoare la impactul industriei constructoare de maşini asupra calităţii  aerului. Exemplificare. ...........................................................  4.8 Date statistice referitoare la zgomot. Exemplificare.......................................  5. Cercetări referitoare la calitatea mediului în industria constructoare de maşini  5.1. Identificarea aspectelor de mediu....................................................................  5.2. Indicatori propuşi...............................................................................................  5.3.Adaptarea fişelor Shewhart pentru studierea evoluţiei emisiilor.......................  6. Modelarea şi simularea impactului  6.1 Propunere de model (1).................................................................................  6.2.Urmărirea fenomenelor de poluare cu ajutorul unui model Poisson...............  6.3. Utilizarea metodei Weibull pentru simularea proceselor de poluare.........  6.4. Programare......................................................................................................  6.5. Exemplificare ..................................................................................................  7. Concluzii şi contribuţii originale..................................................................................  7.1. Concluzii........................................................................................................  7.2.Contribuţii originale   în domeniul legislaţiei de mediu..................................  7.3. Contribuţii originale în domeniul sistemelor de monitorizare şi automonitorizare a  factorilor de mediu.........  7.4. Contribuţii originale în domeniul cercetărilor referitoare la calitatea mediului în  industria constructoare de maşini.........................  7.5. Contribuţii originale în domeniul modelării şi simulării ........................  8. Definiţii şi abrevieri...................................................................................................  9. Bibliografie selectivă.................................................................................................

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

3 

PREFAŢĂ 

Teza  aduce  în  centrul  atenţiei  importanţa  problematicii  de  mediu,  la  nivel  de  sector  industrial.  Industria  constructoare  de  maşini  este  un  domeniu  de  activitate  care  nu  este  considerat  ca  fiind  un  mare  poluator.  Prin  studierea  aspectelor  legate  de  emisiile  generate  s­a  reuşit  crearea  unor  modele  matematice  ce  îmbină  în  mod  original  datele  reale  cu  statistica  şi  software­ul.  Respectivele  modele  sunt realizate astfel încât să poată fi utile în activitatea de monitorizare şi automonitorizare a factorilor  de mediu atât de către autoritatea de mediu cât şi de către unităţile economice. Scopul acestei lucrări  este de a contribui la creşterea eficienţei managementului de mediu a agenţilor economici. În acelaşi  timp, teza propune metode de îmbunătăţire a activităţii de control pe linie de protecţia mediului prin  sistemele de monitorizare create şi prin indicatorii propuşi.  Datele reale colectate şi analiza acestora se poate considera o actualizare a nivelului de protecţie  a mediului la care s­a ajuns precum şi trendul său. Experienţa practică a autorului tezei contribuie la  ridicarea valorii şi originalităţii tezei.  Teza cuprinde:  Ø  274 pagini,  Ø  71 figuri în text,  Ø  45 tabele,  Ø  54 expresii matematice şi  Ø  303 titluri bibliografice.  Odată admişi în Uniunea Europeană, obligaţiile de mediu negociate şi stabilite în capitolul 22  al Documentului de poziţie al României nu s­au încheiat. Există perioade de tranziţie cu intervale de  timp bine stabilite.  Nerealizarea  angajamentelor  de  mediu  poate  declanşa  proceduri  de  infrigement,  cu  consecinţe  negative deosebite pentru România. Poluarea din sectorul industrial trebuie să fie mai bine gestionată.  În  prezent  asistăm  la  creştere  fără  precedent  a  importanţei  care  se  acordă  problemelor  de  protecţia  mediului la nivel global, fapt care nu se regăseşte în aceeaşi măsură şi la nivel de agent economic. Prin  metodele descrise în teză se vine în întâmpinarea agenţilor economici care doresc răspunsuri simple la  următoarele două întrebări :  „Ce trebuie să fac ?” şi  „Cum trebuie să fac?”  pentru realizarea unui management de mediu performant.  În  cadru  tezei  se  introduce  şi  dezvoltă  două  concepte  originale  valoroase  :  abordarea  proporţională a aspectelor de mediu  şi abordarea integrată a aspectelor de mediu. Toate acestea aduc o  contribuţie la deciziile care trebuiesc luate pentru realizarea unor procese cât mai ecologice.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

4 

INTRODUCERE  Titlul  Tezei,  „Cercetări  privitoare  la  impactul  industriei  constructoare  de  maşini  asupra  mediului”  este  o  provocare  dublă  :  una  legată  de  evaluarea  ecologităţii  sectorului  industriei  constructoare de maşini şi cealaltă referitoare la aplicabilitatea metodelor respective şi în alte sectoare  de activitate. Se va putea observa pe parcursul lucrării o abordare din diferite unghiuri a problematicii  de mediu.  Important este faptul că Teza are orientare spre partea practică, putând fi utilizată, atât de către  autoritatea de mediu, cât şi de agenţii economici interesaţi.  Problematica  protecţiei  mediului  este  deosebit  de  complexă  şi  într­o  continuă  schimbare.  Societatea umană este un sistem socio­economic foarte complex, cu multe variabile a căror contribuţie  la evoluţie este uneori imprevizibilă, putând avea concomitent şi un caracter ireversibil. Acest sistem  socio­economic  nu  este  autoreglabil.  Semnalele  primite  (modificările  climatice,  gaura  existentă  în  stratul de ozon, efectul de seră, el nino etc.) arată că limita de suportabilitate a sistemului şi puterea lui  de regenerare au fost depăşite.  Conceptele  unanim  acceptate  evidenţiază  necesitatea  abordării  prioritare  a  problemelor  de  poluare  a  mediului  şi  găsirea  unor  soluţii  acceptabile  din  punct  de  vedere  economic,  social  şi  de  mediu.  În  acest  ciclu  constatare­elaborare  măsuri­acţiune­rezultat  timpul  este  foarte  important  datorită  următoarelor motive :  ­  viteza  actuală  de  evoluţie  a  evenimentelor  este  mare,  poluările  trebuind  să  fie  uneori  “prinse din urmă” ;  ­  efectul  cumulativ  este  direct  proporţional  cu  timpul  şi  poate  face  tardivă  o  măsură  ce  trebuia aplicată la un moment dat ;  ­  probabilitatea  ca  ciclul  mai  sus  menţionat  să  necesite  una  sau  mai  multe  reluări  până  la  obţinerea unui rezultat scontat  ­  elemente  noi  şi/sau  neprevăzute  care  să  necesite  elaborarea  unui  alt  ciclu,  cu  alte  caracteristici.  În  ultimii  ani,  asistăm  la  o  creştere  fără  precedent  a  preocupărilor  pentru  viitorul  mediului.  Ţinând  cont  de  acest  context,  o  evaluare  corectă  a  impactului  (şi  o  anticipare  a  acestuia)  asupra  mediului  poate  contribui  la  elaborarea  unor  soluţii  tehnice  viabile  de  reducere  a  poluării,  sau  chiar  evitarea unor potenţiale poluări prin abordarea altor variante de activitate, mai ecologice.  În acest context,  considerăm că abordarea integrată a aspectelor de mediu trebuie extinsă.  O parte din Teză dezvoltă acest subiect.  Începând cu  1972 , ţările europene dezvoltate au început să adopte politici de mediu. Cu acea  ocazie s­a stabilit că este esenţială existenţa unei politici comune pentru protecţia mediului. Aceasta s­  a  dezvoltat  în  continuare  şi  a  devenit  una  dintre  cele  mai  importante  componente  ale  politicii  comunitare.  Teza de doctorat se înscrie în preocupările moderne în legătură cu :  ­  evaluarea impactului asupra mediului,  ­  stabilirea unor indicatori universal acceptaţi,  ­  prelucrarea statistică a datelor existente,  ­  modelarea fenomenelor de poluare,  ­  abordarea integrată a aspectelor de mediu.  Prin cercetările şi dezvoltările personale pe durata stagiului de pregătire şi al elaborării Tezei, ne­  am  concentrat  atenţia  asupra  unei  probleme  deficitare  legate  de  protecţia  mediului  :  sistemele  de  monitorizare/automonitorizare, care sunt cvasiinexistente în practică.  Lucrarea  este  structurată  în  6  capitole  la  care  se  adaugă  o  secţiune  de  definiţii  şi  abrevieri  legate  de  tematica  Tezei,  două  anexe  în  care  se  prezintă  succint  concluziile  finale  şi  contribuţiile  personale principale.  În Capitolul 2­ „Legislaţia referitoare la protecţia mediului”, printr­o viziune proprie şi critică, s­  a  realizat  o  prezentare  a  actelor  normative  în  vigoare referitoare  la  protecţia  mediului în  general,  cu  dezvoltări legate de sectorul industriei constructoare de maşini. Prin analiza şi compararea legislaţiei  existente  cu  situaţiile  concrete  constatate  în  teren,  cu  legislaţia  similară  existentă  în  Uniunea CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

5 

Europeană,  s­a  formulat un  set  de  propuneri  concrete  menite  să  aducă  îmbunătăţiri  ale  legislaţiei de  mediu.  Capitolul  3­  „Stadiul  actual  privind  ceretările  pentru  ecologizarea  proceselor  de  fabricaţie  din  industria constructoare de maşini” cuprinde o trecere în revistă a proceselor de producţie şi poluările  generate de acestea în industria procesării metalelor, a metodelor de evaluare a eficienţei ecologice şi a  impactului  asupra mediului.  Tot  în  cadrul acestui  capitol,  sunt  analizate  preocupările  şi  tendinţele  la  nivelul  UE  şi  la  nivel  global  privitoare  la  ecologizarea  proceselor  de  producţie  şi  sistemele  de  monitorizare/automonitorizare existente  În  Capitolul  4­  „Statistică  aplicată”  se  prezintă  pricipalele  metode  de  lucru  folosite  pentru  prelucrarea  datelor,  elementele  teoretice  din  statistica  matematică  ce  au  fost  folosite  în  studiile  efectuate, adaptarea acestor metode la specificul fenomenelor studiate. Se prezintă un concept original  cu  privire  la  abordarea  integrată  a  aspectelor  de  mediu.  O  parte  a  capitolului  o  reprezintă  datele  statistice  privind  impactul  industriei  constructoare  de  maşini    asupra  mediului  în  zona  centrală  a  Transilvaniei,  cu  discuţii  şi  interpretări.      Au  fost  analizate  date  din  10  unităţi  economice,  pe  un  interval de 5 ani.  În Capitolul 5­ „Cercetări referitoare la calitatea mediului în industria constructoare de maşini”  s­a încercat o abordare complexă a aspectelor de mediu prin lărgirea ariei cercetărilor.  S­au  conceput  şi  realizat  o  serie  de  indicatori  care  să  descrie  evoluţia  emisiilor    de    poluanţi  plecând de la datele reale ale măsurătorilor efectuate. De asemenea, se prezintă o concepţie originală,  însoţită  de  o  aplicaţie  referitoare  la  adaptarea  fişelor  Sewhart  pentru  studierea  evoluţiei  emisiilor,  precum şi o propunere de extindere a benchmarking­ului în domeniul protecţiei mediului.  Capitolul 6­ „Modelarea şi simularea impactului” debutează cu o scurtă prezentare a metodelor  şi mijloacelor de modelare, urmată de prezentarea a două modele matematice pe care le­am conceput  pentru a fi folosite în studierea fenomenelor de poluare şi a tendinţei acestora, exprimate cu ajutorul  probabilităţilor. Am realizat un model Poisson şi un program aplicabil în unităţi economice.  Fiecare  capitol  al  Tezei  cuprinde  concluziile  personale,  recomandări  şi  propuneri  pentru  îmbunătăţirea  sistemelor  existente  precum  şi  unele  direcţii  propuse  pentru  dercetări/dezvoltări  ulterioare.  *  *  *  Doresc  să  adresez    Domnului  Profesor  Univ.Dr.  Ing.  Graţian  Vicenţiu  Şteţiu,  conducătorul  ştiinţific, mulţumirile  şi  recunoştinţa  mea  profunde pentru  încrederea  pe  care  mi­a  acordat­o, pentru  curajul  atribuirii  temei  şi  pentru  toate  activităţile  pe  care  le­a  efectuat  în  cursul  îndrumării  mele.  Îi  mulţumesc pentru exigenţa, susţinerea ştiinţifică, îndemnurile şi încurajările de pe durata stagiului şi a  elaborării  Tezei ;  fără  toate  acestea,  întregul  demers  nu  ar  fi  atins  faza  actuală,  iar  lucrarea  nu  ar  fi  putut să capete nici conţinutul, nici forma de acum.  De  asemenea,  mulţumesc  conducerii  Facultăţii  de  Inginerie  “Hermann  Oberth ”din  Sibiu  pentru acceptarea desfăşurării stagiului de pregătire şi a susţinerii Tezei.  Aduc  mulţumirile  mele  Domnului  Conferenţiar  Univ.Dr.  Dorin  Blezu  de  la  Facultatea  de  Ştiinţe  din  Sibiu,  Departamentul  Matematici,  pentru  îndrumare  şi  pentru  sugestiile  făcute  cu  ocazia  pregătirii  examenelor  de  specialitate,  mai  ales  a  capitolelor  de  statistică  aplicată  şi  modelare  matematică.  Vreau  să  adresez  mulţumirile  mele  domnului  Conferenţiar Univ.  Dr.  Câmpean  Felician  de  la  Universitatea din Bradford, Anglia pentru sugestiile făcute cu scopul creşterii nivelului de profesiona  litate al Tezei, pe parcursul perioadei de pregătire.  Aduc  mulţumirile  mele  şi  domnilor  Takashi  Miyagawa,  şeful  oficiului  de  cooperare  internaţională  din  cadrul  Japan  International  Center  ,  Kawasaki­city  şi  domnului  Tanaka  Kenichi,  senior advisor (Environmental  Impact Assessment/EIA), biroul din Tokyo pentru sugestiile  făcute în  legătură cu modul de abordare a aspectelor de mediu şi pentru deschiderea totală pe care au avut­o în  cadrul pregătirii profesionale pe care am efectuat­o în Japonia.  Mulţumirile  mele  se  adresează  şi  domnului  Profesor  Dr.Ing.  Cezar  Bălescu,  prodecan  al  Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor din cadrul Universităţii Bucureşti pentru materialele puse  la dispoziţie şi discuţiile referitoare la Teză, care au acţionat ca un catalizator de idei.  Adresez mulţumirile mele şi doamnei Mihaela Andronescu, din  cadrul Ministerului Mediului  din Canada, pentru informaţile deosebit de utile puse la dispoziţie. CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

6 

2. LEGISLAŢIA REFERITOARE LA PROTECTIA MEDIULUI 

Înainte de anii 70 au început să apară efecte vizibile ale poluării, care se accentuau tot mai mult.  Ca urmare a acestei situaţii, ţările europene dezvoltate au început să adopte politici de mediu, acţiune  iniţiată cu prilejul unei conferinţe a şefilor de stat sau de guvern desfăşurată  în 1972. Cu acea ocazie  s­a  stabilit  că  este  esenţială  existenţa  unei  politici  comune  pentru  protecţia  mediului.  Aceasta  se  va  dezvolta  în  continuare  şi  va  deveni  una  dintre  cele  mai  importante  componente  ale  politicii  comunitare.  În februarie 2000 erau în vigoare 708 acte normative comunitare privind protecţia mediului : 266  directive, 124 reglementări şi 318 decizii[285,286].  În România, prima lege de protecţia mediului a fost promulgată în 1930, la iniţiativa savantului  Emil  Racoviţă  [296].  După  perioada  comunistă,  în  anul  1995  apare  Legea  nr.  137  a  Protecţiei  Mediului,  care  este  urmată  apoi  de  alte  acte  normative  specifice  de  mediu.  Trebuie  totuşi  subliniat  faptul  că  România  este  prima  ţară  din  Europa  Centrală  şi  de  Est  care  a  stabilit  relaţii  oficiale  în  domeniu cu Comunitatea Europeană, în 1967[290].  Legislaţia  de  mediu  comunitară  cuprinde  directive,  reglementări  decizii  şi  recomandări  clasificate  în  9  capitole:  legislaţie  orizontală,  calitatea  aerului,  calitatea  apei,  controlul  poluării  industriale şi managementul riscului, managementul deşeurilor, protecţia naturii, substanţe chimice şi  organisme  modificate  genetic,  zgomot  şi  siguranţa  nucleară  şi  protecţia  împotriva  radiaţiilor.  Dintre  cele  9  capitole  [290]  amintite  anterior,  am  considerat  relevante  7  capitole  pentru  tema  de  cercetare  abordată de noi.  Procesul  de  adoptare  a  acquis­ului  comunitar  specific  protecţiei  mediului  se  realizează  prin  următoarele etape: transpunere, implementare şi control.  Legislaţia orizontală UE semnificativă a fost transpusă în România până în la data de 1 ianuarie  2007 .  Ordonanţa  de  urgenţă  nr. 195/2005  aprobată  de Legea  nr.  265/2006 privind  protecţia  mediului  [152]  este  principala  lege  cu  privire  la  protecţia  mediului.  Asupra  imperfecţiunilor  acestei  legi  am  făcut în cadrul Tezei propuneri de modificare şi completare, dintre care menţionez următoarele : ·  Considerăm  că  ar  fi  utilă    o  evaluare  a  poluării  după  ce  operatorul  funcţionează  la  capacitate,  făcută  după aceleaşi criterii ca evaluarea iniţială . ·  În  opinia  noastră,  pârghiile  economice  stimulative  enunţate  în  cadrul  legii    au  fost  materializate prea puţin; propunem aplicarea unor măsuri concrete. ·  Referitor  la  modul  de  sancţionare  a  contravenţiilor,  opinia  noastră  este  că  din  cele  trei  caracteristici  principale  ale  sancţiunilor  din  UE  (eficienţă,  proporţionalitate  şi    caracter  descurajator ) proporţionalitatea poate fi mult îmbunătăţită.  Alte  propuneri  de  modificare  şi  completare  a  legislaţiei  de  mediu  consemnate  în  cadrul  Tezei  [232] : ·  Propunem  corelarea/armonizarea  unor  termene  ale  procedurilor  de  consultare  a  publicului  ce  sunt  specificate  în  Ordinul  M.A.P.M.nr.860/26.09.2002,  [184]cu  cerinţele  din  H.G.1115/2002. ·  Obligaţiile operatorilor în legătură cu automonitorizarea factorilor de mediu ar trebui să  fie  mai  bine  impuse  în  ceea  ce  priveşte  frecvenţele  de  măsurare  (corelate  proporţional  cu  nivelul  emisiilor), modul de raportare etc. ·  Referitor  la  obligaţiile  către  fondul  pentru  mediu,  considerăm  că  ar  trebui  să  existe  o  diferenţiere  între  instalaţiile  a  căror  emisii  se  încadrează  în  concentraţiile  maxime  admisibile  stabilite prin legi  şi  cele  care poluează peste  limitele  admisibile.  Această diferenţiere  să  fie făcută  printr­o taxă proporţional suplimentată. CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

7

·  Cu  privire  la    gestionarea  deşeurilor  industriale  reciclabile,  considerăm  că  se  poate  introduce    un  coeficient  de  colectare  rezonabil.  Pentru  coeficientul  de  colectare  a  uleiului  uzat  propunem un procent iniţial de 30%. Gradul de colectare a uleiurilor uzate este încă foarte mic. ·  Pentru  păstrarea  calităţii  apelor,  am  propus  stabilirea  unor  limite,  iniţial  cu  caracter  orientativ pentru  gradele  de  recirculare  a  apelor  pe  categorii  de  sectoare  industriale  şi  tehnologii  folosite, care să ţină seama şi de cele mai bune tehnici disponibile. Se poate formula astfel un grad  de recirculare minim acceptabil (GRMA) exprimat procentual.  La  evacuarea  apelor  uzate  în  receptori  naturali:  capacitatea  de  primire  a  receptorilor  este  variabilă,  deci  şi  condiţiile  stabilite  pentru  evacuare  se  pot  modifica,  în  funcţie de  capacitatea  de  primire. Am propus ca respectivele variabile să fie menţionate şi în avizul de gospodărire a apelor. ·  Referitor la prevenirea şi controlul integrat al poluării, pentru perioada derogării temporare  de maxim 6 luni prevăzută de  lege,  în opinia noastră, taxele pentru fondul de mediu trebuie  să fie  corelate (direct proporţional ) cu valoarea depăşirii pragurilor de emisie stabilite  de lege , pentru  toţi factorii de mediu, conform principiului “poluatorul plăteşte”.  În cadrul Ordinului M.A.P.M. nr.184/21.09.1997 [171] pentru aprobarea procedurii de realizare a  bilanţurilor de mediu, nu se fac referiri la răspunderea realizatorului de bilanţuri. În acest context,  am propus ca :  ­  La  evaluarea  anticipată  a  emisiilor  am  propus  următoarea  completare:”  se  va  specifica  marja de eroare a evaluării.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

8 

3. STADIUL ACTUAL PRIVIND CERETĂRILE PENTRU ECOLOGIZAREA  PROCESELOR DE FABRICAŢIE DIN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI 

Procesele  de  aşchiere  reprezintă  una  din  principalele  metode de prelucrare  folosită în  industria  constructoare de  maşini.  În  majoritatea  proceselor de  aşchiere  se  folosesc  diverse fluide  de  aşchiere  MWFs  (MetalWorking  Fluids)  care  au  rolul  de  a  îmbunătăţi  respectivele  procese,  prin  răcire,  lubrifiere, îndepărtarea aşchiilor şi limitarea coroziunii.  Fluidele de bază folosite sunt apa, uleiurile şi mai rar aerul, cărora li se adaugă diverse substanţe  chimice  (aditivi).  Adăugarea  acestora  îmbunătăţeşte  performanţele  MWFs  în  timpul  proceselor  de  aşchiere,  dar  concomitent  afectează  negativ  sănătatea  personalului  din  producţie  şi  mediul  ambiant  [254].  Mai mult de 300 de substanţe sunt folosite ca aditivi, unele dintre acestea prezentând un mare  risc pentru sănătatea personalului muncitor şi a mediului[25,39].  Literatura  de  specialitate  studiată  menţionează  că  folosirea  aditivilor  a  avut  ca  efect  creşterea  numărului  de  boli  de  piele  (ex.  dermatita  de  cotact),  boli  ale  tractului  respirator  şi  chiar  cancere[6,25,166,236].  Pentru  detoxifierea  materialelor  şi  proceselor  de  producţie  se  efectuează  cercetări pentru înlocuirea substanţelor ce prezintă risc pentru sănătate şi mediu [166,32,74,197]  Concluziile sunt [232] :  Ø  Poluanţii emişi din industria constructoare de maşini se regăsesc în toţi factorii de mediu  (apa, aer,  sol).  Considerăm  că  se  impune  studierea  mai amănunţită a  impactului acestora asupra  mediului.  Estimarea  relevanţei  poluanţilor  este  adeseori  dificilă  şi  neconcludentă,  unii  dintre  acesţia părând puţin dăunători.  Ø  În marea majoritate a unităţilor economice problemele de protecţia mediului sunt tratate  separat  de  problemele  de  protecţia  muncii  ceea  ce,  în  opinia  noastră,  constituie  o  abordare  nepotrivită, care nu respectă conceptul de abordare integrată a problemelor de mediu.  Ø  Potenţialul de poluare al proceselor de producţie din industria constructoare de maşini va  trebui reevaluat şi în România  Metode de evaluare a eficienţei ecologice şi a impactului asupra mediului la nivel internaţional  În  iunie  1985  a  intrat  în  vigoare  Directiva  85/337/EEC  referitoare  la  evaluarea  efectelor  unor  proiecte  publice  şi  private  asupra  mediului  [28]  actualizată  apoi  în  1997  prin  Directiva  97/11/EC  (evaluarea impactului asupra mediului EIM)[30]. EIM identifică toate aspectele de mediu care pot fi  semnificative (informaţii accesibile publicului şi autorităţilor deopotrivă), iar observaţiile argumentate  vor putea produce modificări în procesul de proiectare  al obiectivului. Cu toate acestea, de multe ori  în practică am întâlnit studii de evaluare a impactului de o calitate discutabilă.  În cadrul Tezei se realizează o trecere în revistă a :  ­  principalelor  puncte  de  analiză  a  impactului  menţionate  de  literatura  de  specialitate  [73,155]  ­  evaluarea  ciclului  de  viaţă  (ECV)  şi  a  consecinţelor  produşilor  şi  activităţilor  asupra  mediului[241] .  ­  evaluarea riscului (ER ) şi auditul de mediu.  ­  Inventarul ciclului de viaţă (LCI) [208]  Evaluarea  impactului  asupra  mediului  este  o problemă  foarte  complexă  datorită  în  primul  rând  multiplelor conexiuni cauză­efect precum şi a altor factori, dintre cei mai diverşi. De aceea, pentru o  astfel de evaluare este necesară o cercetare interdisciplinară.  În  ţările  UE  există  centre  specializate  pentru  astfel  de  cercetări  (EIA  Centres  =  Environment  Impact Assessment Centres) [23,241,244], dar şi metode mai simple de evaluare[198,199].  Eficienţa energetică reprezintă un alt instrument, indirect, de stabilire a ecologităţii unui proces  de producţie. La nivelul anului 2000 eficienţa energetică a ţărilor  dezvoltate (Europa de vest) era de  circa şapte ori mai bună decat cu 12 ţări din Europa de est  [298].  În  cadrul  capitolului  3  sunt  trecute  în  revistă  metodele  cele  mai  folosite  pentru  evaluarea  impactului ecologic cunoscute pe plan modial. CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

9 

În  urma  cercetărilor  efectuate  s­a  constatat  că  metodele  de  evaluare  a  impactului  asupra  mediului şi metodele de control  nu sunt  unanim acceptate[232]. De asemenea lucrările cu privire  la  acestea  sunt  rare.  În  capitolele  următoare  Teza  propune  metode  de  îmbunătăţire  a  evaluării  eficienţei ecologice şi a impactului asupra mediului. De asemenea, metodele pe care le­am propus  pot fi aplicate în realizarea auditurilor de mediu a organizaţiilor.  Concluzii[232]  o  Abordarea  problemelor  de  poluare  generate  de  industria  constructoare  de  maşini  din  România  este  relativ  recentă  (circa  10  ani),  legislaţia  naţională  neavând  până  în  prezent  reglementări specifice care să fie cu adevărat restrictive (de exemplu pentru uleiuri şi emulsii uzate  nu sunt prevăzute grade minime acceptabile pentru colectare )  o  La  nivel  mondial  există  o  lipsă  de  date  referitoare  la  poluările  generate  de  sectorul  industriei constructoare de maşini

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

10 

4. STATISTICĂ APLICATĂ  4.1. Problematica  Nici o societate modernă nu poate ignora studiile statistice, în nici un domeniu de activitate. În  protecţia mediului, îmbunătăţirea statisticilor şi alinierea acestora la cerinţele din Uniunea Europeană  este un proces care se află în prezent în derulare. Am constatat că, la nivel de agenţi economici, dar şi  la  nivel  de  autoritate  judeţeană  de  protecţia  mediului  statisticile  sunt  extrem  de  puţin  folosite.  În  majoritatea  sectoarelor  industriale  din  România,  atât  automonitorizarea  factorilor  de  mediu  cât  şi  interpretarea rezultatelor obţinute este deficitară. În cadrul tezei, se realizează o succintă prezentare a  mediilor de programare şi a modelelor matematice existente.  Modelarea  poate constitui şi o alternativă la abordarea tradiţională a monitoringului continuu al  emisiilor  (MCE).  Monitoringul  prognozat  al  emisiilor  (MPE) bazat pe  modelare  reduce  semnificativ  costurile  supravegherii  la  aproximativ  o  treime  din  costurile  MCE),  [221]la  o  marje  de  eroare  acceptabilă.  4.2Metoda de abordare  Având  cei  trei  parametri  de  bază,  fiecare  dintre  interdependenţele  dintre  aceştia  este  semnificativă  în  abordarea  integrată  a  prevenirii  şi  controlului  poluării.  Studierea  influenţelor  reciproce se poate face relativ simplu, cu ajutorul metodelor statistice cunoscute, folosind coeficienţi  parţiali de corelaţie.  Astfel, pentru cei trei parametri principali propuşi se pot considera  trei caracteristici (variabile)  I, P şi C, care să reprezinte, pentru aceeaşi perioadă de timp[230] :  I ­ un indicator de calitate a mediului ce trebuie luat în considerare, sau volumul de nocivităţi  evacuate  P­ volumul producţiei  C­ volumul investiţiilorde mediu din cadrul organizaţiei/instalaţiei  atunci putem nota  următorii coeficienţi de corelaţie parţială :  r IP (C )  ­  coeficientul  de  corelaţie  parţială  dintre  indicatorul  de  calitate  a  mediului  I  şi  volumul  producţiei P, fără influenţa exercitată de cheltuielile de mediu C  r IC ( P ) ­ coeficientul de corelaţie parţială dintre indicatorul de calitate a mediului I şi cheltuielile  de mediu C, fără influenţa exercitată de volumul producţiei P  r PC ( I )  ­ coeficientul de corelaţie parţială dintre volumul producţiei P şi cheltuielile de mediu C,  fără influenţa exercitată de indicatorul de calitate a mediului I. În aceste cazuri  avem coeficienţi de  corelaţie parţială de ordinul 1.  Pentru  ca  analiza  ce  se  va  efectua  să  fie  completă  considerăm  că  trebuie  să  se  analizeze  şi  coeficienţii  de  corelaţie  totală,  adică    ţinând  cont  şi  de  influenţa  celei  de­a  treia  variabile,  adică  r IP , r IC  şi  r PC  .  Formulele  de legătură dintre coeficienţii de corelaţie parţială şi coeficienţii de corelaţie totală  sunt [14,230]:  rIP  - r IC r PC  r - r  r  r IP (C )  =  (4.5),  r IC ( P ) =  IC  IP  CP  (4.6)  2  2  2  1 - r IC  1 - r PC  1 - r IP 2  1 - r CP  r PC ( I )  = 

rPC  - r PI r CI  1 - r PI 2  1 - r CI 2 

(4.7) 

În  opinia  noastră,  considerăm  că  cei  trei  parametri  propuşi  pentru  analiza  integrată  de  mediu(AIN) sunt, în majoritatea cazurilor, suficienţi pentru[230]:  ­  identificarea  evoluţiilor  semnificative  ale  aspectelor  de  mediu  (pozitive  sau  negative)  din  cadrul organizaţiilor; CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

11 

­  evidenţierea cauzelor care au dus la evoluţiile respective în cadrul analizelor/auditurilor pe  teme de protecţia mediului;  ­  fundamentarea deciziilor pe linie de protecţia mediului;  ­  calificarea  seriozităţii cu care o organizaţie abordează aspectele de mediu.  Pentru  analize  şi  mai  detaliate,    se  pot  folosi  şi  mai  mult  de  trei  parametri,  dacă  situaţia  o  impune. Coeficienţii de corelaţie parţială se pot calcula şi analiza, dar în opinia mea, în majoritatea  cazurilor vor fi suficiente analiza celor trei variabile principale. În Teză se dezvoltă modul în care se  pot alege unităţile de măsură pentru cele două variabile, cea de­a treia (un indicator de mediu) fiind  specificată în concentraţiile maxime admisibile din actele normative în vigoare.  Pentru  folosirea  seriilor  cronologice  în monitorizarea  factorilor  de  mediu am  efectuat unele  propuneri teoretice pentru adaptarea acestora la specificul industriei constructoare de maşini.  Ţinând  cont  de  ipotezele  simplificatoare,  în  cadrul  Tezei  s­a  realizat  o  adaptare  a  unei  serii  cronologice,  pentru monitorizarea  indicatorilor  de  calitate  ai  mediului  din  industria  constructoare de  maşini. 

Date statistice privind impactul industriei contructoare de maşini asupra  mediului în zona centrală a Transilvaniei  Bazată  pe  date  reale,  pe  valori  măsurate  într­un  interval  de  timp  de  5  ani,  datele  statistice  prezentate  reprezintă  o  mare  parte  a  Tezei,  cu  grafice  şi  interpretări  bazate  pe  calcule  statistice dar şi pe o experienţă de 17 ani în domeniul controlului pe linie de protecţia mediului.  Un alt aspect de mediu ţintă pentru cercetarea efectuată a fost studierea gradului de acoperire a  poluanţilor  emişi  în  mediu de  sistemul  de  monitorizare/automonitorizare  existent.  Adică,  altfel  spus,  dacă toţi poluanţii semnificativi emişi în mediu sunt :  ­  menţionaţi în actele de reglementare aferente unei activităţi, instalaţii şi amplasament  ­  cuprinşi într­o supraveghere sistematică  ­  suficient de bine monitorizaţi  Am propus ca această categorie de indicatori să fie denumiţi indicatori de calitate semnificativi  pentru  mediu,  (ICSM),  fiecare  instalaţie/ramură  de  activitate,    având  o  amprentă  a  emisiilor.Am  introdus  această  nouă  denumire,  care  completează  deopotrivă  conceptele  de  abordare  intergată  a  aspectelor de mediu şi de abordare proporţională a aspectelor de mediu (APAM).  Date statistice referitoare la impactul industriei constructoare de maşini asupra calităţii apelor 

Din cercetarea statistică s­a concluzionat că, în perioada 2000­2004, dintre toţi factorii de mediu  studiaţi, pentru apă s­au identificat cele mai multe date disponibile. Acestea, cu unele excepţii, acoperă  relativ uniform intervalul de timp mai sus menţionat.  Pentru  ordonarea  informaţiei  şi  menţinerea  confidenţialităţii  datelor,  s­a  folosit  următoarea  modalitate de notare [233] :  Indicator de calitate­iniţială judeţ­iniţială unitate  Exemple :   pH­AB1 înseamnă că şirul de valori sau graficul/ecuaţia se referă la indicatorul de  calitate a mediului pH, „A” reprezentând de exemplu , judeţul Alba, iar „B” reprezentând unitatea B,  din judeţul Alba. Ultima cifră, dacă ea există, reprezintă faptul că o unitate poate avea mai multe guri  de evacuare a apelor uzate(exemplu AB1,AB2)  Date statistice referitoare la pH­ul apelor uzate evacuate. Exemplificare.  În  figura  nr.  1  este  prezentată  evoluţia  indicatorului  pH  de  la  instalaţia  AA  din  industria  constructoare de maşini

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

12 

valoare pH [unitati pH] 

Variatia valorilor pH­ului  pH­AA (A­Alba, A­unitatea A)  9,5  8,5  7,5  6,5  5,5  0 

10 

20 

30 

40 

50 

60 

luni calendaristice  v alori masurate  trend polinomial grad 6  interv al legal admisibil: 6,5­8,5 

Figura 1   Variaţia valorilor pH­ului din apele uzate de la instalaţia AA  Figura 2 reprezintă histograma valorilor măsurate ale pH­ului apelor uzate evacuate de  instalaţia  AB.  Noutatea  pe  care  am  introdus­o  cu  această  histogramă  este  analiza  şi  interpretarea  unei  serii  cronologice făcând abstracţie de factorul de timp.  În mod similar sunt prezentate în Teză mai multe figuri care sintetizează evoluţia  indicatorului  pH în alte unităţi aparţinând industriei constructoare de maşini.  Fiecare grafic este urmat de discuţii şi interpretări.  Variatia  pH­ului apelor uzate evacuate  de instalatia AB1(A­Alba,B­unitatea B)  14

frecvente absolute 

12

12 

10  10  9 

8  6 

6  5 

4 

Std. Dev = ,64  Mean = 7,47 

2  0 

2 

2 

6,50 

7,00 

6,75 

7,50 

7,25 

2 

2 

8,00 

7,75 

8,50 

8,25 

N = 52,00  9,00 

8,75 

9,50 

9,25 

9,75 

unitãti pH  perioada cer cetatã­5 ani  esantionare aleatorie 

Figura 2  Histograma valorilor măsurate ale pH­ului apelor uzate evacuate de  instalaţia AB  Date  statistice  referitoare  la  indicatorul  materii  în  suspensie  din  apele  uzate  evacuate.  Exemplificare.  În  cazul  instalaţiei  AB1,  valoarea  medie  este  centrată  peste  concentraţia  maximă  admisibilă  [233] (figura 3). Se poate observa perioade mari de timp în care CMA­ul a fost depăşit la indicatorul  de calitate suspensii. De asemenea, cum se poate observa, pe perioada ultimilor doi ani cercetaţi, atât  amplitudinea  variaţiilor  cât  şi  media  valorilor  au  crescut,  ceea  ce  înseamnă,  evident,  o  înrăutăţire  vizibilă a situaţiei.  Analiza histogramei frecvenţelor absolute ale măsurătorilor efectuate la instalaţia AB, evacuarea  1 (figura 4), indică o lege de probabilitate de tip HI pătrat, cu modul situat la valoarea de 20 mg/l si cu  o  medie  de  52,2  mg/l,  care  este  foarte  apropiată  de  concentraţia  maximă  admisibilă  (60  mg/l).  Organizaţia respectivă nu acordă suficientă atenţie aspectelor de mediu.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

13 

Variatia valorii suspensiilor  Suspensii  AB1(A­ Alba, B­unitatea B, evac.1)  valoare suspensii [mg/l] 

180  160  140  120  100  CMA 

80  60  40 

VAT 

20  0  0 

10 

20 

30 

40 

50 

60 

luni calendaristice  valori masurate 

trend polinomial grad 6 

CMA=60[mg/l] 

VAT=54[mg/l] 

Figura 3 Variaţia valorilor suspensiilor din apele uzate evacuate de la instalaţia AB,   evacuarea nr.1  Histograma mãsurãtorilor suspensiilor  la instalatia AB, evacuarea 1 

frecvente absolute 

20 

16 

10  7 

Std. Dev = 35,21 

6 

5 

5 

Mean = 52,2 

4  4  2 

0  10,0 

30,0 

20,0 

50,0 

40,0 

70,0 

60,0 

90,0 

80,0 

N = 53,00 

110,0  130,0  150,0 

100,0  120,0  140,0 

Valoare suspensii AB1 [mg/l]  perioada cer cetatã­ 5 ani  esantionare  aleatorie 

Figura 4  Histograma valorilor măsurate ale suspensiilor din apele uzate evacuate de instalaţia  AB (A­Alba, B­unitatea B)  Date statistice referitoare la indicatorul cianuri totale. Exemplificare.  Depăşirea de 3,5 ori a valorii maxime admisibile pentru cianuri (figura 5) şi repetarea acesteia la  un  interval  de  circa  două  luni,  poate  indica  două  deversări  accidentale.  Repetarea  acestora  la  un  interval relativ scurt relevă o stare de anormalitate în privinţa epurării apelor uzate evacuate. Cele două  valori  de  1,5  [mg/l]  ne  indică  probabil  tot  deversări  de  ape  uzate,  dar  care  au  fost  prelevate  după  trecerea concentraţiei maxime de cianuri. Instalaţia SC trebuie să îmbunătăţească modul de verificare a  calităţii apelor uzate evacuate.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

14 

valori masurate [mg/l] 

Variatia concentratiei ionilor CN  CN­SC(S­Sibiu, C­ unitatea C)  4  3,5  3  2,5  2  1,5  1  0,5  0 

CMA  VAT 

0 

10 

20  30  40  50  luni calendaristice  valori masurate  trend logaritmic 

60 

VAT=0,9[mg/l]

CMA=1[mg/l] 

Figura 5 Variaţia concentraţiei de cianuri totale în apele evacuate de instalaţia SC[233]  Pentru indicatorul Reziduu fix, din datele cercetate şi prezentate în figura 6 rezultă că instalaţia  nu a depăşit valoarea de prag de atenţie VAT şi valoarea concentraţiei maxime admisibile CMA. 

val reziduu fix  [mg/l] 

Variatia valorilor reziduului fix  Reziduu fix AB2(A­Alba, B­unitatea B, evac.2)  1500  1000  500  0  0 

10 

20 

30 

40 

50 

60 

luni calendaristice  valori m as urate  tre nd polinom ial grad 6  CM A=2000[m g/l] 

Figura 6  Variaţia concentraţiei reziduului fix în apele evacuate de instalaţia AB, evacuarea 2  Pentru instalaţia SH, concentraţia ionilor de zinc atinge periodic valori uriaşe, depăşind chiar şi  de  100  de  ori  valorile  maxime  admisibile  (figura  7).  Instalaţia  are  mari  probleme  referiotare  la  neutralizarea  apelor  uzate  evacuate.  Pentru  astfel  de  cazuri,  sunt  necesare  măsuri  imediate şi  ferme.  Acestea nu pot fi considerate poluări accidentale, din moment ce s­au repetat. Cazul instalaţiei SH ne  arată cât de mult poate să se depăşească CMA, la anumiţi indicatori de calitate ai mediului[233].  Variatia concentratiei ionilor de Zn  Zn­SH (S­Sibiu, H­unitatea H)  390 

valori masurate  [mg/l] 

340 

290 

240 

190 

140 

90 

luni calendaristice 

40 

­10 

0 

10 

CMA =0,5(mg/l) 

20 

30 

valori masurate 

40 

CMA  50 

60 

70 

Expon. (valori masurate) 

Figura 7 Variaţia concentraţiei ionilor de zinc în apele evacuate de instalaţia SH  CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

15 

În mod similar  s­au analizat concentraţii  şi ale  altor ioni de metale  grele (Cr 6+,Cd), substanţe  extractibile cu solvenţi organici şi consumul chimic de oxigen CCO­Cr.  Date statistice referitoare la impactul industriei constructoare de maşini asupra calităţii aerului.  Exemplificare.  Din  analiza  surselor  de  emisii  efectuată  la  unităţi  s­a  constatat  că  poluarea  generată  de  unităţile industriei constructoare de maşini nu ridică probleme deosebite. Pentru a verifica ipoteza  am efectuat o cercetare pe acest subiect în anuarele statistice pe întreaga perioadă a anilor 2000­  2004  precum  şi  în  unele  lucrări  de  specialitate[80,81,82,83,84,85,86,87,88,40  ]  referitoare  la  Inventarul Naţional de Emisii în aer[233].  Analizând  indicatorii  de  calitate  la  care  au  existat  depăşiri  şi  localităţile  unde  s­au  înregistrat  acestea, concluzia este că industria constructoare de maşini nu generează emisii de substanţe poluante  în aer, care să depăşească concentraţia maximă admisibilă (CMA).  Această ipoteză este confirmată şi de alţi autori, în mod indirect, prin clasificarea surselor majore  ale poluanţilor atmosferici.  Concluzia care rezultă din cercetarea datelor statistice referitoare la emisii, este că  industria  constructoare de maşini nu generează noxe semnificative în aer.  Menţionez  că  această  concluzie  a  rezultat  în  baza  unor  date  reale,  colectate  din  documentele  menţionate în bibliografie şi din bazele de date ale Agenţiilor de protecţia Mediului Judeţene.  Date statistice referitoare la zgomot. Exemplificare.  Cercetările efectuate recent [76, 87,88]arată că în România poluarea sonoră urbană a înregistrat  un trend ascendent (de la valori medii de 50 dBA la începutul anilor 80, la valori medii de 70 dBA în  1999, pentru  locuinţe  situate  în  apropierea  traficului  intens).  Această  tendinţă  s­a  generalizat  pentru  toate aşezările urbane, fiind o ameninţare majoră care poate afecta serios sănătatea populaţiei.  Majoritatea instalaţiilor din industria constructoare de maşini sunt situate în centre urbane, sau la  limita acestora. O altă caracteristică specifică  sectorului mai sus menţionat este faptul că majoritatea  zgomotului  produs  în  timpul  desfăşurării  activităţii,  este  generat  în  incinte  închise.  Din  punct  de  vedere  al  protecţiei  mediului  acest  aspect  este  mai  puţin  relevant,  fiind  considerat  şi  reglementat  de  Legea Protecţiei Muncii, nr.90/1996.  Determinările de zgomot care au fost studiate se referă la două amplasamente diferite situate în  două centre urbane diferite. Perioada de timp urmărită a fost 1995­2004.  Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr.1  Tabelul nr.1   Determinări sonometrice la limita zonei unităţii AB  (A­ zona judeţului Alba, B­unitatea B)  Ian  Febr  Mart  Apr  Mai  Iun  Iul  Aug  Sept  Oct  Noi  Dec 

1995  58  56  57  54  57  56  48  50  51  52  48  42 

1996  62  56  64  66  70  49  47  46  45  48  51  48 

1997  55  47  49  41  42  51  45  58  60  58  50  54 

1998  48  68  47  58  52  50  55  52  54  56  58  56 

1999  58  62  58  54  42  56  54  52  51  45  48  53 

2000  48  58  54  58  63  56  54  50  54  55  56  52 

2001  52  52  50  51  55  51  52  52  58  53  50  56 

2002  55  51  54  58  59  55  58  54  58  59  50  52 

2003  56  64  59  56  58  56  44  50  56  60  58  54 

2004  59  56  59  62  60  64  68  69  68  67  56  57 

CMA  65  65  65  65  65  65  65  65  65  65  65  65 

Am observat că, pe o perioadă de 10 ani au existat, pentru unitatea B doar trei depăşiri ale CMA,  iar în ultimii şase ani, nici o depăşire[233].  Analiza  statistică  a  datelor  relevă  o  distribuţie  normală  a  acestora,  conform  histogramei  din  figura 8, moderat asimetrică, cu dominanta situată sub zona limitelor admisibile pentru zgomot[233]. CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

16 

Determinari sonometrice unitatea AB  40 

frecvente 

30 

32 

20  18 

17  10 

12  10 

Std. Dev = 5. 92  8 

0  40.0 

Mean = 54.6 

5 

3 

4 

45.0 

42.5 

50.0 

47.5 

55.0 

52.5 

60.0 

57.5 

4 

4 

65.0 

62.5 

N = 120.00  70.0 

67.5 

Intervale de valori masurate [dB]  interval de timp c ercetat : 10 ani 

Figura 8     Boxplot­ul determinărilor sonometrice pentru unitatea cod AB  În mod similar, pentru unitatea AC valorile măsurate indică faptul că atât media cât şi modul nu  depăşesc valorile maxime admisibile stabilite de actele normative în vigoare.  Concluzia pe care o emitem este că din punct de vedere al zgomotului, industria constructoare  de maşini nu produce o poluare semnificativă[233].

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

17 

5. CERCETĂRI REFERITOARE LA CALITATEA MEDIULUI ÎN INDUSTRIA  CONSTRUCTOARE DE MAŞINI  5.1 Identificarea aspectelor de mediu  Pentru  o  identificare  cât  mai  completă  a  aspectelor  de  mediu  din  cadrul  unităţilor  industriei  contructoare de maşini s­a efectuat o cercetare în cadrul unor agenţi economici de profil, pe bază de  chestionar. Acesta a fost conceput astfel încât să cuprindă toate aspectele care pot avea un impact de  mediu  direct  şi/sau  indirect.  Rezultatele  sunt  prezentate  în  tabelul  nr.  3,  iar  discuţiile  referitoare  la  acesta sunt dezvoltate în Teză [234].  Tabelul nr. 3    Identificarea aspectelor de mediu în unităţi ale industriei constructoare de maşini  Unitatea  Unitatea  Unitatea  Unitatea  Unitatea  Aspecte de mediu  A [%]  B  [%]  C [%]  D [%]  E [%]  Emisii lichide în ape de suprafaţă, ape  1  18  13  20  12  15  freatice sau în canalizări  2  Posibilitatea de poluare a solului  7  12  10  13  13  3  Emisii în aer  2  5  5  10  2  Depozitare necorespunzătoare de  4  10  12  10  9  10  deşeuri  5  Zgomot şi vibraţii  0  0  0  0  0  6  Pierderi de apă şi energie  3  4  5  3  3  7  Pierderi de materii prime şi materiale  4  7  4  3  4  Risc pentru sănătatea personalului  8  20  22  8  11  14  unităţii  9  Risc de incendiu şi explozie  7  9  7  8  9  10  Disconfort olfactiv  5  6  5  5  6 

Nr.  crt. 

5.2  Indicatori propuşi  Pentru  studierea  fenomenelor  de  poluare  cauzate  de  emisiile  instalaţiilor  am  conceput    o  serie de indicatori care să descrie evoluţia emisiei  unui anumit poluant. Aceşti indicatori (simpli  şi  sintetici)  pot  fi  calculaţi  plecând  de  la  datele  reale  ale  măsurătorilor  efectuate.    Indicatori  simpli[231,234] :  a). Numărul de depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile NDCMA  b). Numărul de depăşiri ale valorii de atenţie – NDVAT  c). Distanţa medie faţă de CMA ­ RDmcma  d). Distanţa medie faţă de VAT ­ RDmvat  e). Indicatorul relativ de amplitudine a variaţiei, pe un anumit interval de timp, IRAV(T)  Toţi  aceşti  indicatori  propuşi  pot  fi  folosiţi  în  cazul  existenţei  unei  automonitorizări  discrete.  Semnificaţia diferitelor valori ale indicatorilor NDVAT şi NDCMA sunt detaliate în capitolul 5.  Indicatori sintetici[231,234] :  f). IRDCMA­Intervalul relativ de depăşire al CMA  n

å t  i

IRDCMA=  i =1  T  g).intervalul relativ de depăşire a valorii de atenţie –IRDVAT  p

å m  i

IRDVAT =  i =1  T  h). Depăşirea integrală a CMA ­  DI CMA  definit de formula

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

18 

n

å a 

i 

DI CMA  = T  i = 1 

ò f ( t ) dt  o 

i). Depăşirea integrală a valorii de atenţie­  DI VAT  definit de formula  n

å b  i 

DI VAT  = T 

i = 1 

ò f ( t ) dt  0 

5.3 Adaptarea fişelor Shewhart pentru studierea evoluţiei emisiilor  O  altă  metodă  relativ  simplă  şi  eficace  pe  care  o  propunem  pentru  urmărirea  evoluţiei  indicatorilor  de  calitate  ai  mediului  dintr­un  proces  industrial  este  folosirea  fişelor  de  control  Shewhart.  [223].    În  metoda  propusă  am  adaptat  formula  indicelui  de  capabilitate  am  calculat  capabilitatea procesului de epurare (CPE), cu expresia[223] : 0 , 95 CMA  CPE =  6 sˆ   Pentru  fiecare  indicator  de  calitate  a  mediului  la  care  au  existat  date  am  calculat  capabilitatea  procesului  de  epurare.  Rezultatele au indicat  atât  procese  capabile  cât  şi  procese  de  epurare  care nu  erau capabile.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

19 

6. MODELAREA ŞI SIMULAREA IMPACTULUI  În  ultimele  două  decenii  preocupările  din  întreaga  lume  pentru  abordarea  ecologică  a  întregii  activităţi umane, în special a  proceselor industriale  au crescut în mod constant. Tendinţele generale se  pot împărţi în trei mari direcţii: dematerializare, detoxifiere şi decarbonizare a proceselor.  În  acest  context  considerăm  că  se  înscrie  şi  modelarea  şi  simularea  fenomenelor  ,  care  este  folosită din ce în ce mai mult în toate domeniile.  Consider  că  nu  s­a  acordat  suficientă  atenţie  metodelor  de  prevenire  a  accidentelor  mici  şi  urmăririi  evoluţiei  indicatorilor  de  calitate  ai  mediului  în  zona  situată  sub  CMA.  Altfel  spus,  caracterul preventiv post­autorizare.  6.1 Propunere de model (1)  După o prezentare generală a modelelor şi o clasificare a acestora am prezentat două modele pe  care le­am creat.  Primul  model,  în  sinteză,  determină  proporţia  de  depăşiri  (poluări  accidentale)  ce  rămân  nedetectate cu  expresia [41,234]: q (1 - P ) P pan =  ,  (1 - qP )  în care :  P­ proporţia de determinări efectuate şi  q­ probabilitatea ca să apară o depăşire a CMA  Modelul prezentat mai sus ar putea fi folosit pentru optimizarea frecvenţei de automonitorizare a  factorilor de mediu cu cheltuieli de mediu mai mici.  6.2.Urmărirea fenomenelor de poluare cu ajutorul unui model Poisson  O altă abordare propusă este urmărirea fenomenelor de poluare cu ajutorul unui model Poisson.  Aplicarea unui model Poisson pentru caracterizarea emisiilor se poate face , în opinia noastră, cu  următoarele precizări iniţiale :  ­  fiecare  caz  în  care  concentraţia maximă  admisibilă  (CMA) pentru un anumit  indicator de  calitate a fost depăşită, se consideră un eveniment ce va fi luat în considerare în modelul Poisson ;  ­  se defineşte un interval de timp care să cuprindă respectivul eveniment.  Astfel,  vom  avea  n  intervale  de  timp,  din  care  ,  din  diverse  motive,  pot  apărea  k  evenimente  nedorite, în speţă poluări accidentale şi/sau depăşiri ale CMA[230,234].  Probabilitatea  de  a  avea  k  cazuri de poluare peste  limitele  convenţional  acceptate  într­o  zi  este  dată de relaţia [1,14,230]: P ( X  = k ) =

lk 

e -l , 

k !  dacă se cunoaşte valoarea medie a repartiţiei Poisson M(X)= l .  Pentru a exemplifica modul în care se poate aplica acest model, s­a luat un caz concret.  Pentru  fiecare  indicator  de  calitate  a  mediului  studiat  se  poate  analiza  eficienţa  procesului  de  epurare. Consider  că  modelul  Poisson  poate  fi  bine  aplicat  în  studiul  fenomenelor  de  poluare  pentru  cazuri de depăşiri ale CMA.  De  asemenea,  consider  că  standardizarea  intervalelor  şi    valorilor  parametrului l  poate  contribui la îmbunătăţirea caracterizării siguranţei proceselor de epurare din cadrul unei instalaţii.  O valoare mare pentru rata l  indică un management de mediu insuficient de bine organizat. Cu  cât  rata l  ia  valori  subunitare  mai  mici,  putem  afirma  că  organizaţia  respectivă  beneficiază  de  un  management de mediu acceptabil. O variaţie de la valori mai mari la valori mai mici a lui l  indică o  îmbunătăţire a activităţii din punct de vedere al protecţiei mediului[230,234]. CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

20 

Consider că metoda şi intervalele valorice propuse mai sus pentru parametrul l  se pot  extinde  în toate domeniile,  datorită caracterului general al acesteia.  În finalul capitolului se face o prezentare rezumativă a simulării stochastice cu metoda Monte­  Carlo urmată de prezentarea simulării unei repartiţii Poisson. 

6.3 Utilizarea metodei Weibull pentru simularea proceselor de poluare  Relaţia  ce  exprimă  probabilitatea  funcţionării  fără  căderi  până  la  momentul  t  şi  care  este  mult  utilizată în teoria fiabilităţii are forma [93,14,92] :

R X  ( x ;  b  , l )  =  1  - F X  ( x ;  b , l )  = e - l x 

b

Prin analogie, consider că funcţia de fiabilitate poate fi folosită şi ca funcţie ce descrie aspecte  de mediu.  Funcţia de „ecologitate”(procese de producţie nepoluante) poate fi caracterizată în general de  aceleaşi  relaţii  matematice  ca  şi  funcţia  de  fiabilitate  Fiabilitatea  reprezintă  capacitatea  sistemului  tehnic  de  a  funcţiona  un  timp  determinat  menţinându­şi  parametri  prestabiliţi,  sau  altfel  spus  siguranţă în funcţionare. Această noţiune este folosită în general cu privire la aspectele de producţie.  Menţinerea  unor  procese  de  producţie  acceptabile  din  punct  de  vedere  al  protecţiei  mediului  reprezintă o extindere a noţiunii de fiabilitate în domeniul ecologiei[234].  6.4. Programare  Programul  de  urmărire  a  evoluţiei  indicatorilor  de  calitate  ai  mediului  are  următoarele  caracteristici principale :  1.Crearea unei baze de date care să cuprindă mai mulţi indicatori :  ­ 10 indicatori de calitate ai mediului notaţi cu I1, I2,.......I10, fiecare dintre aceştia având o  valoare a concentraţiei maxime admisibile, notate cu CMAI1, CMAI2,.......CMAI10.  ­  trei indicatori care să arate nivelul producţiei, notaţi cu P1, P2 şi P3 .  ­  doi indicatori care să arate nivelul cheltuielilor de mediu din cadrul unităţii notaţi cu C1  şi C2  2.Toţi indicatorii semnificativi trebuie să poată fi supravegheaţi.  3.Pentru cei trei parametri principali propuşi se pot considera trei caracteristici (variabile)  I,P şi C care reprezintă, pentru aceeaşi perioadă de timp :  I­ un indicator de calitate a mediului ce trebuie luat în considerare,  P­ volumul producţiei,  C­ volumul investiţiilorde mediu din cadrul organizaţiei/instalaţiei.  Notăm  următorii coeficienţi de corelaţie parţială :  r IP (C )  ­  coeficientul  de  corelaţie  parţială  dintre  indicatorul  de  calitate  a  mediului  I  şi  volumul  producţiei P, fără influenţa exercitată de cheltuielile de mediu C  r IC ( P ) ­ coeficientul de corelaţie parţială dintre indicatorul de calitate a mediului I şi cheltuielile  de mediu C, fără influenţa exercitată de volumul producţiei P  r PC ( I )  ­ coeficientul de corelaţie parţială dintre volumul producţiei P şi cheltuielile de mediu C,  fără influenţa exercitată de indicatorul de calitate a mediului I.  Pentru ca analiza  să  fie completă, programul calculează şi coeficienţii de corelaţie totală, adică  ţinând cont şi de influenţa celei de­a treia variabile , adică  r IP , r IC  şi  r PC  .  Pentru calcularea probabilităţii de a avea  k  valori depăşite ale CMA într­un interval de timp  [0, t ]  se va folosi expresia [220]  ( lt ) k P [ N ( t ) = k ] = exp( -lt )  k = 0, 1,2,........  k !  Pentru calculul lui l  se va  introduce o valoare CMA I1, CMA I2 etc., stabilită de cercetător, de  la început şi introdusă în program. CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

21 

După introducerea acestor date, programul va calcula şi se va afişa o probabilitate de a se depăşi  indicatorii  de  calitate  a  mediului,  pe  intervalul  de  timp  pe  care  se  doreşte  a  se  realiza  prognoza.  Rezultatele se vor analiza/interpreta.  6.5. Exemplificare [303]  În baza de date  a programului “Monitorizarea corelată a factorilor de mediu” MCFM­01 se  pot introduce indicatori de calitate a mediului “I”, date referitoare la volumul producţiei “P” şi valori  ale cheltuielilor de protecţia mediului “C”.  După introducerea datelor, se aleg trei indicatori (un indicator de calitate a mediului, un indicator  al nivelului de producţie şi un indicator pentru nivelul cheltuielilor de mediu) şi se introduc în fereastra  de  dialog..  După  rulare,  programul  va  afişa  valorile  coeficienţilor  de  corelaţie  parţiali  şi  totali  ca  în  figura 9 Interpretarea acestora se poate face de către personalul calificat pe linie de protecţia mediului  din cadrul unităţilor economice, sau de către reprezentanţii autorităţii de mediu cu competenţe în acest  sens. 

Figura 9. Afişarea rezultatelor pentru coeficienţii de corelaţie în cadrul programului MCFM­01.  Pentru prognozarea probabilităţilor de depăşire ale anumitor valori, bazate pe datele existente în  baza  de  date  a  programului,  se  vor  introduce  valorile  solicitate  în  fereastra  de dialog  a programului  (figura 10). 

Figura  10.  Interfaţa  pentru  introducerea  datelor  pentru  calculul  de  probabilităţi  a  programului  MCFM­01

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

22 

7.CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII ORIGINALE  7.1  Concluzii  ­  Politicile  actuale  de  mediu  un  caracter  prea  general.    Conceptele  elaborate  pentru  susţinerea  acestora,  cum  ar  fi  cel  al  dezvoltării  durabile,  pe  lângă  suportul  financiar  mai  are  nevoie  şi  de  instrumente concrete, detaliate cu ajutorul cărora să se materializeze construcţiile teoretice.  ­  Relaţiile dintre real şi legal precum şi impactul acestora  prin modelele matematice propuse îşi  propun  să  facă  trecerea  de  la  abordarea  deterministă  la  cea  stochastică,  bazată  pe  recunoaşterea  şi  acceptarea probabilităţii în problematica de protecţia mediului.  ­  Sunt necesare modificări ale  legislaţiei de mediu. De aceea  am făcut numeroase propuneri de  modificare  şi/sau  completare  a  actelor  normative  în  vigoare  şi  am  propus  conceptul  original  de  abordare proporţională a aspectelor de mediu (APAM)  ­  Industria constructoare de maşini, ca de altfel şi  alte ramuri  industriale, au nevoie de metode  moderne  de  urmărire  a  proceselor  de  producţie  şi  a  proceselor  de  epurare.  Metodele  create  şi  prezentate în Teză pot fi utile în managementul de mediu a unităţilor economice.  În acelaşi timp, prin folosirea lor cheltuielile de mediu pot scădea semnificativ.  ­  Modelele realizate aproximează mult mai bine realitatea din cadrul  proceselor ce se desfăşoară  în cadrul organizaţiilor productive. Abordarea stochastică în acest domeniu este utilă.  ­  Emisiile  care  depăşesc concentraţiile  maxime  admisibile  şi  sistemele  de  epurare  care  nu  sunt  capabile reprezintă un semnal de alarmă referitor la faptul că nici o emisie din nici un sector economic  nu trebuie neglijată. Trebuie să se  stabilească mai clar fluxul emulsiilor uzate, gradul de colectare a  uleiurilor uzate şi gradul de recirculare a apelor tehnologice.  ­  Poluarea  cu metale grele a apelor uzate provenite de la instalaţii din industria constructoare de  maşini nu este suficient de bine controlată.  ­  Prin  lărgirea  ariei  de  exprimare,  metodele  statisticii  matematice  sunt  folosite  şi  în  protecţia  mediului. Fenomenul de globalizare este tot mai evident şi în sectorul protecţiei mediului.  ­  Folosirea metodelor descrise în Teză depinde de abilitatea managerilor, de nivelul de instruire  şi, în general, de politica de mediu a organizaţiei.  ­  Modelele  informatice  proiectate  şi  descrise  în  Teză  şi  analiza  statistică  efectuată,  reprezintă  câteva modele simple, care pot deveni instrumente utile în luarea unor  decizii argumentate ştiinţific. 

7.2 Contribuţii originale   în domeniul legislaţiei de mediu  Analiza  critică  a  legislaţiei  de  mediu  a  generat  o  serie  de  propuneri  de  modificare  şi/sau  completare a actelor normative specifice protecţiei mediului, dintre care amintim:  Ø  Introducerea  şi  dezvoltarea  conceptului  de  abordare  proporţională  a  aspectelor  de  mediu  (APAM)  Ø  Necesitatea  unei    evalualuări  după  ce  operatorul  funcţionează  la  capacitate,    făcută  după aceleaşi criterii ca evaluarea iniţială .  Ø  Angajarea mai multor  pârghii economice stimulative  Ø  Îmbunătăţirea colaborării cu autorităţile publice pentru situaţii de urgenţă la nivel local  Ø  Îmbunătăţirea proporţionalităţii la modul de sancţionare a contravenţiilor de mediu  Ø  Pentru studiile de impact, precizarea unei  marje de eroare maximă a datelor prezentate  Ø  Stabilirea şi impunerea prin lege a unui procent minim de recuperare a uleiurilor uzate,  în funcţie de categoria de colectare şi activitatea în care este folosit.  Ø  Stabilirea şi impunerea prin lege a unui grad de recirculare minim acceptabil (GRMA)  pentru recircularea apelor, în funcţie de activitatea desfăşurată  Ø  Corelarea frecvenţei de automonitorizare cu evoluţia emisiilor  Ø  Corelarea/armonizarea unor termene ale procedurilor de consultare a publicului CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

23 

Ø  Corectarea unor inconsecvenţe terminologice la legislaţia privitoare la calitatea aerului  Ø  În perioada în care limitele admisibile ale emisiilor sunt depăşite am propus ca taxele la  fondul de mediu să fie direct proporţionale cu depăşirile valorilor limită.  Ø  Stabilirea unor  limite referitoare la stocul maxim admis de deşeuri în incinta unităţilor  Ø  Extinderea sistemului depozit şi pentru bateriile comercializate  Ø  Concretizarea prin lege a răspunderii realizatorului de bilanţuri.  Ø  Etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase să cuprindă  şi  recomandări  succinte şi utile în privinţa eliminării ambalajelor  7.3 Contribuţii originale în domeniul sistemelor de monitorizare/automonitorizare a factorilor  de mediu:  Ø  Dezvoltarea  în  mod  original  a  conceptului  de  abordare  integrată  a  aspectelor  de  mediu    şi  realizarea unui program care să poată fi utilizat în cadrul unităţilor economice, dar şi în cadrul  controalelor pe linie de protecţia mediului.  Ø  Realizarea prelucrării şi interpretării unor măsurători , dintr­o perioadă de 5 ani, ale indicatorilor  de calitate ai mediului la 6 unităţi ale industriei constructoare de maşini.  Ø  Cercetarea,  pe  o  perioadă  de  5  ani,  a  statisticilor  existente  cu  privire  la  calitatea  aerului  prin  prisma identificării emisiilor generate de industria constructoare de maşini  Ø  Efectuarea de măsurători de zgomot, pe o perioadă de 5 ani,  la două unităţi, reprezentative din  industria constructoare de maşini  Ø  Efectuarea  unui  studiu  comparativ,    a  datelor  existente  din  automonitorizarea  unei  unităţi  şi  datele existente din monitorizarea efectuată prin  măsurători de autoritatea de mediu, pe aceeaşi  perioadă şi la aceeaşi indicatori  Ø  Adaptarea  seriilor  cronologice  la  studierea  fenomenelor  de  poluare  generate  în  industria  constructoare de maşini  Ø  Introducerea noţiunii de amprentă a emisiilor 

7.4 Contribuţii originale în domeniul cercetărilor referitoare la calitatea mediului în industria  constructoare de maşini  Ø  Crearea  şi  dezvoltarea  unei  metode  complexe  de  analiză  a  performanţelor  de  mediu,  numită  Analiză Integrată de Mediu (AIM)  Ø  Identificarea mai completă a aspectelor de mediu din cadrul unităţilor industriei contructoare de  maşini  printr­o  cercetare  în  cadrul  unui  număr  de  agenţi  economici  de  profil,  pe  bază  de  chestionar.  Ø  Conceperea  şi  realizarea  a  5  indicatori  simpli    şi  4  indicatori  sintetici  pentru  studierea  fenomenelor de poluare cauzate de emisiile instalaţiilor  Ø  Adaptarea fişelor Shewhart pentru studierea evoluţiei emisiilor  Ø  Propunerea de studiere a aspectelor de mediu cu ajutorul procedeului de  benchmarking  7.5 Contribuţii originale în domeniul modelării şi simulării fenomenelor  Ø  Conceperea şi realizarea unui model matematic ce determină proporţia de poluări accidentale ce  rămân nedetectate  Ø  Conceperea şi realizarea unui model matematic şi al unui program de urmărire a fenomenelor de  poluare cu ajutorul unui model Poisson.  Ø  Stabilirea  intervalelor  acceptabile de  variaţie  pentru parametrul l  a  repartiţiei Poisson,  pentru  urmărirea fenomenelor de poluare  Ø  Propunerea  de  standardizare  a  intervalelor  şi    valorilor  parametrului l  pentru  îmbunătăţirea  caracterizării siguranţei proceselor de epurare  Ø  Propunerea  de  utilizare  a  metodei  Weibull  pentru  simularea  proceselor  de  poluare  (abordare  exclusiv teoretică) CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

24 

8. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI  Definiţii  AIN*­analiza integrată de mediu: analiză complexă ce vizează performanţele de mediu, care ţine  cont şi de alţi parametri de funcţionare a  instalaţiei, pe lângă  indicatorii de calitate ai mediului  şi  de  relaţiile dintre aceştia.  APAM*­ abordarea proporţională a aspectelor de mediu: extinderea noţiunii de proporţionalitate  asupra  întregii  activităţi  referitoare  la  protecţia  mediului,  din  faza  elaborării  actelor  normative,  continuând cu menţinerea acesteia în cadrul pârghiilor economice specifice, în domeniul drepturilor şi  obligaţiilor agenţilor economici  şi a autorităţii de mediu, în domeniul controlului şi a sancţiunilor pe  linie de protecţia mediului.  CPE  *­capabilitatea  procesului  de  epurare:  capacitatea  instalaţiilor  de  depoluare  de  a  asigura  menţinerea în zona acceptabilă  a emisiilor (sub valoarea CMA) pentru fiecare  indicator semnificativ  de calitate a mediului pentru procesul de producţie studiat. 

Abrevieri  CCO­Cr – consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu)  CMA – Concentraţie maximă admisibilă  CN ­ Cianuri totale  EIM ­evaluarea impactului asupra mediului  ER ­evaluarea riscului  GRMA*­grad de recirculare minim acceptabil  H.G.­ Hotărâre de Guvern  ICSM*­ indicatori de calitate semnificativi pentru mediu  IRDCMA*­Intervalul relativ de depăşire al CMA  IRDVAT*­ intervalul relativ de depăşire a valorii de atenţie  LCI ­Inventarul ciclului de viaţă  M.A.P.M­ Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului  MCE ­monitoringul continuu al emisiilor  MPE ­monitoringul prognozat al emisiilor  MWFs (MetalWorking Fluids)­ fluide de aşchiere  NDCMA­ Numărul de depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile  NDVAT­ Numărul de depăşiri ale valorii de atenţie  O.U.G.­ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului  UE­ Uniunea Europeană  VAT­ valoare de atenţionare  * ­concepte noi şi originale elaborate în cadrul Tezei

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

25 

9. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 

1.  Andrei, Tudorel.,Stancu, Stelian.,Pele, Traian, Daniel., Statistică. Teorie şi aplicaţii, Ediţia a doua,  Ed. Economică, Bucureşti, 2002  6.  ASM  International  Handbook  Committee.  Metals  Handbook  Ninth  Edition,  vol  16  Machining.  Materials Park, Ohio, 19955  14. Blezu, Dorin., Statistică, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2002  23.  Cristopher,  Wood.,ş.a.  Evaluation  of  the  performance  of  the  EIA  Process.  Final  Report,  vol.I.  Manchester, 1996  25. Deutsche Geselschaft fur Technische Zusammenarbeit, 1995  28. Directiva Consiliului 85/337/CEE  30. Directiva Consiliului 97/11/CE  32. Domniţa,  Frăţilă.  Cercetări  privind  tehnologiile  de  prelucrare  ecologice  în  contrucţia  de  maşini.  Teză de doctorat. Cluj Napoca. Universitatea Tehnică, 2003  39. Fabian  Ana,  Onaca  Rodica,  Ecologie  aplicată.  Cine  se  teme  de  ecologie  ?  Ed.  Sarmis,  Cluj­  Napoca, 1999  40. Ghidra, Vasile.,Zaharia, Constantin.,Monitorizarea calităţii mediului.Ed.Studia, Cluj­Napoca,2003  41. Gorunescu,Florin.,Augustin,Prodan.  Modelare  stochastică  şi  simulare,  Editura  Albastră,  Cluj­  Napoca, 2001  73. Infoterra România, Buletin de informare Infoterra, Managementul Mediului,  Bucureşti,1998  74. Institute  of  Advanced  Manufacturing  Sciences,Inc.,  A  Pollution  Prevention  Manual  for  Metal  Finishers  http://www.epa state.oh.us/opp/mfrm.txt  76. Institutul  European  din  România,  Impactul  implementării  unor  directive  ale  UE  pentru  protecţia  mediului înconjurător cu privire la zgomot (studiu B1­2) 2003  80. Institutul  Naţional  de  Statistică.  Anchete  statistice  de  mediu.  EuropeAid/114921/D/SV/RO.  Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabilă. Bucureşti, 2004  81. Institutul  Naţional  de  Statistică.  Anchete  statistice  de  mediu.  EuropeAid/114921/D/SV/RO.  Rezultatele studiului statistic privind inventarul naţional de emisii în aer. Bucureşti, 2004  82. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2004. Bucureşti, 2005  83. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2003. Bucureşti, 2004  84. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2002. Bucureşti, 2003  85. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2001. Bucureşti, 2002  86. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2000. Bucureşti, 2001  87. Institutul Naţional de Statistică. Mediul înconjurător în România. Culegere de date statistice. Ediţia  2001. Bucureşti, 2002  88. Institutul Naţional de Statistică. Mediul înconjurător în România. Ediţia 2000. Bucureşti, 2001  92. Isaic­Maniu, Al.,Vodă,V,Gh..Manualul calităţii. Ed. Economică, Bucureşti,1997  93. Isaic­Maniu, Alexandru.,Metoda Weibull. Aplicaţii. Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1983  152.  Legea  protecţiei  mediului  nr.  137/29.12  1995  (republicată  în  2002)  şi    modificată  şi  completată de   O.U.G.nr.91/20.06.2002  155.  Mac I., Ştiinţa Mediului, Ed. Europontic, Cluj Napoca, 2003  166.  Nordic Council of Ministers, DEA­ an aid for identification of BAT in the inorganic surface  treatment industry, Copenhagen, 2002  171.  Ordin M.A.P.M. nr.184/21.09.1997  184.  Ordinul M.A.P.M.nr.860/26.09.2002  197.  Pacific  Northwest  Pollution  Prevention  Resource  Center,  Supercritical  Carbon­dioxide  Cleaning Technology (SCCO2). http://www.pprc/p2tech/co2/co2intro.html  198.  Pastakia  C.M.R.  and  Arne  Jensen,  The  rapid  impact  assessment  matrix  for  EIA,  Environment Impact Assessment Review nr.18, New York,1998  199.  Peter  Wathern,  Environmental  Impact  Assessment.  Theory  and  Practice    Routledge  London and New York, 1995  208.  Raymond  R.  Tan  ş.a.  Environmental  Life  Cycle  Assessment:  a  tool  for  public  and  corporate  policy development CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

REZUMAT 

26 

220.  Steven,  Kay.  Intuitive  Probability  and  Random  Processes  using  MATLAB,  Editura  Springer,  New  York, 2006  221.Stevens,Tim.,Software  cuts  clean  air  costs.  Industry  Week.  Cleveland,  Jan  17,1994.Vol.243,Iss2pg  .45,3pgs  230.  Trifu, Mircea., The Use of the Poisson distribution in Modeling Pollution Phenomena. Revista  Acta Oecologica, vol.XIV , nr.1­2,  2007, pp 97­108., Contributions to the integrated approach of  the  environmental  aspects.  Revista  Acta  Oecologica,  vol.XV,  nr.1­2,  2008.,Ed.  Universităţii  „Lucian Blaga” din Sibiu  231.  Trifu,Mircea.,  Indicators  for  the  evolution  of  industrial  pollution.  Revista  Acta  Oecologica,  vol.XII, nr.1­2, 2005, Ed. Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu  232.  Trifu,Mircea.,  Stadiul actual  privind cercetarea  în  domeniul  protecţiei  mediului în  industria  constructoare de maşini. Sibiu, 2004.Referat catedra TCM, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu  233.  Trifu,Mircea.,  Date  statistice  privind  impactul  industriei  constructoare  de  maşini  asupra  mediului în zona centrală a Transilvaniei. Sibiu, 2005. Referat catedra TCM, Universitatea Lucian  Blaga din Sibiu  234.  Trifu,Mircea.,  Modelare/simulare  a  impactului  industriei  constructoare  de  maşini  asupra  mediului.  Sibiu, 2007.Referat catedra TCM, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu  241.  U.S.Environmental  Protection  Agency,    An  Industry  Overview  of  Metal  Manufacturing  http://es.epa.gov/techinfo/facts/metalmfg.html  244.  Vădineanu A., Dezvoltarea durabilă, vol. I, II, Ed. Universităţii Bucureşti, 1998  254.  www.uvp.de/verein/centre.htm (tabel centre EIA)  285.  xxx http://www.mie.ro  286.  xxx www.cohort.com  290.  xxx www.labsmn.pub.ro  296.  www.zwo.ro  298.  XXXEEAReport(2.2Industry)http://reports.eea.eu.int/environmental_assessment_report_200  3_10/en/kiev_chapt_02_2.pdf  303.  Trifu,Mircea.  Program de  monitorizare  corelată  a  factorilor  de  mediu. În  curs  de  apariţie  la  Revista Acta Oecologica, 2008, Ed. Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI